BusinessMagazin

Tag: finante

  • Proteste ale angajaţilor de la Finanţe în mai multe judeţe din ţară

    Angajaţii de la direcţiile financiare din mai multe judeţe din ţară protestează, vineri dimineaţa, nemulţumiţi de proiectul Ordonanţei de urgenţă privind reducerea cheltuielilor bugetare.

    Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical au anunţat că vineri dimineaţa sunt proteste în mai multe judeţe din ţară.

    „La această oră sunt în desfăşurare mai multe proteste ale angajaţilor din direcţiile financiare din Ploieşti, Piatra-Neamţ şi Iaşi”, a transmis BNS.

    De asemenea, se protestează şi în Satu Mare şi Cluj.

    Angajaţii au protestat şi miercuri în mai multe judeţe şi chiar la sediul Ministerului de Finanţe.

    „Sunt mari şanse să apară proteste spontane necontrolabile, deoarece s-au acumulat frustrări foarte mari în cadrul Ministerului Finanţelor, nu neapărat legat de voucherele de vacanţă sau de bani, ci e legat de sistem, de modul în care sunt trataţi oamenii. A venit acum bomboana de pe colivă cu această ordonanţă. În momentul în care noi încercam să le spunem că trebuie o grilă de salarizare separată, ne trebuie egalizarea salariilor în sistem, că avem oameni în acelaşi birou cu salarii diferite”, spunea Vasile Marica, liderul Sed Lex.

    Sindicatele din finanţe declanşează proteste naţionale. Sunt nemulţumiţi de proiectul Ordonanţei de urgenţă privind reducerea cheltuielilor bugetare, afirmând că pierd 700 de lei sau locurile de muncă.

  • Rãzboiul este o realitate pentru europeni şi mai ales pentru Ucraina. Cine şi cum îl finanţează?

    Cum plătesc guvernele pentru înarmare şi război? Este o întrebare veche de secole cu răspunsuri vechi şi noi. Războaiele sunt adesea distructive când vine vorba de finanţele unei naţiuni şi de aceea este important de ştiut ce i se întâmplă financiar unei ţări când finanţarea unui război devine o necesitate. Războaiele sunt de cele mai multe ori costisitoare şi nu de puţine ori victoria înclină spre cel care are mulţi bani sau prieteni bogaţi – banii şi prietenii aduc cele mai sofisticate arme, cei mai buni specialişti militari, resurse preţioase.

     

    De aceea, şansele mai mari sunt de partea statelor cu economii puternice şi stabile sau a guvernelor neizolate, cu politici externe sănătoase.

    Cheltuielile Americii cu războaiele din Orientul Mijlociu de până în 2017 sunt estimate de Comisia pentru Buget din Congres la 2.400 de miliarde de dolari, scrie Forbes. În cel de al Doilea Război Mondial, Japonia a cheltuit aproape 59 de miliarde de dolari, în cea mai mare parte datorii, echivalentul a 747 miliarde de dolari în 2016. Sau aproape 420% din PIB. Datoria publică accelerează în vremuri de război, dar şi după, deoarece şi înfrânte statele trebuie să-şi plătească datoriile şi să repare stricăciunile provocate învingătorilor. Chiar şi înainte de a porni la război sau doar preventiv, o naţiune trebuie să ia în considerare cum să finanţeze dezvoltarea forţelor militare. În pregătirea şi purtarea celui de-al Doilea Război Mondial, datoria Japoniei a ajuns cea mai mare la nivel mondial. Deşi războaiele sunt de când lumea, finanţele nu sunt şi au progresat pe măsură ce omenirea s-a confruntat cu războaie tot mai mari sau mai distructive. În 1694, a fost fondată Banca Angliei pentru a-l ajuta pe William III să finanţeze războiul cu Franţa, arată Financial Times. Lungile războaie napoleoniene (mai 1803 – noiembrie 1815) şi Primul şi al Doilea Război Mondial au fost finanţate în mare parte cu datorie. Spre deosebire, în timpul lungilor decenii de război rece, Vestul şi-a finanţat cheltuielile cu apărarea prin taxe mai mari. În sfertul de secol de dinainte de căderea Zidului Berlinului, veniturile din taxe ale statelor membre ale OCDE au crescut de la 25% din PIB la peste 32% din PIB, în timp ce datoriile în general au scăzut. Care sunt acum opţiunile pentru finanţarea unui război? În mod realist, există doar patru: tipărirea de bani, taxe şi impozite, vânzarea de obligaţiuni guvernamentale către public şi acţionarea ca debitor faţă de alte naţiuni. Fiecare are plusuri şi minusuri.

     

    Printarea de bani

    Pentru finanţarea unui război, tipărirea de bani este considerată cea mai puţin dăunătoare pentru reputaţia unui guvern. În primul rând, în mod convenabil, nu necesită autorizare din partea publicului pentru a trece la acţiune. Guvernele pot conveni crearea de bani în cooperare cu banca centrală. Deşi această opţiune ocoleşte cu succes opinia publică, are o consecinţă pe termen lung: inflaţia. Această metodă ar trebui folosită pentru perioade scurte. În caz contrar, inflaţia necontrolată o va face cea mai scumpă alegere. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata japoneză a fost renumită pentru banii de invazie. După ce ocupau cu succes o naţiune, soldaţii japonezi confiscau toată valuta forte (moneda locală reprezenta valută pentru japonezi). Guvernul tipărea o nouă bancnotă, înlocuind banii interni ai statului ocupat. Acest sistem ingenios a ajutat la plata eforturilor de război ale Japoniei şi la asigurarea resurselor.

    Japonezii au emis „moneda fiduciară Centavos” în Filipine (valoarea monedei fiduciare, sau fiat, este dată de guvernul emitent şi nu de ceva palpabil, cum ar fi un bun, o marfă sau un metal preţios). Aceştia au ajuns rapid să fie denumiţi de către localnici „banii lui Mickey Mouse”, deoarece valoarea lor s-a diminuat rapid. Hiperinflaţia a lovit ţara în perioada 1943-1945, forţându-i pe japonezi să ridice valoarea maximă a bancnotei de la 10 pesos la 1.000 pesos.

     

    Impozitarea

    După cum a spus celebrul om politic şi de ştiinţă Benjamin Franklin, „în această lume nimic nu poate fi sigur, cu excepţia morţii şi a impozitelor”. Acelaşi lucru este valabil şi în război. De fapt, creşterea taxelor interne este cea mai sensibilă modalitate economică de a finanţa un război, din perspectiva guvernului. Îi permite să pună în comun fonduri fără a plăti costurile suplimentare ale dobânzilor. În ciuda raţionalităţii sale, tinde să fie o măsură nepopulară în rândul electoratului. Deoarece guvernele se bazează foarte mult pe sprijinul public, mai ales în timp de război, se feresc de această opţiune. În schimb, de obicei aleg o alternativă. Acest lucru le păstrează şansele de a rămâne în funcţie. Însă, atunci când aprobarea publică este mare, impozitarea este o modalitate excelentă de a finanţa un război, mai ales unul de durată sau pentru supravieţuire.

    Spre exemplu, în prima săptămână a conflictului coreean se estimează că 81% din publicul american a susţinut decizia preşedintelui Truman de a ajuta Coreea de Sud. Prin urmare, SUA au putut finanţa Războiul Coreean aproape în întregime prin impozitare. Publicul american are acum o sensibilitate pentru Ucraina, iar SUA ajută masiv acest stat fără a cere ceva financiar în schimb. În cazul războiului coreean, guvernul american a combinat metodele de impozitare indirectă şi directă. Nivelurile de impozitare a capitalului şi a veniturilor au fost majorate. Mărfurile de lux au primit taxe speciale. Ambele au ajutat la umplerea Trezoreriei şi la finanţarea cheltuielilor militare.

     

    Extractie din exterior

    O altă metodă se numeşte extracţie din exterior. Este atunci când o naţiune solicită resurse sau se îndatorează de la popoare străine. Această metodă limitează cu siguranţă consecinţele politice ale finanţării războiului. Cu toate acestea, riscul este de a ajunge îndatorat către o altă naţiune. Apoi, în timp, un stat şi-ar putea pierde autonomia. De aceea, aceasta este o alegere periculoasă. Chiar şi după ce războiul este încheiat, suveranitatea statului poate fi pierdută timp de zeci de ani.

    În 1904-1905, Rusia şi Japonia s-au războit pentru a-şi extinde teritoriile mai adânc în Pacific. Dar guvernul japonez avea nevoie de rezerve suplimentare de valută străină. Era hotărât să insiste pe achiziţionarea de lire sterline. Deci, japonezii au trimis reprezentanţi oficiali la Londra. Cu ajutorul unei garanţii în aur (pe care japonezii îl confiscaseră din China în timpul războiului chino-japonez), s-a negociat un împrumut. Au obţinut cu succes finanţare directă de la creditorii străini. Acest lucru a fost esenţial la plata materialelor pentru finanţarea războiului lor.

     

    Împrumuturi interne

    În mod tradiţional, emiterea de obligaţiuni de război a fost cea mai populară modalitate de a finanţa un război. Dar această opţiune are un un cost adăugat: o penalizare prin dobândă. Este inclus atât în vânzările directe către populaţii, cât şi către creditorii străini. Această metodă îi adăposteşte pe contribuabilii unei naţiuni de totalitatea iniţială a costurilor conflictului. Dar în cele din urmă, datoria trebuie plătită. SUA îşi finanţează adesea proiectele militare prin emisiuni de datorii interne. Ucraina face acum la fel.

    Ce este o obligaţiune de război? Este o un titlu de valoare purtător de dobânzi, garantat de guvern. Foloseşte moneda naţională şi este vândut atât investitorilor locali, cât şi străini. În timpul Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, multe emisiuni de obligaţiuni de război au fost folosite pentru a finanţa cheltuielile militare. De fapt, în cel de-al Doilea Război Mondial, obligaţiuni în valoare de peste 1 miliard de dolari au fost achiziţionate de gospodăriile din SUA. Acestea au fost vândute publicului prin campanii sofisticate de marketing şi publicitate gândite la Hollywood. Aceste obligaţiuni au fost cumpărate la discount. Valoarea acestora era rambursabilă, iar titularul primea o dobândă.

    Obligaţiunile de război nu mai sunt folosite în America. Naţiunea foloseşte acum „titluri de trezorerie americane – celebrele U.S. Treasury bonds – pentru finanţarea cheltuielilor de apărare. Prin emiterea acestora pe pieţele de capital internaţionale şi interne, guvernul asigură absorbţia maximă. Datoria este bună mai ales pentru finanţarea războaielor de scurtă durată.

    Fiecare opţiune are propriile avantaje şi dezavantaje. Nu este neobişnuit ca tacticile de finanţare să fie combinate. Toate în căutarea victoriei, desigur. Nici reacţiile politice nu sunt ceva nemaiauzit, în cele din urmă toate toate aceste strategii venind cu consecinţe politice. Câştigarea sprijinului public pentru angajarea în luptă depinde în mare măsură de relaţia preexistentă (şi mereu în schimbare) pe care guvernul o are cu cetăţenii săi.

    Sprijinul public iniţial pentru participarea la război va stabili modul în care un guvern îşi poate finanţa armata. Dar există un elefant gras în cameră. Chiar şi la învingători nivelurile datoriilor create pentru război sunt astronomice. În a doua conflagraţie mondială, datoria din economiile avansate a urcat de la 70% din PIB la 170% din PIB. A explodat.  Pe deasupra, în prezent cheltuielile par mai limitate de mediul cu dobânzi în creştere şi de poverile mari de datorii guvernamentale create de măsurile de protejare a economiilor, consumatorilor şi afacerilor de şocurile pandemiei, inflaţiei şi ale crizei energiei. Economişti precum Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA,  şi Olivier Blanchard, fost economist-şef la FMI, sugerează că majorarea cheltuielilor cu apărarea poate duce şi mai sus dobânzile.

    După cel de-al Doilea Război Mondial, infrastructura japoneză şi germană era o ruină. Naţiunile erau, de asemenea, paralizate de datorii. Germania a fost împărţită de învingători. Aliaţii s-au aruncat asupra prăzii de război (sau ce a mai rămas). Dar ceea ce s-a întâmplat în Japonia postbelică a fost un adevărat miracol economic. Naţiunea bombardată şi distrusă şi-a revenit şi a devenit a doua cea mai mare economie a lumii în doar 20 de ani. Utilizând strategiile de dezvoltare a capitalului asiatic (ACD), Japonia şi-a transformat economia industrială de război într-un centru global de producţie de înaltă tehnologie. Între timp, marele înfrânt din război şi-a pierdut poziţia din clasamentul mondial al economiilor în favoarea Chinei, iar astăzi Japonia, îngrijorată de ascensiunea Chinei şi de riscul de război în vecinătate, are planificată o creştere cu două treimi a bugetului său de apărare până în 2027. Nu a precizat cum o va finanţa. În aprilie anul viitor, pentru prima dată în peste trei secole, danezii vor trebui să muncească de ziua Marii Rugăciuni după ce guvernul a scos sărbătoarea religioasă de pe lista zilelor libere parţial pentru a plăti cheltuielile suplimentare pentru apărare. Decizia, aprobată în martie, a fost profund nepopulară: 70% dintre danezi s-au opus, arată un sondaj. Dar economiştii au lăudat Copenhaga pentru că are un plan real pentru a-şi acoperi costurile de apărare în creştere, spre deosebire de multe alte guverne.  Marea Britanie, ambiţionată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, vrea să majoreze cheltuielile militare la 2,5% din PIB, dar numai în măsura în care „circumstanţele fiscale şi economice o permit”. Germanii, deranjaţi de agresiunea rusă, vor să mărească cheltuielile pentru apărare, dar nu şi dacă asta înseamnă pierderea unei sărbători legale. Franţa nu a detaliat cum va plăti pentru o creştere planificată cu 40% a bugetului său militar în următorii cinci ani. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Polonia, care îşi propune să-şi dubleze cheltuielile la 4% din PIB şi să-şi formeze una dintre cele mai mari armate din Europa. „Nimeni nu vrea să plătească mai multe taxe. Dar, în acelaşi timp, toată lumea îşi doreşte o apărare mai bună şi servicii de sănătate bune”, a explicat John Llewellyn, fost şef de prognoză economică la OCDE. „La un moment dat, problema va fi adusă cu forţa în arena publică, deoarece nimănui nu-i este foarte clar cum vor fi strânse fondurile.” 

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 654 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în 2031, la o dobândă de 6,44%/an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat luni de la bănci 654,1 milioane lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat cu o valoare nominală de 500 milioane lei, scadente în aprilie 2031, la o dobândă de 6,44% pe an.

    La licitaţie au participat şase dealeri primari.

    Valoarea totală a cererii a fost de 799 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 649,1 mil. lei, iar ofertele necompetitive s-au ridicat la 100 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 7,35%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,42%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 504 milioane lei. Ofertele necompetitive s-au ridicat la 100 milioane lei.

     

  • ANAF a făcut măcel! Va fi prăpăd în România. Nu mai scapă nimeni

    Ministerul Finaţelor anunţă că în luna iunie controalele antifraudă au avut implicaţii de 2,6 miliarde de lei. 

    Este vorba despre notificări de conformare şi acţiuni de control fiscal care au dus la diminuarea unor pierderi. De asemenea, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoarea de 9,4 milioane de lei.

    Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anunţă că „sunt angajate într-o cursă de modernizare şi digitalizare, făcând paşi semnificativi în această direcţie, pentru a creşte eficienţa în asigurarea resurselor pentru cheltuielile publice ale societăţii prin colectarea şi administrarea eficace şi eficientă a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.”

    „Am decis să avem raportări lunare care să reconfirme angajamentul ANAF faţă de impozitarea echitabilă şi transparenţa fiscală. Punem accent pe colectarea veniturilor şi diminuarea evaziunii fiscale, pentru a scoate la iveală tentativele de fraudă. Suntem angajaţi să oferim îndrumare contribuabililor pentru a rectifica orice discrepanţe, dar hotărâţi să aplicăm legea şi să accelerăm creşterea nivelului de colectare. Este un aspect de bun simţ faţă de toţi cei care îşi plătesc corect taxele, pentru a asigura finanţarea măsurilor economice şi sociale pentru protejarea cetăţenilor şi economiei. Vom continua să revizuim în mod activ procesele interne, vrem să adoptăm noi soluţii digitale şi să valorificăm mai bine analiza datelor, pentru a eficientiza inspecţiile, mai ales în zonele cu risc ridicat” , a transmis ministrul Marcel Boloş.

  • Lucian Heiuş, fostul şef ANAF, care şi-a dat demisia în urmă cu o lună şi a anunţat că este o gaură de 9 mld. lei în venituri, a fost numit secretar general în Ministerul Finanţelor

    Lucian Heiuş, care şi-a dat demisia de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în urmă cu lună şi a publicat apoi date despre o gaură la venituri de 9 mld. lei, a fost numit de Marcel Ciolacu, ieri, în funcţia de secretar general al Ministerului Finanţelor, conform unei decizii publicate în Monitorul Oficial.

    Lucian Heiuş, deputat PNL, a fost numit la conducerea ANAF, în locul cu rang de secretar de stat, în locul Mirelei Călugăreanu, în mai 2022.

    Heiuş are 57 de ani şi are diplomă de licenţă la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca – Facultatea de Ştiinţe Economice şi un master la Universitatea de Vest” Vasile Goldiş” Arad – Facultatea de Ştiinţe Juridice.

    În ultimii ani a fost director general la SC Uzina Mecanică Orăştie (2012-2013), director executiv la Camera Agricolă Judeţeană Hunedoara şi director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Domeniilor Reglementate Specific şi Direcţiei de Buget, Contabilitate Internă, Investiţii şi Achiziţii Publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Lucian Heiuş a mai fost director general la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara (2013-2014), director executiv – servicii interne (mutare temporară) (2014-2015), director general (2016) la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara.

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 380 milioane lei în urma unei licitaţii de obligaţiuni, sub valoarea planificată, la un randament de 6,68% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 380 milioane lei în urma unei licitaţii de obligaţiuni cu o valoare nominală de 500 milioane lei, la un randament de  6,68% pe an.

    Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în  2027, la licitaţie participând şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 460 milioane  lei, din care ofertele competitive au însumat 360 milioane lei, iar cele necompetitive 100  milioane  lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 280 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 7,20%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,68%.

     În conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice  nr.318 din martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare cu un nivel al  preţului mai mic de 101,59%, se arată în anunţ.

     

  • Finanţele ţării la cinci luni arată groaznic: cheltuielile accelerează la 234 mld. lei. Veniturile cresc uşor, la 198 mld. lei. Deficitul la cinci luni din an a sărit în aer la 37 mld. lei, adică 2,3% din PIB

    Cheltuielile bugetului de stat au accelerat la 234 mld. lei în primele cinci luni din an, adică o creştere de peste 17% faţă de cheltuielile din aceeaşi perioadă din 2022. Veniturile au crescut cu 10%, la 234 mld. lei. În aceste condiţii, deficitul bugetar a crescut la 37 mld. lei, de la 21 mld. lei, cât era în primele cinci luni din 2022.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 17,63 mld lei, consemnând o creştere de 23,8% (an/an), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (105,2%)  şi impozitul pe veniturile din pensii (38,6% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 13,2%.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 64,79 mld lei, în creştere cu 12,5% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,32 mld lei, consemnând o creştere de 3,9% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,2%).

    Încasările nete din TVA  au înregistrat 40,57 mld lei, în creştere cu 6,3% (an/an). Evoluţia mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 22,9%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (11,9 mld. lei în ian-mai 2023, comparativ cu 9,7 mld lei în ian-mai 2022), motivează cei de la Finanţe.

    Veniturile din accize au însumat 15,22 mld lei, consemnând o creştere de 8,6% (an/an), explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun (22,0%).

    Veniturile nefiscale au însumat 14,99 mld lei, consemnând o scădere de 3,6% (an/an).

    Cheltuielile de personal au însumat 52,82 mld lei, în creştere cu 9,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 30,23 mld lei, în creştere cu 15,4% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 17,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 5 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 5 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 mld lei în creştere cu 11,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,08 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 mld lei) care reprezintă 31,04% din total subvenţii.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 mld lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,45 mld lei.

     

     

  • Erdogan face prima mutare pentru redresarea economică a Turciei: Liderul de la Ankara îl numeşte pe Mehmet Simsek în funcţia de ministru al Trezoreriei şi Finanţelor. Revenirea lui Simsek la şefia Finanţelor va marca reimplementarea unor măsuri economice convenţionale pentru combaterea inflaţiei

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va numi pe Mehmet Simsek în funcţia de ministru al Trezoreriei şi Finanţelor, potrivit unor persoane direct implicate în problemă. Revenirea lui Simsek va marca reîmplementarea unor măsuri economice convenţionale, menite să consolideze încrederea pieţei după alegeri, raportează Bloomberg.

    Este de aşteptat ca Simsek, în vârstă de 56 de ani, să normalizeze politicile economice, după ce Turcia a urmărit ani de zile o abordare neconvenţională care a dus la o inflaţie galopantă, potrivit persoanelor amintite.

    Erdogan, cunoscut pentru seria de intervenţii agresive în politica monetară a statului, va trebui să îi acorde lui Simsek suficientă autonomie pentru a convinge observatorii că schimbarea este veritabilă. Preşedintele a fost reales duminică, prelungindu-şi astfel mandatul de peste două decenii la putere.

    Acţiunile turceşti au crescut semnificativ în urma veştii numirii noului ministru. Randamentul obligaţiunilor turceşti pe 10 ani în dolari a coborât la 9,32%, cel mai scăzut nivel din 12 mai. De asemenea, lira se tranzacţiona cu 0,3% mai slab faţă de dolar la ora 9:57 la Istanbul.

    Erdogan şi Simsek au refuzat să comenteze veştile în cauză. Preşedintele îşi va anunţa sâmbătă noul guvern.

    Investitorii au fost pe muchie de cuţit de când Erdogan a obţinut victoria în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 28 mai, lira înregistrând minime record în urma victoriei electorale a preşedintelui. În discursul său de după scrutin, Erdogan s-a angajat să instaleze „o echipă de finanţe cu credibilitate internaţională” care să redreseze Turcia din punct de vedere economic.

    Simsek, un fost strateg de la Merrill Lynch, respectat de investitori pentru opiniile economice ortodoxe pe care le manisfestă, poate fi omul perfect pentru Erdogan în acest moment.

    El este deja un nume familiar pentru liderul turc, lucrând atât ca ministru de finanţe, cât şi ca viceprim-ministru în cabinetele anterioare ale lui Erdogan. Simsek a demisionat în 2018, în timpul tranziţiei Turciei către un sistem prezidenţial care i-a sporit lui Erdogan puterile executive.

    Simsek a respins ofertele lui Erdogan la începutul acestui an, declarând că nu va lua parte la politica actuală a preşedintelui turc. După victoria de duminică în alegeri, cei doi au reîntrat în dialog, Simsek acceptând să facă parte din guvern în schimbul autonomiei ministerului pe care îl va conduce.

    Chiar dacă Simsek îşi asigură autonomia de care are nevoie pentru a repara finanţele naţiunii după ani de politici neortodoxe, oficialii rămân sceptici cu privire la răbdarea lui Erdogan.

    Preşedintele este ferm convins că ratele scăzute ale dobânzilor reduc inflaţia, o idee care contravine direct modului în care majoritatea băncilor centrale îşi elaborează politicile. Naci Agbal, ultimul „bancher central ortodox” care a servit sub Erdogan, a fost demis în 2021, la doar patru luni de la preluarea postului, pentru că a crescut ratele în mod agresiv.

  • Arsis, cel mai mare retailer de telefoane mobile controlat de un român, a avut afaceri de 139 mil. lei în 2022, plus 2%

    Arsis Trading, cel mai mare retailer GSM controlat de un antreprenor local, a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 139,1 mil. lei, mai mare cu 2% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Compania a avut un profit net de 2,55 mil. lei, mai mare cu 29,6% faţă de anul precedent. Numărul mediu de angajaţi raportat de companie a fost de 614, mai mic cu 34 de persoane faţă de anul anterior.

    Arsis Trading, care este deţinut integral de antreprenorul Radu Mirea, este unul dintre cei mai vechi jucători de pe piaţa de retail GSM, care a intrat în business în 1998 ca partener al Connex (actualul Vodafone), cu care are o relaţie exclusivă şi în prezent. Arsis obţine venituri de la Vodafone sub forma unor comisioane pentru vânzarea serviciilor furnizate de operator şi din comercializarea de telefoane, tablete şi accesorii.
     

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 646 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în 2027, la o dobândă de 6,8%/an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 646 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat cu o valoare programată de 500 mil. lei, scadente în mai 2027, la o dobândă de 6,80% pe an.

    La licitaţie au participat opt dealeri primari. 

    Valoarea totală a cererii a fost de 1,04 mld. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu întreaga sumă. 

    Rata cuponului a fost de 7,20%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,76%. 

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 646 mil. lei.