Tag: finanţare europeană

  • Hărţile de hazard la inundaţii pentru bazinele hidrografice din România au fost finalizate

     Hărţile de hazard la inundaţii indică zonele potenţial inundabile din ţară, pe baza lor putându-se calcula şi viteza şi adâncimea cu care poate veni o viitură pe o anumită zonă, a explicat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu.

    Peste acestea, trebuie suprapuse hărţile de risc, care urmează să fie elaborate de ANAR, acestea cuprinzând obiectivele socio-economice din zonele inundabile, pentru determinarea potenţialelor pagube, a mai spus Agiu.

    Elaborarea hărţilor de hazard a început în 2006, însă finanţarea, de la bugetul de stat, a fost sistată, fiind reluată în urmă cu doi ani, după ce au fost accesate fonduri europene de 40 de milioane de euro pentru acest proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţare europeană de şase milioane de euro pentru 122,5 kilometri de piste de biciclete, în Arad

     Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi conducerea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest au semnat, la Primăria Arad, un contract de finanţare pentru un program care vizează amenajarea a 122,5 kilometri de piste pentru biciclişti, valoarea sumei alocate acestor investiţii fiind de 27.875.504 lei, din care 27.317.994 reprezintă finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, adică peste şase milioane de euro.

    Fondurile sunt obţinute prin Regio – Programul Operaţional Regional.

    Primarul a spus că pistele vor fi amenajate pe cele mai importante artere rutiere şi străzi din oraş, perioada de implementare a proiectului fiind de 20 de luni, din care cel mult patru luni înseamnă perioada de organizare a licitaţiei şi semnare a contractului pentru lucrări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Malta dă lecţii României la absorbţia de fonduri europene

    Mierea produsă de o specie locală de albine, „melite” în limba greacă, sau corespondentul în feniciană pentru rai – „melith„ – datorită golfurilor şi peşterilor de pe insulă sunt originile cumva incerte ale numelui unuia dintre cele mai mici state din Uniunea  Europeană, Malta. O discuţie cu Jonas, un pescar vorbitor de engleză la modul impecabil,  trasează câteva dintre caracteristicile generale ale locului şi e relevantă pentru culoarea locală. A renunţat la şcoală la 10 ani în favoarea pescuitului, una dintre ocupaţiile de bază din arhipelag,  iar „Ballena Blanca„, barca lui, l-a transformat într-un om liber: „Vând homari restaurantelor din zonă cu 30 de euro/kg”.

    Mica barcă face parte din miile de ambarcaţiuni acostate în porturile cu deschidere spre bazinul Mediteranei şi Africa de Nord – Marele Port din La Valetta, destinat navelor de croazieră, cel industrial, Marsaxlokk, unde se află cele mai mari flote marine comerciale din lume, dar şi unele mai mici, cum ar fi cel din apropierea hotelului Hilton, unde îşi amarează iahturile milionarii lumii. Pescarul vorbeşte despre lipsa fermelor eoliene şi de resursele scăzute de energie electrică, cauzate în parte de organizaţiile care protejează păsările, Malta fiind unul dintre cele mai ostile locuri pentru păsări din Europa, vânate agresiv. Ostili cu păsările, dar prietenoşi cu turiştii, majoritatea maltezilor vorbesc atât engleză, cât şi italiană şi aşteaptă turiştii în cele  300 de zile de soare pe an. În Saint Julians, oraşul în care locuieşte Jonas, au început să răsară din ce în ce mai multe clădiri şi să dispară plajele: „Doar în Gonzo poţi să vezi o bucăţică din Malta de acum 20 de ani”. Dezvoltarea în sectorul imobiliar poate fi una dintre consecinţele proiectelor europene care s-au desfăşurat în ultimii ani aici. Malta este una dintre ţările cu cele mai mari rate de absorbţie a fondurilor europene, de 91% pentru perioada bugetară 2007-2014, potrivit timesofmalta.com.

    AICI S-A DESFĂŞURAT RECENT ŞI UNUL DINTRE EVENIMENTELE ANUALE ALE JASPERS (JOINT ASSISTANCE TO SUPPORT PROJECTS IN EUROPEAN REGIONS), instrument de asistenţă tehnică pentru cele douăsprezece ţări care au aderat la UE între 2004 şi 2007 şi, din 2011, pentru Croaţia, în anticipare la aderarea programată pentru mijlocul lui 2013. Evenimentul din acest a reunit reprezentanţi ai statului maltez, Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiţii, Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dar şi ai celor 13 state membre. Din partea României, au participat reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Dezvoltării Regionale şi economişti ai BERD.

    EVENIMENTELE ANUALE ALE JASPERS AU ÎNCEPUT SĂ FIE ORGANIZATE DIN 2009, NEFIIND, de obicei, deschise publicului. Evenimentul din acest an a marcat tranziţia spre următoarea perioadă de şapte ani de proiecte bugetare – 2013-2020. Discuţiile între state s-au desfăşurat cu uşile închise, iar accesul jurnaliştilor a fost permis doar la deschidere. Malta a fost aleasă ţară gazdă datorită exemplului pozitiv pe care l-a dat statelor vecine: în luna iulie 2012, a fost semnat un contract de 40 de milioane de euro între Banca Europeană de Investiţii şi compania locală de imobiliare Malita Investments pentru restaurarea unei părţi din centrul istoric al capitalei, care va include inclusiv un teatru şi un nou Parlament.

  • Ministerul Transporturilor a avizat pentru finanţare europeană un proiect pentru transport intermodal la Aeroportul Cluj

    Proiectul prevede realizarea unei infrastructuri care să conecteze actualele terminale de pasageri şi serviciile oferite la reţeaua de cale ferată pentru călători, precum şi realizarea unei legături de transport marfă între reţeaua feroviară şi terminalul cargo propus.

    Finanţarea va fi asigurată în proporţie de 50% din fonduri nerambursabile europene, iar 50% din fonduri proprii ale aeroportului.

    Înainte de a fi depus la Comisia Europeană pentru a primi aprobarea de finanţare, proiectul trebuie să fie vizat de MTI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro