Tag: FMI

  • Cine îi ia locul puternicei Christine Lagarde la şefia FMI: Bulgăroaica Kristalina Georgieva, olandezul Jeroen Dijsselbloem şi finlandezul Olli Rehn, cei trei candidaţi de top

    Negociatorii europeni vor să ajungă rapid la un consens cu privire la propunerea lor pentru şefia FMI, temându-se că dacă nu se pun de acord rapid asupra unui singur candidat, riscă să piardă numirea în favoarea altei regiuni.

    Procesul pentru înlocuitorul lui Christine Lagarde se va concretiza în luna octombrie.

    Vineri, ministrul francez de Finanţe – care conduce negocierile în numele UE – a pus pe lista scurtă cinci nume pentru această funcţie, dar nu a anunţat un consens.

    Acum, dintre cei cinci, portughezul Mario Centeno şi ministrul spanio de Finanţe Nadia Calvino au fost eliminaţi, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI şi-a redus prognozele de creştere pentru economia mondială. Care sunt ţările în care este aşteptată o îmbunătăţire a economiei

    Instituţia subliniază nevoia urgentă de reducere a tensiunilor comerciale. “Principalii factori de risc pentru economia globală sunt evoluţiile negative, inclusiv disputa comercială SUA-China, tarifele auto americane sau un Brexit fără acord, investiţiile reduse sau slăbirea lanţurilor de aprovizionare globale”, a spus Fondul.

    Într-un interviu acordat BBC, economistul-şef al FMI, Gita Gopinath, a declarat: “Creşterea globală este lentă şi precară, dar nu trebuie să fie aşa, pentru că unele evoluţii sunt autoimpuse”.

    Raportul este critic faţă de politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump. Documentul spune că statele nu ar trebui să utilizeze tarifele vamale pentru a redresa balanţe comerciale bilaterale sau ca un substitut al negocierilor.

    Ambele strategii sunt folosite de administraţia Trump.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Francezii şi spaniolii vor un european ca succesor al Christinei Lagarde la şefia Fondului Monetar Internaţional

    Următorul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să fie european, apreciază miniştrii de Finanţe din Franţa şi Spania după ce guvernele au început negocierile pentru a decide cine va urma la conducerea instituţiei după Christine Lagarde, care a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.

    „Ce vrem noi în Franţa este să avem un candidat al Uniunii Europene care să o poată urma pe Lagarde la şefia FMI. Mai mult, vrem să putem lua rapid o decizie. În al treilea rând, vreau să avem un candidat unic, prezentat de UE fără rivalităţi interne”, spune Bruno Le Maire.

    În acelaşi timp, Nadia Calvino, ministru de Finanţe în Spania, spune că numirea unui european la şefia instituţiei este „prioritară”.

    Liderii UE au nominalizat-o anul trecut pe Lagarde la şefia Băncii Centrale Europene pentru a-i lua locul lui Mario Draghi.

     

  • Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie, ar putea ajunge noul şef al Fondului Monetar Internaţional

    Guvernele europene negociază în mod activ numirea unui nou şef la Fondul Monetar Internaţional, după ce actuala şefă, Christine Lagarde, a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene.

    Potrivit Bloomberg, varianta favorită pentru a conduce mai departe Fondul Monetar Internaţional este Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie.

    Ultimii 11 directori ai Fondului Monetar Internaţional au provenit din Europa, inclusiv Christine Lagarde care este din Franţa.

    Chiar dacă ar mai putea apărea propuneri, experienţa lui Carney este greu de combătut. Acesta a lucrat timp de 13 ani pentru Goldman Sachs în Londra, Tokyo şi Toronto, iar apoi fost viceguvernator al băncii centrale din Canada.

    Din 2008 a fost adjunctul ministrului de Finanţe din Canada, de unde a plecat pentru a prelua conducerea băncii centrale canadiene în perioada 2008-2013. Începând cu anul 2013, Carney a fost guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii.

     

     

  • FMI anunţă că Legea Pensiilor este un dezastru: Îndatorează tânăra generaţie şi foloseşte bani care se puteau duce în educaţie şi sănătate

    Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament va împovăra şi îndatora generaţia tânără, în timp ce va aduce cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB, folosind bani ce ar fi putut fi utilizaţi în proiecte ce ţin de investiţiile publice, în sănătate sau în educaţie, apreciază reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), după ce au finalizat vizita pe Articolul IV, prin are au analizat starea economiei româneşti.

    „Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament justifică o analiză asupra echilibrului nevoilor sociale şi a sustenabilităţii fiscal. Provizioanele din actuala fomră a legii ar genera cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB. Acest lucru ar da o lovitură gravă finanţelor guvernamentale, ar împovăra generaţia tânără, şi ar deprioritiza cheltuielile pentru investiţii publice, educaţie şi sănătate”, spune Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România.

    Potrivit Legii Pensiilor, proiectată de guvernul Dăncilă şi Liviu Dragnea, punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

    În cel mai recent raport, şi Comisia Europeană critică Legea Pensiilor şi susţine că este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.

    FMI susţine că România trebuie să aibă în vedere o consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri calitative, pentru a putea întări economia.

    „Deficitele fiscale ar trebui să scadă în perioadele bune ale economiei, pentru a putea creşte în perioadele proaste – în scopul de a susţine nivelul salariilor. De obicei acest lucru nu se întâmplă în România, iar conjunctura actuală nu face excepţie. Mai multe ajustări fiscale înseamnă şi o inflaţie mai redusă, şi odată cu asta mai puţine măsuri de politică monetară, ceea ce ajută competitivitatea”, explică reprezentanţii FMI.

    Ţinta de deficit bugetar de 2,75 din PIB pentru 2019 ar fi un prim pas, potrivit FMI. După calculele lor, pentru a atinge această ţintă, este nevoie de măsuri adiţionale pentru circa 0,9% din PIB. Pentru a scădea vulnerabilităţie, Fondul Monetar Internaţional recomandă un angajament că deficitul va fi redus la 1,5% din PIB până în 2022.

    Şi pe partea de cheltuieli există loc de îmbunătăţiri încât creşterea salariilor şi a pensiilor ar putea fi moderată pentru a lăsa mai mulţi bani pentru investiţii, crede FMI.

    În timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB, explică Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, după vizita anuală pe articolul IV.

    „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

    Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

    „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

    Pe termen mediu, deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat, în tip ce creşterea economică va încetini, reflectând pierderea competitivităţii.

    „Este nevoie de politici mult mai echilibrate şi de reforme structurale pentru a susţine potenţialul de creştere pe termen lung şi convergenţa sustenbilă a salariilor cu cele din ţările avansate ale UE”, adaugă reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

    Astfel, FMI susţine că salariul minim în România a depăşit deja nivelul sustenabil din cauza ritmului rapid de creştere, şi că politicile guvernamentale trebuie să se concentreze pe investiţii, care reprezintă viitorul economic al ţării, şi nu pe salarii crescute rapid pe termen scurt, pentru că nu sunt este o strategie sustenabilă.

    Jaewoo Lee critică şi utilizarea noului indice IRCC în sistemul bancar, deoarece este un indice foarte volatil, care măsoară o condiţie a sistemului bancar în trecut nu în viitor, cum ar trebui.

    „Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Şi sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiţia economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilităţii poate ajunge să fie suportat de clienţi. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmăreşte ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmăreşte starea viitoare a sistemului bancar”, spune şeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor după vizita anuală pe Articolul IV – în care revizuieşte starea şi perspectivele economiei.

    În contextul sistemului bancar, Jaewoo Lee a amintit că Banca Naţională a României este prima linie de apărare a economiei şi trebuie apărată independenţa şi credibilitatea acesteia, în timp ce polticile monetare sunt a doua linie de apărare.

    Nu în ultimul rând, o altă problemă a băncilor semnalată de reprezentanţii FMI în România este expunerea ridicată în faţa statului.

    Jaewoo Lee a mai spus că programul Prima Casă ar trebui eliminat treptat.

     

     

  • Christine Lagarde, şefa FMI: 70% dintre economiile lumii vor încetini în perioada următoare. Tensiunile comerciale sunt cel mai mare pericol la adresa dezvoltării economice

    În perioada următoare, 70% din creşterea PIB-ului global va încetini, potrivit FMI şi Băncii Mondiale. Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI) a spus în cadrul Forumului Economic Astana că economia mondială este în acest moment în „slow-motion”, dar speră ca în 2020 să mai accelereze.

    „Accelerăm încet, dar în timp ce mergi încet, calcă cu încredere, spune un proverb. Aşa că astăzi aş vrea să împrumut ideea aceasta: accelerează lent, dar cu încredere. În creşterea globală, în acest moment este mai mult slow-motion decât accelerare. În 2019, vedem 70% din PIB-ul global încetinind, nu neaparat că ar veni o recesiune”, a spus Christine Lagarde în cadrul evenimentului.

    Astana Economic Forum este unul dintre cele mai mari evenimente economice anuale din Asia Centrală, care adună economişti, analişti, bancheri şi lideri de business din toată lumea pentru a dezbate provocările actuale şi de viitor din regiune şi la nivel mondial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI atrage din nou atenţia asupra stabilităţii globale: Tensiunile dintre SUA şi China au devenit iar un risc major

    Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), a lansat un nou avertisment cu privire la stabilitatea economiei globale care este iarăşi ameninţată de tensiunile comerciale dintre cele mai mari economii ale lumii, potrivit Bloomberg.

    Comentariile şefei FMI vin la două zile după ce preşedintele american Donald Trump a postat pe contul său de Twitter un avertisment cu privire la o nouă suită de tarife pe care vrea să le aplice pe bunurile chinezeşti.

    Declaraţia lui Donald Trump a şocat în contextul în care până acum negocierile dintre SUA şi China păreau că se îndreaptă spre un consens. Totuşi, amerianii îi acuză pe chinezi că dau înapoi în ceea ce priveşte angajamentele negociate.

    „Credeam că această ameninţare păleşte şi că relaţiile se îmbunătăţesc şi că ne îndreptăm spre un acord. Sperăm că încă suntem în această situaţie astăzi, dar zvonurile, tweet-urile şi comentariile nu sunt favorabile”, a spus Lagarde în Paris.

    În cadrul unui interviu cu Bloomberg, Lagarde a mai spus că este posibil să nu existe o soluţie simplă în contextul în are ambele părţi au de rezolvat „probleme foarte importante”.

    „Toţi observatorii şi-ar dori să fie gata ieri acordul, însă astfel de problematici necesită timp”, spune Lagarde.

    Liu He, negociatorul-şef al Chinei în discuţiile cu americanii, plănuieşte încă să viziteze SUA săptămâna aceasta pentru a discuta.

    Trump a anunţat că vrea să crească tarifele pe suita de 200 de miliarde de bunuri de la 10% la 25% şi că vrea să impună noi tarife pe o altă suită de bunuri în valoare de 325 miliarde dolari.

     

     

  • Reza Baqir, un fost şef al FMI pentru România, preia conducerea băncii centrale din Pakistan

    Economistul pakistanez Reza Baqir, care a condus misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România din 2016 şi până în decembrie 2017, a devenit noul guvernator al băncii centrale din Pakistan, potrivit Reuters.

    Reza Baqir a preluat conducerea băncii centrale într-un moment tesionat, în care naţiunea asiatică încearcă să finalizeze negocierile pentru un bailout din partea FMI, într-o încercare de a evita o criză economică.

    Guvernul pakistanez speră ca ajutorul FMI va stabiliza bugetul şi deficitul de cont curent într-un moment în care economia ţării se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu un declin constant al creşterii economice.

    Baqir a primit un mandat de 3 ani la banca centrală a Pakistanului, la o zi după ce predecesorul său, Tariq Bajwa, a fost demis în mod neaşteptat, alături cu şeful autorităţii fiscale de colectare a taxelor.

    Reza Baqir a devenit şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria în 2016, înlocuind-o pe Andreea Schaechter. Baqir a fost înlocuit la finalul anului 2017 cu sud-coreeanul Jaewoo Lee.

     

  • Reza Baqir, un fost şef al FMI pentru România, preia conducerea băncii centrale din Pakistan

    Economistul pakistanez Reza Baqir, care a condus misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România din 2016 şi până în decembrie 2017, a devenit noul guvernator al băncii centrale din Pakistan, potrivit Reuters.

    Reza Baqir a preluat conducerea băncii centrale într-un moment tesionat, în care naţiunea asiatică încearcă să finalizeze negocierile pentru un bailout din partea FMI, într-o încercare de a evita o criză economică.

    Guvernul pakistanez speră ca ajutorul FMI va stabiliza bugetul şi deficitul de cont curent într-un moment în care economia ţării se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu un declin constant al creşterii economice.

    Baqir a primit un mandat de 3 ani la banca centrală a Pakistanului, la o zi după ce predecesorul său, Tariq Bajwa, a fost demis în mod neaşteptat, alături cu şeful autorităţii fiscale de colectare a taxelor.

    Reza Baqir a devenit şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria în 2016, înlocuind-o pe Andreea Schaechter. Baqir a fost înlocuit la finalul anului 2017 cu sud-coreeanul Jaewoo Lee.

     

  • PNL: „România trebuie să împrumute masiv bani pentru cheltuielile curente”

    „Adio investiţii! FMI confirmă că România trebuie să împrumute masiv doar pentru cheltuieli curente! Ministerul Finanţelor Publice încearcă să ascundă informaţia, dar a publicat-o FMI. În ultimii doi ani MFP a prezentat din ce în ce mai puţine informaţii şi mereu cu întârziere. Este un comportament normal pentru un guvern care masluieste datele şi ascunde informaţii. Funcţionarii din MFP şi CNSP ştiu foarte bine că sunt părtaşi la măsluirea datelor şi distrugerea economiei. Toţi cei responsabili pentru situaţia în care a ajuns România astăzi, vor plăti”, a scris Florin Cîţu, duminică, pe Facebook.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.