BusinessMagazin

Tag: finantari

  • GDF SUEZ Energy România investeşte peste 163 de milioane de lei în modernizarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din Bucureşti

    Primul proiect de modernizarea are ca scop creşterea securităţii în exploatarea reţelelor de distribuţie gaze naturale din Bucureşti. Valoarea proiectului este estimată la peste 97 de milioane de lei, dintre care fonduri proprii în valoare de peste 81 de milioane de lei şi peste 16 milioane de lei fonduri europene nerambursabile.

    Proiectul de modernizare pentru siguranţă începe în luna iunie. Străzile afectate de lucrări sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Valoarea proiectului de modernizare, pentru creşterea capacităţii tehnice a sistemului de distribuţie, este de aproximativ 66 de milioane de lei, unde 49 de milioane de lei sunt din investiţie proprie, iar diferenţa de peste 16 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

    Străzile pe care se vor derula lucrări, ce vor permite ameliorarea parametrilor de alimentare cu gaze naturale în perioada sezonului rece, sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Grupul GDF SUEZ este prezent în România în trei domenii: gaze naturale, electricitate şi servicii energetice. GDF SUEZ Energy România şi filialele sale au aproximativ 1,5 milioane de clienţi, operează o reţea de 18.400 km în 19 judeţe din sudul României şi Bucureşti şi au 3.850 de angajaţi.

  • STUDIU: Peste 230 milioane de euro obţinuţi în ultimii cinci ani din finanţări europene, returnaţi la UE

    Potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP), datele au fost colectate în baza unor solicitări de informaţii de interes public transmise către 41 de consilii juudeţene, 45 de primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ, inclusiv Primaria Capitalei şi toate primăriile de sector, şapte autorităţi de management, Autoritatea pentru Audit, Departamentul pentru Luptă Antifraudă, Direcţia Naţională Anticorupţie şi 15 Parchete de pe lângă Curţile de Apel.

    În urma interpretării datelor obţinute, s-a stabilit că, în perioada 2011 – 2014, suma totală aproximativă a corecţiilor financiare aplicate în proiectele cu finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune este de 1.039.310.000 de lei, adică aproximativ 230 de milioane de euro.

    Numărul total de contracte de finanţare a fost de 17.034, iar numărul total de note de constatare a corecţiilor emise în proiectele cu finanţare din fonduri structurale ajunge la 2.977.

    În acelaşi timp, potrivit studiului IPP, au fost soluţionate pe cale administrativă 495 de note de constatare, înregistrate 532 de suspiciuni de fraudă şi au existat 188 de sesizări către organele de anchetă.

    Cea mai crescută incidenţă de corecţii financiare raportat la numărul de contracte semnate a fost la Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu – 76%, urmat, în ordine, de Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) – 49%, Programul Operaţional Regional (POR) – 29%, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – 16%, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) – 5% şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) – 2 %.

    Cea mai crescută incidenţă de suspiciune la fraudă s-a înregistrat în cazul proiectelor POS Mediu – 9% şi PODCA – 9%, urmate de POSDRU – 5%, POR – 2%, POSCCE – 2% şi POAT – 1%.

    Cela mai multe sesizări către organele de cercetare penală au fost făcute în legătură cu proiectele POSDRU – 65%, POR – 37%, POS Mediu – 34% şi PODCA – 33%.

  • Când giganţii se copiază unii pe alţii: războiul maşinilor 
fără şofer

    Google Ventures, divizia responsabilă de investiţii a companiei fondate de Sergey Brin şi Larry Page, a investit 258 de milioane de dolari în Uber în august 2013. Era cea mai mare investiţie de până atunci, iar analiştii au văzut mişcarea ca un prim pas către preluarea companiei de către Google. De ce a fost însă una dintre cele mai valoroase companii din lume atât de interesată de o aplicaţie?

    Pentru că Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să folosească maşini private în regim de taxi. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii, în mare parte oameni obişnuiţi care caută surse alternative de venit, nu sunt angajaţi, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash, iar acesta este unul dintre motivele pentru care Uber este o aplicaţie atât de populară.

    De la lansarea în San Francisco în 2009, Uber s-a extins în peste 130 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 20 de miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori. ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea„, anunţau cei de la Uber în 2014.

    Informaţia potrivit căreia Google va oferi un serviciu similar de transport, folosind maşinile autonome, a fost dezvăluită de către cei de la Bloomberg. Google nu a dorit, până în prezent, să confirme anunţul, dar reprezentanţii nu au ascuns niciodată intenţia de a revoluţiona ideea de transport prin dezvoltarea şi producţia maşinilor autonome. Larry Page a anunţat recent că proiectul mai are nevoie de cel mult cinci ani până să poată deveni un produs de serie.

    Un anunţ important a fost făcut în ianuarie de Chris Urmson, managerul în cadrul diviziei de cercetare Google, în cadrul salonului auto de la Detroit. ”Ne gândim la modul în care aceste maşini ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, iar variantele sunt multe„, a spus Urmson. ”Tehnologia îi permite unei persoane să cheme maşina şi apoi să îi spună unde trebuie să ajungă.„

    Discursul lui Urmson a atras atenţia celor de la Uber, pentru că Google este o companie cu resursele necesare pentru a dezvolta orice proiect. Mai mult, aplicaţia Uber se bazează în mare măsură pe Google Maps, iar pierderea accesului şi implicit folosirea altor variante inferioare calitativ, precum Map Quest sau Apple Maps, ar duce la şi mai multe probleme.

    Uber încearcă să găsească un răspuns pe măsură, aşa că la scurt timp după, Travis Kalanick a anunţat parteneriatul cu universitatea Carnegie Mellon în vederea dezvoltării unui centru de studii în Pittsburgh. Scopul acestuia este dezvoltarea maşinilor autonome, care să nu mai necesite şoferi. Între cele două companii se dă astfel o luptă în tăcere, însă o luptă care are ca miză miliarde de dolari.

    Un alt aspect care rămâne de stabilit, în opinia analiştilor de la TechCrunch, este posibilitatea legală de a folosi maşinile autonome, pentru că în acest moment doar câteva regiuni din Statele Unite permit accesul maşinilor fără şoferi pe străzi.

    În orice caz, pentru oamenii de rând, competiţia dintre companii nu poate fi decât benefică. Cine va reuşi primul să dezvolte un sistem autonom ce permite transportul persoanelor este mai puţin important; rezultatul va fi însă spectaculos.

  • Secretarul american al Trezoreriei: Întreruperea finanţărilor de care beneficiază SI este un demers complicat

    “Este foarte important să colaborăm cu partenerii noştri din lume cu scopul de a identifica şi de a încerca să tăiem atât cât este posibil fluxul de finanţări” de care beneficiază SI, a declarat Lew în cursul unei conferinţe la Univesitatea California din Los Angeles.

    “Este un demers complicat din cauza lipsei de transparenţă, atât cu privire la originea banilor, cât şi cu privire la modalităţile prin care aceştia ajung la ei”, a adăugat el oferind răspuns la întrebarea unui student.

    “Dar noi lucrăm în acest sens şi facem tot posibilul pentru a limita aceste fluxuri de finanţare”, a dat asigurări el.

    Gruparea SI, apărută în contextul conflictului sirian în primăvara lui 2013, a ocupat teritorii în Siria şi Irak, unde a preluat controlul asupra infrastructurii petroliere. Statele Unite au făcut apel la crearea unei coaliţii internaţionale contra SI şi şi-au afişat hotărârea de a viza “sanctuare” în Siria ale grupării.

  • Secretarul american al Trezoreriei: Întreruperea finanţărilor de care beneficiază SI este un demers complicat

    “Este foarte important să colaborăm cu partenerii noştri din lume cu scopul de a identifica şi de a încerca să tăiem atât cât este posibil fluxul de finanţări” de care beneficiază SI, a declarat Lew în cursul unei conferinţe la Univesitatea California din Los Angeles.

    “Este un demers complicat din cauza lipsei de transparenţă, atât cu privire la originea banilor, cât şi cu privire la modalităţile prin care aceştia ajung la ei”, a adăugat el oferind răspuns la întrebarea unui student.

    “Dar noi lucrăm în acest sens şi facem tot posibilul pentru a limita aceste fluxuri de finanţare”, a dat asigurări el.

    Gruparea SI, apărută în contextul conflictului sirian în primăvara lui 2013, a ocupat teritorii în Siria şi Irak, unde a preluat controlul asupra infrastructurii petroliere. Statele Unite au făcut apel la crearea unei coaliţii internaţionale contra SI şi şi-au afişat hotărârea de a viza “sanctuare” în Siria ale grupării.

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • PERCHEZIŢII la Ministerul Sănătăţii, Spitalul Cantacuzino şi Asociaţia de Neonatologie, într-un dosar privind fapte de corupţie privind achiziţii

     Potrivit surselor citate, percheziţiile în acest dosar vizează şi achiziţii pentru programul de neonatologie.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac, luni, percheziţii la 20 de adrese din Bucureşti, printre care şi la spitale, într-un dosar privind fapte de corupţie care ar fi fost săvârşite de funcţionari publici, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri externe.

    DNA face cercetări în această cauză pentru “suspiciunea săvârşirii, în perioada 2008-2011, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, de către funcţionari publici, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri externe”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece proiecte finanţate cu bani de la UE, semnate de ministrul Fondurilor Europene la Timişoara

     Ministrul Eugen Teodorovici a semnat, joi, la Consiliul Judeţean Timiş, în cadrul unei şedinţe festive, un număr de zece proiecte europene în valoare totală de 109 milioane de lei, din care 49 de milioane de lei sunt nerambursabili, judeţul Timiş beneficiind de patru astfel de proiecte în valoare totală de 14,5 milioane de lei.

    Proiectele semnate de ministrul Teodorovici, pe Polul de Competitivitate MEDGREEN, se axează pe dezvoltarea domeniului energiei regenerabile şi se vor realiza printr-o serie de parteneriate între mediul privat şi universităţi din ţară.

    “Polul de Competitivitate MEDGREEN este un program care vizează mai multe companii ce vor folosi deşeuri pentru producerea de energie. Este un pas important pe care îl facem pentru independenţa energetică a României”, a declarat Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul ridică restricţia de construcţie pe litoral pentru lucrări finanţate din fonduri UE

     Ordonanţa, care modifică Legea 597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre, va fi aprobată în şedinţă de marţi a Guvernului.

    “O ordonaţă prin care permitem continuare lucrărilor din fonduri europene, în special în zona de litoral, acolo unde era o lege de acum câţiva ani prin care, între 15 mai şi 15 septembrie, nu se lucra, după care venea iarna şi iar nu se lucra. Avem programe cu fonduri europene unde, dacă nu lucrăm, pierdem banii şi rămânem cu şantierul, nu doar în Mamaia, ci şi în Eforie şi în alte zone”, a spus Ponta la începutul şedinţei Executivului.

    El a arătat că este un lucru extrem de important ca lucrările aflate în execuţie să fie continuate şi finalizate, dar “în condiţii de protecţie a turiştilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro