Tag: finantari

  • UE va înceta finanţarea proiectelor de petrol, gaz şi cărbune la sfârşitul anului 2021

    Uniunea Europeană va înceta finanţarea proiectelor de petrol, gaz şi cărbune la sfârşitul anului 2021, reducând 2 miliarde euro din investiţiile anuale, relatează BBC.

    Banca Europeană de Investiţii (BEI), departamentul de finanţare al UE, va bloca finanţarea pentru majoritatea proiectelor de combustibili fosili.

    Interdicţia va intra în vigoare un an mai târziu decât a fost propusă iniţial.

    Din 2013, BEI a finanţat 13,4 miliarde de euro pentru proiecte de combustibili fosili.

    Anul trecut a finanţat proiecte în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.

    În conformitate cu noua politică, proiectele energetice care solicită finanţare BEI vor trebui să arate că pot produce un kilowat oră de energie cu emisii mai mici de 250 de grame de dioxid de carbon, o acţiune care exclude centralele tradiţionale.

    Proiectele pe gaz sunt încă posibile, dar ar trebui să se bazeze pe ceea ce banca numea „noi tehnologii”, cum ar fi captarea şi stocarea carbonului, combinarea producerii de căldură şi energie sau amestecarea gazelor regenerabile cu gazul natural fosil.

    Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI responsabil cu energia, a declarat: „Acesta este un prim pas important şi nu este ultimul pas”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Vor fi suplimentate posturile în învăţământ. Anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă

    “În urma analizei realizate cu doamna Rovana Plumb, ministrul interimar al Educaţiei, vreau să vă anunţ că ordinul privind numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat în anul şcolar 2018 -2019 va fi modificat.

    Astfel, vor fi suplimentate posturi în 11 judeţe şi în Bucureşti, vorbim de un număr total de 1.336 de posturi. Această analiză a fost făcută în urma solicitărilor inspectoratelor şcolare având în vedere necesităţile punctuale la nivel local. Nu vor exista disponibilizări în învăţământ şi ne respectăm angajamentele asumate în programul de guvernare”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Premierul a anunţat că Guvernul continuă şi sprijinirea elevilor din familii cu venituri reduse.

    “Peste 360.000 de preşcolari şi elevi din învăţământul primar şi gimnazial vor beneficia în acest an şcolarde pachete de rechizite şi ghiozdane. Obiectivul acestui program derulat de ministerul Educaţiei e părăsirea abandonului şcolar prin facilitarea accesului egal la învăţământ obligatoriu pentru copiii proveniţi din famiile cele mai defavorizate”, a completat şeful Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Agriculturii a primit rambursări de la Comisia Europeană de 664 milioane de euro

    Aceste cheltuieli au fost finanţate iniţial de la bugetul de stat, conform prevederilor europene şi se rambursează ulterior de la Comisia Europeană, şi au fost efectuate în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent campaniei 2017 din plăţile directe finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), precizează ministerul, într-un comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va trimite Comisiei Europene facturi ce însumează 93 de milioane de euro pentru POIMM

    “În esenţă, acest program, care are o alocare de 100 de milioane de euro, este un instrument de garantare neplafonată şi urmăreşte înlesnirea accesului la finanţare al IMM-urilor din România. Scopul este creşterea productivităţii, încurajarea inovării şi a capacităţii IMM-urilor româneşti de a creşte pe pieţele regionale şi internaţionale. Implementarea acestui program a presupus semnarea primelor tranzacţii privind garantarea în cadrul Iniţiativei pentru IMM-uri cu trei bănci comerciale: Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română şi ProCredit Bank”, a declarat, pentru Mediafax, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

    În Romania, IMM-urile reprezintă mai mult de 99% din numărul total de întreprinderi, iar multe dintre acestea se confruntă cu nevoi serioase de finanţare. POIMM sprijină întreprinzătorii din acest punct de vedere, pentru a avea acces la produse de creditare în condiţii mai avantajoase.

    Acest sprijin le va permite IMM-urilor să reziste pe piaţă, să depăşească cu succes primele etape ale activităţii lor şi le va ajuta apoi să se dezvolte, pentru a putea concura pe piaţa globală.

    Totodată, prin partajarea riscurilor, Iniţiativa pentru IMM-uri creează un cadru din care au de câştigat atât întreprinzătorii – prin cereri de împrumuturi financiare -, cât şi intermediarii financiari – prin oferte de credite -, fiind creat astfel un mediu sigur pentru derularea afacerilor.

    Trei autorităţi de management au fost acreditate joi, 13 iulie, urmând ca România să trimită spre decontare, la Comisia Europeană (CE), facturi în valoare de circa 120 de milioane de euro pentru proiectele finanţate din fonduri UE pe cele trei programe operaţionale.

    Este vorba despre Autorităţile de Management (AM) pentru Programulul Operaţional Iniţiativă pentru IMM-uri (POIMM), pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) şi pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA).

     

  • LOVITURĂ de teatru în cel mai urmărit program de startup-uri, prin puteţi lua 44.000 de euro de la stat: Start-up nation nu se mai…

    Ieri, ministrul Ilan Laufer anunţase pe pagina sa de Facebook că termenul limită pentru înscrierea în programul Start-up Nation a fost prelungit până la data de 28 iulie 2017.

    „Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat dă curs solicitării mediului de afaceri privind prelungirea termenului-limită pentru înscrierea în programul Start-up Nation. Astfel, antreprenorii interesaţi de înscrierea în program pot depune dosarele online ca şi până acum, până la data de 28.07.2017, ora 20.00“, a anunţat ministrul pe pagina sa de Facebook. 

     

  • Un nou termen pentru depunerea proiectelor destinate microîntreprinderilor, finanţate cu fonduri UE

    De asemenea, va fi prelungit şi termenul pentru cererea ajutoarelor regionale de stat şi a ajutoarelor de minimis, de până la un milion euro. Investiţiile eligibile acoperă o varietate de afaceri în sectorul de producţie şi servicii.

    Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a prelungit, până la 13 iulie 2017, oră 15.00, termenul de depunere a proiectelor în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul POR 2016/6/6.1/2 şi POR 2016/6/6.1/2 BI.

    Modificarea a fost determinată de unele dificultăti la înregistrarea, în MySMIS2014, a utilizatorilor noi, care se identifică cu datele personale, se arată în comunicatul ministerului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul Ziarului Financiar către guvernul Cioloş: Pentru dezvoltarea României, finanţaţi toate cele 36 de proiecte în valoare de 1,2 mld. euro depuse pentru ajutor de stat

    Ziarul Financiar cere guvernului Cioloş să admită ca eligibile toate cele 36 de proiecte depuse pentru ajutor de stat pentru a impulsiona economia într-un moment când este nevoie acută de investiţii în producţie şi pentru a crea zeci de mii de locuri de muncă.

    Selecţia a doar şase proiecte din 36 depuse la Ministerul de Finanţe pentru ajutor de stat a suscitat comentarii puternic negative din partea consultanţilor şi a companiilor ne­se­lectate, iar Ziarul Financiar cere gu­vernului Cioloş să admită toate pro­iectele de pe listă ca proiecte eligibile pentru ajutoare de stat şi să mărească schema de finanţare până la necesarul de 1,2 mld. euro, care înseamnă inves­tiţii de 5,5 mld. lei (1,2 mld. euro).

    Proiectarea acestor investiţii de către cele 36 de companii, care a presupus costuri de consultanţă cu avocaţi şi experţi în valoare de zeci sau poate sute de mii de euro, este deja un mare avantaj pentru România, pentru că se porneşte de la business-planuri care stau în picioare şi au piaţă.

    În condiţiile în care în ultimul an economia românească dă semne se­rioase de dezechilibru, crescând pu­ternic doar pe baza consumului determinat de scăderea TVA, deci prin dinamizarea excesivă a cererii, punerea pe piaţă dintr-odată a 36 de noi inves­tiţii dintre care numeroase capacităţi de producţie în valoare de 1,2 miliarde de euro ar însemna impulsul necesar pen­tru creşterea ofertei şi deci corectarea acestui dezechilibru. În plus, în sfârşit ar putea avea acces la ajutoare de stat substanţiale, de peste 10 mil. euro şi întreprinderile româneşti, dacă vor fi acceptate toate întreprinderile care au de­pus cerere pentru finanţare. Mai mult, pentru prima dată ar accesa aju­toare de stat două companii antre­pre­noriale din Moldova, unde astăzi avem cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mic PIB pe cap de locuitor: Vran­cart, producătorul de hârtie şi carton din Foc­şani şi Croco din Oneşti, un star al in­dustriei alimentare din ulti­mii zece ani, producător de sticksuri, care a ajuns să exporte pe pieţele din Occident.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Idei pentru investiţii: Litigiile corporatiste, cea mai nouă piaţă de plasamente

    Miller, producător de echipamente din Marea Britanie, a inventat un dispozitiv de cuplare, denumit Bug,  care nu doar că scurtează timpul de lucru, dar şi eficientizează modul de lucru. Acest dispozitiv le permite operatorilor maşinăriilor hidraulice să schimbe freza sau cupa fără să părăsească niciun moment cabina vehiculului. Astfel, înainte ca Miller să-şi breveteze dispozitivul minune, un operator al unei maşinării de excavare era nevoit să piardă până la 30 de minute când dorea să schimbe freza sau cupa. Dispozitivul brevetat în 1990 de către Miller se numea Magnificul Şapte şi reducea timpul necesar asamblării la doar 7 secunde. În acelaşi timp, o altă problemă era rezolvată: dispozitivul era funcţional şi perfect adaptabil oricărui tip de echipament. Dispozitivele de cuplare rapidă au revoluţionat industria şi au dus la o compatibilitate universală între produse.

    În 1997 un reprezentant al Miller a fost abordat de către Caterpillar în cadrul unui târg de profil din Germania. Cele două companii au început discuţiile legate de un posibil parteneriat. De-a lungul anilor, Caterpillar, potrivit Miller, a cumpărat aproximativ 27.000 de unităţi pe care le-a revândut propriilor clienţi, generând astfel micii companii venituri de 100 de milioane de dolari. Fiecare produs trebuia să se potrivească perfect pe maşinăriile Caterpillar, aşa că inginerii celor două companii au făcut schimb de fişe tehnice. Comenzile Caterpillar reprezentau circa 28% din businessul Miller.

    Conform versiunii lui Miller, în timpul crizei economice din 2008 Caterpillar a întrerupt brusc parteneriatul cu compania britanică, motivând că nu mai au nevoie de acest dispozitiv şi că au dezvoltat un produs asemănător. Caterpillar a negat că ar fi folosit tehnologia Miller pentru a crea acest produs şi a invocat faptul că în contract era stipulat că puteau întrerupe colaborarea oricând doreau. Keith Miller, fondatorul companiei, a fost devastat, realizând că va pierde cel mai mare client al său, lucru ce va avea un impact extrem de negativ asupra veniturilor companiei. Lipsa contractului cu Caterpillar i-a dus direct pe pierdere şi au concediat jumătate dintre angajaţi.
    La un an distanţă, Miller a văzut pentru prima dată produsul celor de la Caterpillar. „Nu numai că era similar, ci era o copie, pur şi simplu“, a spus Keith Miller. A dat în judecată Caterpillar pentru încălcarea contractului, fraudă şi utilizarea de secrete tehnologice. Curând şi-a dat seama ce înseamnă să dai în judecată o astfel de companie.

    Era o luptă între David şi Goliat. Pentru acest proces, Miller s-a gândit la o metodă de plată alternativă. Nu-şi plăteşte avocaţii din propriul buzunar, ci o firmă privată din Illinois, Arena Consulting, plăteşte costurile legale ale procesului. Dacă Miller pierde procesul, Arena nu primeşte nimic, însă, dacă Miller câştigă, Arena primeşte o parte din venituri, ceea ce ar putea fi o sumă de ordinul zecilor de milioane de dolari.

    Potrivit New York Times, cazul Miller vs. Caterplillar este doar un exemplu al unei noi pieţe care se formează din disputele de proprietate intelectuală în valoare de multe milioane de dolari. Noua formă de finanţare a proceselor este izvorâtă atât din posibilitatea de a căuta dreptatea în sala de judecată, cât şi o dovadă a mercantilismului ingenios de care omul dă dovadă. Faptul este demonstrat de înclinaţia americanilor de a face bani din orice, de capacitatea de a transforma orice în bunuri ce pot fi comercializate. Unii susţin că această practică le permite companiilor mai mici, cum ar fi Miller, să se lupte cu jucătorii mai mari. Alţii îşi fac griji că ar putea da naştere la un număr foarte mare de procese, procese ce aduc foarte mulţi bani în joc, bani care ar putea creşte semnificativ costurile deja ridicate ale sistemului juridic american.

    Deşi numărul de litigii finanţate în această manieră este încă mic, industria creşte foarte rapid, condusă de legi permisive şi de promisiunea unui profit gras. În 2013 şi 2014, Burford Capital, o companie din Marea Britanie, şi-a mărit capitalul de investiţii în domeniul legal de la 150 de milioane de dolari la 500 de milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, profiturile companiei au crescut cu 89%. În aceeaşi manieră, multe alte companii caută să se extindă pe această piaţă, iar portofoliul deţinut de IMF Bentham numără 39 de cazuri, pe care firma le evaluează la peste 2 miliarde de dolari.

    Ca urmare, doi senatori americani au trimis scrisori către investitori majori pe care îi rugau să detalieze cazurile în care au investit şi alte detalii legate de afacerile acestora. Aceştia au numit această finanţare a litigiilor drept o industrie „în floare”, nereglementată, în care se operează fără licenţiere sau supraveghere.

    Această procedură este întâlnită şi în cadrul companiilor mari, cele care, deşi au propriii avocaţi şi finanţe destule, vând „bucăţi” din procese pentru a nu avea probleme cu fluxul de numerar şi, totodată, pentru a scăpa de o parte din risc. Juridica Investments, un fond din Miami, ce are în gestiune 650 milioane de dolari, s-a specializat în a lucra cu companii din topul Fortune 500, acestea reprezentând cam 80-85% din investiţiile sale, potrivit lui Richard Fields, directorul executiv al companiei. Acesta spune că finanţarea din afara companiei implicate în proces vine în interesul reclamanţilor.

    Revenind la disputa dintre Miller şi Caterpillar, avocaţii companiei americane au încetinit desfăşurarea procesului prin intentarea de noi procese prin care reclamau  că Miller a oferit produse „substandard“ şi că nu a reuşit să aprovizioneze în mod regulat Caterpillar. În această situaţie, avocaţii lui Miller au cheltuit repede milioanele de dolari disponibile, iar pentru a putea continua procesul dincolo de prima fază ar fi avut nevoie de alte milioane de dolari. Keith Miller şi cei doi fraţi ai săi şi-au ipotecat casele pentru a putea face rost de bani, însă tot nu au reuşit să strângă fonduri suficiente pentru a continua procesul. O persoană din Londra i-a pus în contact cu Reed Oslan, un avocat din Chicago care este specializat în finanţarea litigiilor.

    Termenii afacerii dintre Miller şi finanţatorii procesului nu au fost făcuţi publici, dar investitorii cumpără de obcei între 20 şi 60% din suma pe care compania ar trebui să o primească, dacă decizia curţi îi este favorabilă. Însă procentul poate creşte şi mai mult. Luna aceasta, când procesul dintre Miller şi Caterpillar va ajunge în faţa unui juriu, avocaţii companiei britanice vor cere 100 de milioane de dolari daune. „Fără această metodă de finanţare nu am fi reuşit să ajungem atât de departe în acest proces“, a spus Keith Miller.
    Miller susţine că de-a lungul anilor Caterpillar a negat zvonurile în legătură cu faptul că îşi construia propria versiune a Bug-ului, în acelaşi timp asigurându-i pe cei de la Miller că relaţia dintre companii e foarte bună. Disputa dintre Caterpillar şi Miller nu se rezumă doar la bani, în opinia lui Miller: „Vreau să se facă dreptate”.

    Finaţarea litigiilor nu este o invenţie nouă, ci îşi are rădăcinile în antichitate. Membrii cluburilor politice ateniene se sprijineau reciproc în procesele lor contra rivalilor, potrivit lui Max Radin, istoric. Apollodorus, fiul unui bancher, a cumpărat acţiuni într-un proces şi a angajat oratori profesionişti să scrie discursuri pentru proces. De asemenea, în secolul XIII, în Anglia medievală era ceva obişnuit ca cei implicaţi într-o dispută să angajeze „campioni“, luptători care să-i reprezinte.

    Fondurile de hedging, băncile sau companiile de asigurări au finanţat ocazional procese, dar nicio firmă nu se specializase în aşa ceva până în 2007 când a fost înfiinţată Juridica Investments. Naşterea acestei companii, precum şi creşterea industriei se datorează, în parte, şi recesiunii, pentru că avocaţii marilor companii erau dornici să scape de risc, dar şi datorită faptului că cererea a crescut în rândul investitorilor ce căutau o sursă de profit care să nu depindă de oscilaţiile bursei.

    Problema este că nu tot timpul interesul investitorilor şi al celor implicaţi în proces este acelaşi. În funcţie de structura înţelegerii, de multe ori reclamanţii pot câştiga foarte puţini bani, mult mai puţini decât avocaţii şi investitorii.

    În 2007 Altitude Capital a investit 8 milioane de dolari într-o dispută pe drepturi de autor dintre DeepNines şi McAfee. DeepNines a avut câştig de cauză şi a primit 25 de milioane de dolari de la McAfee, dar asta înainte să se facă împărţirea. Suma a fost distribuită în felul următor: 2,1 milioane de dolari s-au dus pe cheltuieli diverse, avocaţii au primit 11 milioane, iar Altitude a luat 10 milioane de dolari. DeepNines a rămas doar cu 800.000 de dolari, 3% din suma totală. Lucrurile nu s-au oprit aici pentru că Altitude a considerat că a primit prea puţini bani, aşa că i-au dat în judecată pe cei de la DeepNines. În cele din urmă s-a renunţat la proces.

    O astfel de întâmplare este neobişnuită, dar când vine vorba de împărţirea banilor, compania mică se poate vedea înfruntând un alt Goliat, cel care înainte îi era prieten.

    Când finanţatorii litigiilor vorbesc despre lărgirea accesului la justiţie al individului mic, defavorizat, cu acces la mai puţine resurse, aceştia se referă la ajutorarea milionarilor în lupta cu miliardarii. În unele privinţe, creşterea acestui business este un simptom a ceea ce a devenit sistemul de justiţie american: un sistem lent, costisitor şi complicat pentru medierea litiigiilor între corporaţii. Judecătorii din sistem ar putea fi văzuţi ca nişte arbitri, dar mai degrabă se îndreaptă spre contabilitate.

    Se apropie ziua când procesele devin asemănătoare Bug-ului, complicate, scumpe şi transformate în comodităţi transferabile? Da, pentru că tot mai mulţi avocaţi sunt plătiţi de oameni al căror interes în dispută este speculativ, nu personal.  

  • Diaconescu: Finanţarea etnicilor români şi a minorităţilor din România se află în raport de 1 la 10

    “Este absolut inacceptabil să constaţi că diferenţa între finanţarea etnicilor români din străinătate şi a minorităţilor din România se află într-un raport de 1 la 10. Aproape m-am ruşinat. Sunt lucruri pe care nu putem spune că nu le vedem, sunt chestiuni care astăzi îşi au originea într-o superficialitate de proiect. Din punct de vedere al finanţării, există o diferenţă de-a dreptul nefirească“, a spus Cristian Diaconescu, citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Fostul ministru de Externe a afirmat că “nu există dubii” în legătură cu ceea ce trebuie să facă statul român în această direcţie şi că sunt cunoscute “foarte bine” şi aşteptările reciproce, însă, de la an la an, problemele rămân aceleaşi şi “nu se întâmplă nimic de natură semnificativă”.

    “Dacă e să îi întrebaţi serios pe maghiarii din România, vă vor spune că sprijinul românilor din Guvern a fost de «n» ori mai mare decât sprijinul maghiarilor din Guvernul de la Budapesta, ca să ştim despre ce vorbim. În dialogul bilateral, mai ales atunci când este vorba de titularii politicii externe, care nu sunt numai miniştri de Externe, tema finanţării românilor trăitori în jurul României nu există. Nu ne mai putem raporta la o problemă de imagine, cu căluşari şi cu sarmale făcute la ambasadă, nu mai rezolvi problema a milioane şi milioane de români“, a precizat Diaconescu.

    În opinia acestuia, este nevoie de “un proiect sofisticat” în acest sens, pe care să îl realizeze şi să îl pună în aplicare instituţiile centrale ale statului român însărcinate cu păstrarea idenţităţii românilor din afara graniţelor României.

    “Vă rog să nu plecaţi de la această întâlnire fără să cereţi un proiect sofisticat. Eu nu înţeleg de ce există Departamentul pentru românii de pretutindeni, institute culturale, tot soiul de poveşti pentru care cheltuim bani şi care nu fac absolut nimic de natură semnificativă. Lucrurile sunt tratate în România de-a valma. Sunt români din afară, punct. Şi au aceleaşi drepturi ca oricare român din România”, a mai spus Diaconescu.

    La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a explicat că statul român a alocat în acest an 91,4 de milioane de lei pentru minorităţi, o sumă mai mare cu 10 milioane de lei decât anul trecut, în condiţiile în care numărul etnicilor aparţinând minorităţilor naţionale a scăzut, potrivit ultimului recensământ.

    “Din această sumă, UDMR primeşte 19,7 milioane de lei, faţă de 18,5 milioane de lei anul trecut, în condiţiile în care Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care îi reprezintă pe cei 400.000 de români din cele trei judeţe, are finanţare zero”, a detaliat Eugen Popescu.

    În privinţa fondurilor alocate, în 2015, de Departamentul pentru românii de pretutindeni celor aproximativ 10 milioane de români din afara graniţelor, acestea ajung la 8,8 milioane de lei.

    Potrivit acestuia, cei aproximativ 500.000 de români din Ucraina primesc sub 88.000 de lei de la statul ucrainean, în timp ce România acordă Uniunii Ucrainenilor din ţara noastră 7,4 milioane de lei, în condiţiile în care numărul ucrainenilor din România este de circa 60.000.

    De asemenea, în timp ce cei 160.000 de etnici români din Bulgaria nu primesc nicio finanţare de la guvernul statului vecin, cei 10.000 de bulgari din România primesc de la statul român circa 3,52 milioane de lei.

    “Este o discriminare teribilă în modul în care statul român tratează minorităţile din România şi românii minoritari din jurul frontierelor. Sunt lucruri care au în spate un interes pe care nu-l cunoaştem, sunt instituţii care doresc ca românii să dispară, atât din din afara frontierelor, cât şi de aici, din inima României. Parcă există o schizofrenie undeva, la nivelul conducerii statului român, dar şi al unor instituţii mai puţin vizibile, dar care trag sfori nevăzute la nivel politic. Sperăm că aceşti politicieni nu sunt nişte brelocuri puse la centura unor instituţii care nu se văd sau la centura unor interese străine. Parcă avem ceva cu propriul popor, parcă vrem să-l distrugem, nu ştiu ce e în mintea politicienilor români”, a afirmat Eugen Popescu.

    Potrivit preşedintelui FNRP, care citează statistici oficiale, în judeţele din România în care trăiesc etnici maghiari funcţionează aproximativ 10.000 de fundaţii şi asociaţii cu fonduri de la statul român, de la statul maghiar şi de la autorităţile locale, care, spre exemplu, în Harghita şi Covasna sunt aproape neschimbate din 1990.

    În judeţul Harghita sunt 539 astfel de fundaţii şi 1.133 de asociaţii ale maghiarilor, în judeţul Mureş, unde proporţia populaţiei române şi maghiare este egală, sunt 447 de fundaţii şi 1.300 de asociaţii, iar în judeţul în Covasna, 42 de fundaţii şi 227 de asociaţii.

    La Universitatea de vară “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO” de la Izvoru Mureşului, au fost dezbătute mai multe subiecte, între care “Drepturile minoritarilor din România vs drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Ce face statul român pentru păstrarea identităţii entice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Cazurile Greciei şi Ungariei sau pactul victimei cu agresorul” sau “Cetăţenia română, un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani”.

  • Statul român ar putea finanţa în locul Greciei subsidiarele bancare locale, cu până la 2,5 miliarde euro

    “În ciuda declaraţiilor BNR potrivit cărora nu vor fi accesate fonduri de stat, suntem mai degrabă sceptici şi ne aşteptăm ca finanţarea provenită de la Atena, de 2,5 miliarde euro, pentru subsidiarele locale ale băncilor elene să fie înlocuită cu fonduri de stat, ceea ce ar putea avea un impact asupra deficitului bugetar cu până la 1,5% din PIB şi va afecta profilul datoriei pe termen scurt”, se arată într-un raport al ING.

    În România au activităţi patru bănci cu acţionariat grecesc – Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, acestea cumulând 12% din activele sistemului bancar.

    Situaţia Greciei era un eveniment aşteptat şi au fost luate toate măsurile pentru a nu exista probleme, iar orice decizie din partea băncilor din Grecia nu vizează subsidiarele din România, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

    El a precizat că băncile din România ţin de legislaţia românească, fiind sub controlul BNR, iar depozitele de până la 100.000 euro sunt garantate printr-o schemă clasică de garantare.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro urmează să analizeze miercuri ultima propunere a Greciei, la câteva ore după expirarea planului internaţional de salvare a ţării fără să se ajungă la un acord, întrerupând o finanţare considerată vitală şi adâncind temeri cu privire la o eventuală ieşire din zona euro.

    Prin incapacitatea de a rambursa aproximativ 1,6 miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional (FMI), Grecia a devenit prima ţară dezvoltată care înregistrează arierate la plăţile către Fond.

    Liderii greci au prezentat un posibil al treilea plan de salvare, în contextul în care se confruntă cu consecinţele închiderii, săptămâna aceasta, a băncilor şi bursei.

    Vineri noaptea, premierul elen Alexis Tsipras a anunţat că vrea să organizeze la 5 iulie un referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor, iar Parlamentul a aprobat duminică această propunere.

    Băncile elene sunt închise până la 6 iulie, iar de la bancomate pot fi retrase zilnic, în Grecia, sume de până la 60 de euro.

    Miercuri au fost deschise 1.000 de sucursale bancare, unde s-au format cozi lungi, măsura fiind dispusă de Guvern pentru a ajuta pensionarii fără carduri bancare să încaseze din cecuri de pensii o sumă maximă de 120 de euro.