BusinessMagazin

Tag: fast-food

  • Ce PEDEAPSĂ au primit ANGAJAŢII unui cunoscut lanţ de restaurante fast-food care nu au reuşit să vândă cât a cerut şeful lor

    Un manager de la Burger King şi-a pedepsit angajaţii care nu au reuşit să convingă suficienţi clienţi să aleagă un meniu mare în loc de unul mediu.
     
    Ashley Walsh, un tânăr de 20 de ani din Gosport, Marea Britanie este unul dintre angajaţii care au primit o scrisoare în care i se reproşează că ţinta de vânzări nu a fost atinsă. Mai exact, el ar fi trebuit să convingă 40% din clienţi să treacă de la un mediu mediu sau normal la unul mare.  În scrisoare, managerul nota că este inacceptabil şi intolerabil ca această ţintă de vânzări să nu fie atinsă, scriu cei de la Daily Mail.


    Urmarea a fost reducerea mesei sale de la un cheeseburger dublu, porţie de cartofi prăjiţi şi suc la doar o porţie de cartofi prăjiţi şi o sticlă de apă.

    Parlamentarul conservator Andrew Selous, care conduce comisia pentru obezitate din cadrul parlamentului britanic, a declarat că “un restaurat cu cea mai mică urmă de moralitate nu ar fi acţionat astfel.”

    Reprezentanţii Burger King au transmis că acesta a fost un incident izolat, care nu reflectă valorile şi practicile companiei.

  • SURPRIZĂ: Unul dintre cele mai cunoscute lanţuri de fast-food din România a fost preluat de un grup arab. Ce se va întâmpla

    Lanţul de restaurante Calif-Condimental numără astăzi şapte unităţi sub cele două branduri – toate în Bucureşti. Până la finalul anului, oficialii companiei vorbesc de cel puţin 16 unităţi, adică dublarea reţelei.
     
    „Ne vom extinde în Bucureşti şi localităţile limitrofe. Vrem să deschidem 11 unităţi noi până la finalul anului, însă depindem de spaţii. Cel puţin vom dubla reţeaua însă“, spune Sachin Arora, cel care conduce businessul local al Peeraj şi care este de altfel şi unul dintre acţionarii grupului. Calif-Condimental a fost fondat în 2010 de către trei antreprenori locali – Radu Tănase (de profesie jurist), Bogdan Jantea (arhitect) şi Alexandru Stoichiţoiu.
     
    Viteza mare a deschiderilor vine în contextul în care grupul Peeraj are fondurile pentru a finanţa acest business în contextul în care compania a cedat franciza retailerului de încălţăminte CCC către compania-mamă în schimbul sumei de 33 mil. euro. Aceasta a fost cea mai mare tranzacţie din moda locală şi a implicat un business de peste 50 de magazine de încălţăminte.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Burgeri „Jandarm”, cu carne bătută, sau „Jandarmeriţa picantă”, vândute într-o rulotă fast-food

    Patronul rulotei fast-food „Duba cu mâncare”, Sorin Stanca, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că inspirat de incidentele petrecute în timpul protestului din data de 10 august, din Piaţa Victoriei din Bucureşti, a denumit două sortimente de burgeri „Jandarm” şi „Jandarmeriţa picantă”.

    Burgerii au fost comercializaţi sub această denumire pentru prima dată în cadrul unui festival de bere artizanală, organizat la Timişoara în urmă cu câteva zile, şi s-au vândut imediat. În acest sfârşit de săptămână, burgerii cu denumiri inedite, care au devenit virali pe reţelele de socializare, sunt comercializaţi din rulota fast-food în cadrul unui alt festival din vestul ţării, organizat la Arad.

    „Burger jandarm (îţi dau lacrimile). Carne vită bătută cu pulanul, ceapă, sos picanto-lacrimogen, roşii, salată, bacon, ou, cedar, cartofi prăjiţi, sos barbeque”, aşa este prezentat burgerul „Jandarm” de către reprezentanţii rulotei fast-food. De asemenea, „Jandarmeriţa picantă” cu piept de pui conţine „sos, salsa, bulete brânză, roşii, ceapă, salată”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani a făcut în trei zile restaurantul românesc care „se bate” cu McDonald’s şi KFC

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan a redeschis de curând unitatea din centrul comercial Mega Mall Bucureşti, cu o investiţie de aproximativ 110.000 euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În primele trei zile de la inaugurare, s-au înregistrat vânzări în valoare de circa 10.200 euro şi un trafic de 1.679 de clienţi, după cum reiese din infrormaţiile trimise de companie.

    Reprezentanţii Spartan au ca ţintă o creştere a vânzărilor cu circa 40% în al doilea semestru (S2) din 2018, faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

    „Avem planuri mari pentru această unitate şi cred că pentru a avea succes, foarte importantă este respectarea principiilor francizei. Experienţa pe care am acumulat-o în cei doi ani de când mă ocup de restaurantul Spartan din Cora Pantelimon, cred că mă va ajuta extrem de mult să aduc această unitate acolo unde ne dorim, în termeni de profitabilitate, în cel mai scurt timp”, a declarat Răzvan Nanuş, Director General al Rerum Food S.R.L., companie prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 60 de metri pătraţi în zona de food-court a centrului comercial, în apropierea restaurantului KFC.

    Proiectele francizatului Spartan care a preluat restaurantul din Mega Mall includ deschiderea unei noi unităţi în Bucureşti, în cursul acestui an, în hypermaketul Carrefour Orhideea, precum şi inaugurarea primei unităţi stradale din capitală.

    „În afară de toate marile centre comerciale, ne dorim să ne extindem şi la nivel de unităţi stradale în Bucureşti. Din punct de vedere al rentabilităţii, într-un oraş care prezintă caracteristicile Bucureştiului, putem deschide maximum 20 – 25 de restaurante, dar mai avem până acolo. Avem în plan inaugurarea primului restaurant stradal în circa un an, iar acum ne concentrăm foarte mult pe alegerea celei mai bune zone”, a punctat Ştefan Mandachi, CEO al Strong MND S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    Spartan a înregistrat la nivelul întregului grup, restaurante proprii şi restaurante francizate, o creştere a cifrei de afaceri cu peste 24%, faţă de S1 2017. Cifra de afaceri raportată la nivelul anului trecut este de 20 milioane de euro, mai mare cu 52% faţă de 2016, când s-a situat la 14 milioane de euro. În 2018 sunt planificate, la nivel naţional, deschideri în toate oraşele în care nu există încă nicio unitate marca Spartan: Sibiu, Oradea, Bistriţa, Satu Mare, Roman.

    Răzvan Nanuş, omul de afaceri care a preluat franciza Spartan din Mega Mall, are 33 de ani şi o experienţă de şapte ani pe piaţa restaurantelor de tip fast-food. Înainte de a prelua franciza pentru unitatea Spartan din Cora Pantelimon, în august 2016, a fost Director de Dezvoltare în cadrul S.C. Strong MND Corporation. În prezent, este şi partener pe partea de dezvoltare pentru platforma de francize francizelacheie.ro.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 39 de restaurante, dintre care 15 sunt restaurante proprii şi alte 24 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 22 de oraşe din ţară: Suceava, Alba Iulia, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti,
    Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa, Bacău şi Bistriţa.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2017 este de 20 milioane de euro. În cele 15 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate 240 de persoane, iar în total, în toate cele 39 de unităţi lucrează peste 600 de oameni.

     

     

  • Experiment. Cum arată după 6 ani un cheesburger şi o porţie de cartofi prăjiţi de la McDonald’s

    Acum, 6 ani mai târziu, el îşi vinde experimentul pe Ebay cu 29,99 de dolari, în anunţ fiind specificate următoarele:
     
    ”ORIGINAL, farfurie cu cheesburger şi cartofi prăjiţi FĂCUŢI şi CUMPĂRAŢI pe 7 IUNIE 2012”.
     

    Dave Alexander a povestit pentru Time că nu credea legenda urbană potrivit căreia cheesburger-ul nu se va strica – astfel că şi-a trimis fiica la McDonald’s ca să cumpere un cheesburger şi cartofi prăjiţi.

    Deşi burgerul şi-a pierdut toată umiditatea, iar felia de caşcaval a devenit maronie, Alexander spune că, cineva care ar sta la 1 metru jumate în spate ar crede că a cumpărat mâncarea în dimineaţa aia, mai ales că acei cartofi prăjiţi arată la fel ca atunci când au fost cumpăraţi.

    Apoi, fermierul a decis să se mute.

    ”Nu o să iau cheesburger-ul ăsta cu mine”, a spus el, după care l-a pus pe eBay. Alexander mai spune că nu s-a atins absolut deloc de burger în toţi aceşti ani, timp în care mâncarea a stat în birou.

    La un an după ce a cumpărat acest cheeseburger, un prieten l-a provocat pe Alexander să mai adauge un ingredient acestui experiment şi a gătit în casă un cheeseburger şi o porţie de cartofi prăjiţi. Aceştia arată după 5 ani mult mai rău decât cei de la McDonalds:

    ”Cartofii prăjiţi făcuţi în casă arată ca nişte bucăţi de piatră. Iar cei de la McDonalds arată perfect.” 

     

  • Schimbare istorică la KFC: Lanţul de fast-food va introduce primele meniuri cu „pui” pentru vegetarieni

    Când vine vorba de lanţuri de fast-food ofertante şi pentru vegetarieni, KFC ar fi una dintre ultimele variante, pentru că toate produsele lor sunt bazate pe carne de pui.

    Cu toate acestea, trendurile se schimbă, iar gigantul KFC a hotărât să intre în teritoriul puiului „fals” şi să vândă un echivalent cu zero componenţă animală.

    Ştirea a fost anunţată prin Food Beast, care scrie că o parte din aceste restaurante de tip fast-food încearcă să câştige imagine în faţa consumatorilor de produse „mai sănătoase”.

    KFC a promis în Marea Britanie că îşi va reduce caloriile din produse cu cel puţin 20% în următorii şapte ani.

    Acceaşi logică a aplicat-o şi McDonald s care s-a oprit din a pune cheeseburgeri în Happy Meal-urile pentru copii în Statele Unite.

    Primu loc care va beneficia de noile produse KFC va fi Marea Britanie, unde s-au deschis în ultimul an mai multe locaţii KFC de stradă în încercarea de a acapara piaţa.

    Opţiunea vegetariană va include în continuare cele 11 condimente cu care se promovează KFC, însă reţeta este încă în stadiul incipient de dezvoltare, ceea ce înseamnă că totul este secret.

    Nu este încă clar dacă noul produs va fi vegan sau vegetarian. KFC anunţă că aceste produse vor fi disponibile începând cu anul viitor.

     

     

     

  • Ce trebuie să faci înainte să-ţi deschizi un restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.        

           Această lucrare reprezintă o versiune îmbunătăţită a celei editate iniţial în luna octombrie 2015, parcurgerea acestuia oferă cititorului posibilitatea formării unei imagini de ansamblu asupra ceea ce înseamnă un business în acest domeniu de activitate, începând de la cunoaşterea unor noţiuni de bază, încadrarea corectă în grupa CAEN corespunzătoare a  activităţilor ce pot fi asimilate atât comerţului cât şi alimentaţiei publice, calificări necesare şi  modalităţile de dobândire a acestora, forme de organizare, avize, autorizaţii şi alte obligaţii prevăzute de normele legale în vigoare. Lucrarea este foarte utilă şi business-urilor reprezentate de acele covrigării, patiserii, gogoşerii, simigerii, amplasate de regulă pe artere intens circulate şi  care în funcţie de condiţiile de defăşurare sunt asimilate fie comerţului, fie alimentaţiei publice ( situaţie dezbătută de altfel în cadrul lucrării), antreprenorii din acest domeniu de activitate regăsind în acest ghid o gamă largă de informaţii utile.

    Pentru început, este necesar să înţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

         Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:
    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.
       
          Astfel  în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    • Restaurant clasic – unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviţi cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracţie. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.
    • Restaurant cu specific – unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant “românesc”, “moldovenesc”, “dobrogean”, “bănăţean” etc.) sau reprezintă unităţi tradiţionale – han, cramă, colibă, şură etc.
    • Pizzerie – unitate specializată care oferă, cu preponderenţă, sortimente de pizza şi de paste făinoase. Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderenţă slab alcoolizate.
    • Bar – unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video. Aceasata categorie cuprinde si Disco-bar, Video-bar, Discotecă, Cafe-bar, Cafenea.
    • Fast-Food – unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casa în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosinţă.
    • Unităţi tip cofetărie, patiserie –  sunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiţi şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vând şi produse pentru consum la domiciliu.
       
           Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ,   care  includ activităţi de alimentaţie, sunt următoarele:

    Pentru  alimentaţie publică:

    •  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.
    •  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:
    •  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractuale cu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.
    • 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:
    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)
    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare
    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică

  • Problemele nu se mai termină pentru KFC: restaurantele au rămas fără sos

    Un client a fost atât de supărat încât a sunat la 999, numărul unic de urgenţe, pentru a raporta că a trebuit să se mulţumească cu produsele de la Burger King.

    Alţi clienţi şi-au exprimat nemulţumirea pe reţelele de socializare, iar răpunsul companiei a venit prompt. “Rezolvam ultimele probleme cu livrarea, dar vă asigurăm că refacerea stocului de sos pentru fripturi e prioritatea noastră”, au transmis cei de la KFC pe Twitter.

    Săptămâna trecută, lanţul de fast-food KFC a fost forţat să închidă temporar sute de restaurante din Marea Britanie, după ce o încurcătură logistică a oprit livrările de pui.

    Aproximativ 800 dintre cele 900 de restaurante din Marea Britanie au fost închise luni după-masă, unele dintre acestea deschizându-se mai târziu, în jurul după-amiezii, însă majoritatea restaurantelor au rămas închise, potrivit site-ului companiei.
     
    KFC care este deţinută de părintele Taco Bell şi de Pizza Hut Yum!, a declarat că lipsa de pui a fost provocată de mai multe probleme pe care le are compania cu noul partener de livrare, DHL.

  • Problemele nu se mai termină pentru KFC: restaurantele au rămas fără sos

    Un client a fost atât de supărat încât a sunat la 999, numărul unic de urgenţe, pentru a raporta că a trebuit să se mulţumească cu produsele de la Burger King.

    Alţi clienţi şi-au exprimat nemulţumirea pe reţelele de socializare, iar răpunsul companiei a venit prompt. “Rezolvam ultimele probleme cu livrarea, dar vă asigurăm că refacerea stocului de sos pentru fripturi e prioritatea noastră”, au transmis cei de la KFC pe Twitter.

    Săptămâna trecută, lanţul de fast-food KFC a fost forţat să închidă temporar sute de restaurante din Marea Britanie, după ce o încurcătură logistică a oprit livrările de pui.

    Aproximativ 800 dintre cele 900 de restaurante din Marea Britanie au fost închise luni după-masă, unele dintre acestea deschizându-se mai târziu, în jurul după-amiezii, însă majoritatea restaurantelor au rămas închise, potrivit site-ului companiei.
     
    KFC care este deţinută de părintele Taco Bell şi de Pizza Hut Yum!, a declarat că lipsa de pui a fost provocată de mai multe probleme pe care le are compania cu noul partener de livrare, DHL.

  • DEZASTRU pentru KFC: SUTE de restaurante se închid după ce inimaginabilul s-a produs

    Aproximativ 800 dintre cele 900 de restaurante din Marea Britanie au fost închise luni după-masă, unele dintre acestea deschizându-se mai târziu, în jurul după-amiezii, însă majoritatea restaurantelor au rămas închise, potrivit site-ului companiei.
     
    KFC care este deţinută de părintele Taco Bell şi de Pizza Hut Yum!, a declarat că lipsa de pui a fost provocată de mai multe probleme pe care le are compania cu noul partener de livrare, DHL.
     
    „Nu vom compromite calitatea produselor, astfel, în unele restaurante suntem nevoiţi să operăm cu un meniu limitat, iar în altele am introdus un program mai scurt”, a anunţat KFC.
     
    DHL a recunoscut că o serie de livrări au fost „incomplete sau intârziate” din cauza „problemelor operaţionale”, în plus, a adăugat că lucrează împreună cu KFC pentru rezolvarea problemei.