BusinessMagazin

Tag: finante

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 343 milioane lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat de 500 milioane lei, la o dobândă de 6,43%

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 343 mil. lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat cu o valoare de 500 milioane lei, scadente în ianuarie 2038, cu o dobândă de 6,43% pe an. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, valoarea totală a cererii fiind de 453 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 443 milioane lei şi 10 milioane lei în contul clientilor.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 343milioane lei.

    Ministerul Finantelor a respins ofertele de cumpărare cu un nivel al pretului mai mic de 113,09%.

  • „Acum că s-a listat Hidroelectrica, statul vrea să distrugă transparenţa de pe bursă”. Ce spune deputatul USR Claudiu Năsui despre intenţia Finanţelor de a elimina obligativitatea raportării trimestriale pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti

    Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Ministerului Economiei, a reacţionat la proiectul de modificare a legii 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă referitoare la obligativitatea raportării trimestriale pentru companiile listate pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti.

    „Acum că s-a listat Hidroelectrica, statul vrea să distrugă transparenţa de pe bursă. Mai ţineţi minte când ne ziceau că listarea la bursă aduce transparenţă? Ei bine ce să vezi? Pentru că au listat Hidroelectrica şi băieţii conectaţi politic de acolo nu vor transparenţă nici în ruptul capului, vor acum să schimbe regulile pentru toată lumea”, a scris Claudiu Năsui pe pagina lui de Facebook.

    Ministerul Finanţelor Publice a propus ca la articolul 61, alineatul 1 din Legea 24/2017 să se modifice partea care prevede că emitenţii care întocmesc, pun la dispoziţia publicului şi transmit către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi operatorului de piaţă rapoarte trimestriale, semestriale şi anuale cu „emitenţii întocmesc, pun la dispoziţia publicului şi transmit A.S.F. şi operatorului de piaţă rapoarte semestriale şi anuale“.

    „Vor să elimine raportările trimestriale de la companiile listate la bursă. Băieţii au avut de ales. Fie se transparentizează ei după standardele bursei, fie opacizează toată bursa. Au ales varianta doi. Domnul Boloş, ministrul finanţelor, a ales din nou să ţină partea specialilor, de data asta nu pensionarii speciali, ci băieţilor din energie”, a mai comentat Năsui.

    Brokerii au reacţionat la propunere spunând că aceasta ar scădea gradul de transparenţă a companiilor pentru investitori şi ar duce la o înrăutăţire a guvernanţei corporative, ceea ce s-ar reflecta negativ în preţurile acţiunilor şi în volatilitate. Proiectul a fost pus în dezbatere în decembrie anul trecut.

    „Probabil companiile se plâng de volumul de lucru legat de aceste raportări regulate dese, de potenţiale informaţii ce au legătură cu concurenţa. S-ar opune chiar regulamentelor europene care cer o astfel de frecvenţă a raportărilor. Acum, noi vorbim de companiile listate, nu cele nelistate“, a spus Costin Brumă, broker al Swiss Capital, pentru ZF.

    Drept răspuns la proiectul înaintat de Ministerul Finanţelor, şi Asociaţia Română pentru Relaţia cu Investitorii (ARIR) spune că măsura de renunţare la obligativitatea raportării trimestriale nu este una pentru care piaţa românească de capital să fie pregătită în prezent.

    „În continuare există emitenţi care nu au deprins bunele practici în comunicarea cu investitorii, activitate pe care, ca organizaţie, o promovăm constant şi care suntem convinşi că se va îmbunătăţi pe termen mediu şi lung, motiv pentru care, pentru moment, rigorile de raportare trimestrială sunt benefice pentru protecţia şi buna informare a investitorilor”, a transmis ARIR către MFP.

    La BVB, raportarea trimestrială este obligatorie doar pentru societăţile prezente pe Piaţa Reglementată, acolo unde se creează majoritatea lichidităţii pe segmentul de acţiuni. Pentru companii listate pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (piaţa AeRO), acest lucru este doar recomandat, nu obligatoriu.

    Citeşte aici mai multe detalii.

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 1,5 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,37% şi 6,08% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 1,5 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,37% şi 6,08% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2033 şi au împrumutat de la bănci suma de 853 milioane lei, peste valoarea programată de 400 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,37%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,43 miliarde lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 503 milioane lei şi 250 milioane lei în contul clientilor, iar 100 milioane lei au fost oferte necompetitive.

    Rata cuponului a fost de 7,20%.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligatiuni  scadentă în 2026  şi a împrumutat de la bănci suma de 638  milioane lei, la o dobândă anuală de 6,08%.

    Volumul total al cererii a fost de 1,56 milairde lei, din care ofertele competitive au însumat 28 milioane lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 610 milioane lei.

     

  • Premierul Marcel Ciolacu s-a legat din nou de Ministrul Finanţelor privind subiectul pensiilor private pilon II

    Premierul Marcel Ciolacu i-a reproşat vineri în deschiderea sedinţei de guvern, partea publică, scandalul din ultimele zile legat de pilonul 2 de pensii, acolo unde 8,1 milioane de români au pensii administrate în sistem privat.

    „Am observat că în absenţa mea domnul Minstru al Finaţelor nu s-a plictisit, a trebuit să dezbată iar presupuse măsuri fiscale care nu există pentru 2024”.

    Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a dezminţit în mod public, ieri, presupusa amânare până în 2026 a creşterii contribuţiei la pilonul II de pensii.

    ”Nu vom amâna creşterea contribuţiei la Pilonul II de pensii. Am vrut să abordez direct o chestiune importantă pentru a pune capăt oricăror speculaţii şi pentru a oferi claritate în legătură cu deciziile ce se iau la nivel de Guvern. Toate aceste speculaţii şi zvonuri nu ne aduc niciun beneficiu. Problema sustenabilităţii deficitului rămâne deschisă şi implică identificarea unor soluţii care să fie cuprinse în strategia fiscal-bugetară”, a transmis oficialul.

  • Se înrăutăţeşte situaţia din finanţele publice: veniturile frânează din nou şi guvernul sacrifică investiţiile. Guvernele Ciolacu şi Ciucă au cheltuit 482 mld. lei în primele 10 luni din 2023 şi au încasat 419 mld. lei. Deficitul bugetar, 63 mld. lei

    Veniturile la bugetul de stat au crescut cu 10,6% în primele 10 luni din an şi au fost de 419 mld. lei, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor. Cheltuielile au fost, în acelaşi timp, de 482 mld. lei, o creştere de 13,1%. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 63 mld. lei în primele 10 luni din an (4% din PIB), cu 16 mld. lei peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Dinamica veniturilor a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA”, scriu reprezentanţii Finanţelor.

    Cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat au frânat puternic în octombrie. Dacă la 9 luni din an cheltuielile de capital creşteau cu 22,3%, la 10 luni din an creşterea a fost de numai 17,9%, semn că guvernul a pus frână puternică la propriile cheltuieli cu investiţiile în octombrie. În schimb, cheltuielile de personal şi cele cu dobânzile au accelerat.

    Cum arată veniturile statului:

    • Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,30 mld lei, consemnând o creştere de 21,2% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (51,1%)  şi impozitul pe veniturile din pensii (42,0% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,8%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale
    • Contribuţiile de asigurări au înregistrat 130,34 mld lei, în creştere cu 12,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii,
    • Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,49 mld lei, consemnând o creştere de 10,6% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (12,8%) şi de la băncile comerciale (12,05%), atenuant însă de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de -0,6 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private
    • Încasările nete din TVA  au înregistrat 84,79 mld lei, în creştere cu 10,1% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele zece luni a.c. se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 6,5%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (24,8 mld. lei în ian-sept 2023, comparativ cu 23,3 mld lei în ian-sept 2022).
    • Veniturile din accize au însumat 30,45 mld lei, consemnând o creştere de 2,8% faţă de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,1% (influenţată şi de creşterea accizei la ţigarete de la 1 aprilie 2023), în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menţine în teritoriul negativ (-1,1%), pe fondul scăderii comerţului cu amănuntul al carburanţilor.
    • Veniturile nefiscale au însumat 37,35 mld lei, consemnând un avans de 3,9% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

     

    Cum arată cheltuielile:

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 481,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    • Cheltuielile de personal au însumat 108,05 mld lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    • Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 62,48 mld lei, în creştere cu 12,1% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 15,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
    • Cheltuielile cu dobânzile au fost de 28,13 mld lei, cu 3,72 mld lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
    • Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 161,52 mld lei în creştere cu 10,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%
    • Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,38 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi
    • pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,76 mld lei) care reprezintă 37,46% din total subvenţii.
    • Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 63,99 mld lei, în creştere cu 34,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 47,56 mld lei.

     

  • Ciolacu: pensiile vor creşte, categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de taxe în România

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat că pensiile vor creşte anul viitor în două etape, aşa cum era prevăzut. Categoric, în anul 2024 nu va fi nicio mărire de taxe în România, a continuat prim-ministrul, referindu-se la discuţiile privind sursa de finanţare pentru creşterea pensiilor.

    Declaraţiile au fost făcute joi, înainte de şedinţa de Guvern, care a întârziat mai bine de două ore din cauza discuţiilor ce vizează banii pentru pensii.

    Vor fi eliminate toate inechităţile din sistemul public de pensii între femei şi bărbaţi şi între cei pensionaţi pe diferite legi, a explicat premierul.

    Marcel Ciolacu a mai spus că majorarea pensiilor în două etape nu va duce la creşteri de taxe în România. De asemenea, premierul i-a cerut ministrului de Finanţe să prezinte un plan clar privind colectarea la buget şi digitalizarea ANAF

    „Am parcurs avizul Ministerului de Finanţe şi categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de impozite în România. Mai mult în cererea de plată nr. 4 este nevoie de o reformă fiscală. Până la reformă aştept de la ministrul Finanţelor un plan de măsuri administrativ asumat în ceea ce priveşte colectarea la bugetul de stat cât şi planul concret în ceea ce priveşte digitalizarea ANAF-ului”, a adăugat Marcel Ciolacu.

    Vreau să ştiu termene clare, a încheiat Ciolacu.

  • Şeful finanţelor germane rămâne greu de convins: Săptămâna de muncă de patru zile nu va creşte prosperitatea. Niciodată în istorie munca mai puţină n-a adus mai multe beneficii

    Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a respins ideea ca săptămâna de lucru de patru zile cu salariu integral să devină o normă în cea mai mare economie a Europei, relatează Bloomberg.

    „Niciodată în istorie o societate nu şi-a sporit prosperitatea lucrând mai puţin”, a declarat Lindner.

    Ideea de a reduce săptămânile de lucru a câştigat teren de când pandemia de COVID-19 a bulversat programul de lucru al angajaţilor şi le-a dat multora o idee despre cum moduri diferite de lucru le-ar putea îmbunătăţi viaţa.

    Programele pilot sugerează că o astfel de configuraţie poate duce la o reducere a stresului şi a anxietăţii în rândul lucrătorilor, precum şi la creşterea eficienţei şi a veniturilor pentru angajatorii lor. Aproximativ 50 de companii din Germania intenţionează să participe la un proiect de şase luni care va începe în februarie şi care presupune reducerea programului de muncă.

    „Cheia prosperităţii noastre rămâne munca grea”, a mai declarat Lindner, care conduce Partidul Liberal-Democrat pro-business, unul dintre partenerii minori din coaliţia tripartită din Germania.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 1,8 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,49% şi 6,90% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 1,8 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,49% şi 6,90% pe an.

    La prima  licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2033 şi a împrumutat de la bănci suma de 1,4 miliarde lei, la o dobândă anuală de 6,90%.

    Volumul total al cererii a fost de 1,55 miliarde lei, din care ofertele competitive au însumat 1,42 miliarde lei, iar cele necompetitive 122 milioane  lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 875  milioane lei, iar 150 milioane lei în contul clientilor.

    În a doua licitatie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2027 şi au împrumutat de la bănci suma de 728 milioane lei, peste valoarea programată de 700 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,49%.

    La licitaţie au participat şaptea dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 738 milioane  lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 725 milioane lei, iar ofertele necompetitive au fost 3,5 milioane lei

    Rata cuponului a fost de 7,20%.

     

     

  • Statul român iese să împrumute euro de pe pieţele externe în două emisiuni pe 5 şi 10 ani

    Guvernul Ciolacu, prin Ministerul Finanţelor, iese pe pieţele externe pentru a se finanţa printr-o două emisiuni de obligaţiuni denominate în euro, scadente în 18 septembrie 2028 şi 18 septembrie 2033, cu un cupon fix, plătibil anual, conform datelor din platforma Bloomberg.

    Sumele finale urmează a fi publicate spre seară, atunci când Guvernul va analiza interesul investitorilor. Acum, dobânzile sunt formate din midswap plus 255 de puncte de bază, respectiv midswap plus 360 de puncte de bază. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste Group, HSBC, JP Morgan şi Societe Generale.

    Spre comparaţie, Ministerul Finanţelor a mai emis bonduri pe pieţele externe la finalul lunii ianuarie 2023, când dobânzile erau formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază. În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cea scadentă în septembrie 2029 la o dobândă de 6,25% pe an, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analiştii descriu ca „tap issue”, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    Prin această reemitere de bonduri, Guvernul a majorat sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni, putând emite cu primă faţă de cuponul iniţial. La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an, interesul investitorilor fiind de circa 11 mld. dolari.

  • Fostul director financiar al Tesla, Kirkhorn, pleacă cu o avere de 590 de milioane de dolari

    Se pare că gestionarea finanţelor pentru principalul activ al celei mai bogate persoane din lume poate fi o activitate profitabilă, conform Bloomberg.

    Zachary Kirkhorn, care a renunţat luni la funcţia de director financiar al Tesla Inc., a acumulat o avere netă de 590 de milioane de dolari în timpul celor patru ani în care a ocupat această funcţie, potrivit datelor obţinute de Bloomberg. Cifra cuprinde în principal acţiuni Tesla şi opţiuni pe care le-a primit ca compensaţie.

    Cu toate acestea, averea acumulată de “maestrul de monede” păleşte în comparaţie cu cea a directorului general şi “technoking-ului” Elon Musk, a cărui avere netă de 230,6 miliarde de dolari este cea mai mare din lume, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Kirkhorn şi alţi directori ai Tesla nu au fost incluşi în pachetul salarial uriaş de tip “moonshot” pe care consiliul de administraţie al Tesla l-a acordat lui Musk în 2018, ceea ce a accelerat traiectoria acestuia spre vârful clasamentului mondial al bogaţilor.

    În afară de un lot de opţiuni, care au o valoare netă de aproximativ 550 de milioane de dolari, compensaţia lui Kirkhorn a fost relativ modestă: 300.000 de dolari ca salariu de bază în 2022 şi 31.099 de dolari în timp liber plătit acumulat anterior, care a fost aplicat pentru achiziţionarea unei Tesla.

    Nu este clar ce va face Kirkhorn în continuare. Inginerul cu studii la Harvard şi la Universitatea din Pennsylvania, care are în jur de 30 de ani, a lucrat pentru Musk la Tesla din 2010 şi a fost considerat de analişti calm şi măsurat faţă de şeful său în cadrul apelurilor privind rezultatele. Înainte de a se alătura companiei auto, el a lucrat ca analist la McKinsey & Co. şi a fost stagiar la Microsoft Corp.