Tag: farmacisti

  • Colegiul Farmaciştilor: Legea care interzice publicitatea la medicamente, în interesul pacienţilor

    Reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor din România susţin că publicitatea la medicamente, în esenţa ei, urmăreşte doar scopuri comerciale, de aceea sunt binevenite noile reglementări privind interzicerea publicităţii la medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală, dar şi interzicerea publicităţii făcute în beneficiul furnizorilor de servicii farmaceutice.

    Noile prevederi legale clarifică faptul că publicitatea directă sau mascată la medicamentele cu prescripţie este cu desăvârşire interzisă, iar cea a furnizorilor de medicamente este restricţionată semnificativ.

    “În ultimii ani, populaţia a fost supusă unei presiuni permanente în direcţia automedicaţiei şi promovării agresive a aspectelor comerciale legate de medicament. Avem aici în vedere, în special, importanţa preţului în detrimentul informării corecte cu privire la aspecte esenţiale legate de medicament şi efectele sale”, a precizat Colegiul Farmaciştilor.

    Reprezentanţii organizaţiei profesionale susţin că în informarea pacienţilor despre medicamente trebuie să primeze siguranţa acestora. De aceea, pacienţii trebuie încurajaţi ca, atunci când au o problemă medicală, să meargă în primul rând la medic, să se consulte cu farmacistul cu privire la efectele medicamentelor prescrise şi a eventualelor posibile efecte adverse ori contraindicaţii, şi nu să se bazeze pe “informaţii şi prezentări care au un rol strict comercial”.

    “În concluzie, legea care urmează a fi promulgată de Preşedintele României este binevenită, fiind în interesul exclusiv al pacienţilor, pentru o utilizare judicioasă a medicamentelor şi a resurselor din sistemul de sănătate, pentru creşterea calităţii serviciilor profesionale ale medicului şi farmacistului, concurenţa urmând să fie bazată, în principal, pe criterii profesionale şi nu pe criterii comerciale”, mai arată Colegiul Farmaciştilor din România.

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit proiectului de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Legea urmează să fie transmită spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

    Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România (UAPR) consideră că legea prin care se interzice publicitatea la medicamente în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune reprezintă o limitare nejustificată a accesului la informaţie şi solicită preşedintelui retrimiterea actului normativ în Parlament.

    Potrivit UAPR, impactul negativ al acestei propuneri este unul considerabil şi pe plan financiar. “Veniturile la bugetul de stat se vor diminua prin reducerea încasărilor din industria de media şi comunicare şi prin restrângerea activităţii în industria farmaceutică”, susţine sursa citată.

    Şi Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, marţi, să transmită o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis prin care să îi solicite şefului statului să nu promulge legea prin care este interzisă difuzarea la televiziune şi radio a publicităţii pentru medicamente.

    CNA a avizat negativ, încă din şedinţa din 2 iulie, un proiect de lege care se referă la interzicerea publicităţii pentru medicamente şi tratamente medicale la televizune şi radio, avizul fiind însă unul consultativ. La momentul respectiv, proiectul se afla în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • Programul farmaciilor din Bucureşti în perioada 1-6 mai

     Astfel, în sectorul 1, sunt trei farmacii care au program permanent. Este vorba despre Sensiblu Dorobanti 2 din str. Radu Beller nr. 6, Help Net 15 din Bd. Ion Mihalache nr. 92 şi o alta pe str. Lt. Aviator Radu Beller nr. 3-7.

    În sectorul 2 vor avea program non-stop cinci farmacii: SC Terapia Farm SRL din Şos. Ştefan cel Mare nr. 8, bl.18 B, Farmacia Flora B-dul din Basarabia nr. 55, bl. M22, Farmacia Farmadex de pe Calea Moşilor nr. 280, bl. 20, Farmacia Farmadex de pe Şoseaua Pantelimon nr. 291, bl. 9, şi Help Net 4 din Şos. Mihai Bravu nr. 128, bl. D 24, parter.

    În sectoarele 3, 4 şi 5 va fi câte o singură farmacie cu program non-stop în perioada 1-6 mai, respectiv Sensiblu Titan 3 din Bd. Nicolae Grigorescu nr.20, bloc CA14, Help Net 14 din Bd. Unirii nr. 27 şi Help Net 16 din Calea 13 Septembrie nr.126, bl. P34.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu spaga la halatele albe: episodul “Farmacistii”

    “Carnatarii care au intrat in afacerile cu farmacii au ajuns sa
    vanda medicamentele ca pe cuie sau sosete. Nimeni nu se mai uita la
    ce vinde, ci numai la profit.” Afirmatia taioasa vine din partea
    Clarei Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, si face
    referire la lipsa de moralitate care ar fi cuprins un intreg
    sistem, dupa parerea ei. Explicatia e ca legea nu impune ca doar
    farmacistii sa poata fi proprietarii acestor unitati, astfel incat
    intregul model de afacere tinde sa se bazeze strict pe urmarirea
    profitului, ca intr-un magazin obisnuit.

    Dupa ce BUSINESS Magazin a analizat valoarea platilor informale
    care merg catre medici din partea companiilor farmaceutice, a venit
    timpul sa privim inspre o alta componenta importanta in acest joc:
    farmacistii. Anul 2010 a adus elemente noi in activitatea lor.
    Dincolo de aspectul decontarii de retete gratuite si compensate,
    pentru care Casa de Asigurari trimite bani dupa cel putin sase
    luni, criza a modificat si sistemul de compensare a doctoriilor. Pe
    scurt, se compenseaza cel mai ieftin produs dintr-o arie
    terapeutica, iar pacientul plateste din buzunar daca doreste
    tratament mai scump. Cu lichiditatile in pom, farmaciile au
    reactionat si au marit adaosurile comerciale la produsele care nu
    se elibereaza pe baza de reteta (pentru cele cu prescriptie
    medicala, marjele sunt fixe si stabilite prin lege). De aceea,
    pentru un Algocalmin sau Nurofen, de exemplu, adaosul a crescut de
    la 25-30% cat era in trecut, la circa 40%, dupa cum precizeaza
    surse din industrie care au dorit sa isi pastreze anonimatul din
    motive lesne de inteles.

    In plus, a crescut si tentatia de a vinde cu precadere astfel de
    produse, intrucat ele sunt platite pe loc, iar orice leu strans in
    casieria farmacistului poate face diferenta intre supravietuire sau
    faliment. “E cat se poate de simplu. Farmacistii care respecta
    intru totul codurile etic si deontologic nu mai exista”, sustine
    franc vicepresedintele Colegiului Farmacistilor. Pe acelasi ton
    vehement, Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor,
    afirma ca piata e tot mai dificil de reglementat, iar paharul s-a
    umplut picatura cu picatura: “Practic, si statul trebuie sa te lase
    sa functionezi, dar daca banii iti vin dupa aproape un an si tu tot
    vrei sa fii si onest, mori!”

    Chestionati despre evolutia adaosurilor comerciale, oficialii
    Sensiblu, cel mai mare lant de farmacii din Romania, sustin
    contrariul, precizand ca marjele de profit pe zona produselor fara
    prescriptie medicala s-au redus. “Odata cu scaderea puterii de
    cumparare a populatiei, care se reflecta direct in vanzari, am
    recurs la diminuarea adaosurilor comerciale, am lansat tot mai
    multe oferte promotionale si am adaugat in portofoliu produse mai
    ieftine sau marca proprie cu preturi foarte mici, astfel incat sa
    venim in intampinarea nevoilor pacientilor”, spune Robert Popescu,
    CEO al A&D Pharma, grup care detine si reteaua de circa 220 de
    farmacii Sensiblu.

    El adauga ca este “regretabil” insa ca, prin modificarea
    normelor contractului-cadru al Casei Nationale de Asigurari de
    Sanatate pe 2010, s-a permis medicului sa prescrie produsul
    (brandul) si nu substanta activa a medicamentului, ceea ce in anii
    anteriori se intampla doar in cazuri exceptionale. Astfel,
    influenta medicului asupra pacientului creste, iar pacientul va
    alege de multe ori produse mai scumpe, pentru ca ii este prescris
    brandul, desi pe piata sunt disponibile si produse mai ieftine care
    contin aceeasi substanta activa.

  • Strategie de criza: cum a ajuns posta in farmacie

    “Posta pe care o aveam in localitate s-a inchis. Insemna ca
    majoritatea locuitorilor sa plece in Viena pentru a putea apela la
    astfel de servicii. Pentru businessul pe care il conduc ar fi
    insemnat reducerea numarului pacientilor in farmacie. Am decis
    atunci sa aloc spatiul necesar pentru un mic oficiu postal in
    incinta farmaciei. Traficul s-a dublat si astfel am reusit sa-mi
    fidelizez noi pacienti”, explica Muller Uri.

    In perioada 25-28 martie 2010, o delegatie de 50 de farmacisti
    din Bucuresti si din principalele judete din Romania a avut o serie
    de intalniri cu reprezentanti ai Asociatiei Farmacistilor din
    Austria si ai Asociatiei Farmacistilor din Viena. Ei au avut ocazia
    sa viziteze cea mai mare farmacie cu traditie din Austria –
    farmacia Kaiserkrone si sediul celui mai mare distribuitor – Herba
    Chemosan, cu o cota de piata de peste 41%.

    Potrivit datelor Patronatului Farmacistilor din Romania, peste
    70% dintre farmaciile romanesti sunt in faliment contabil,
    unitatile nemaiputand sa achite cheltuielile curente de intretinere
    si datoriile catre furnizori.

  • Reteta in asteptare

     

    Liliana Mihai este de profesie medic si detine, impreuna cu un asociat, o farmacie langa un spital din Cernavoda. Amplasamantul ii asigura, cel putin in teorie, un vad comercial sigur, insa anul trecut, din cauza unor neintelegeri cu partenerul de afaceri, a hotarat sa isi vanda licenta de functionare catre o retea de farmacii. Tranzactia nu a mai avut loc din lipsa de fonduri a cumparatorului, iar de atunci pana acum pretentiile financiare au mai scazut si pretul de vanzare a ajuns la 20.000 de euro negociabil, insa prea putini au fost interesati. “Nu am nicio preferinta legat de cui vreau sa vand – poate fi un operator privat, poate fi o retea, imi este egal atat timp cat bat palma”, spune proprietara farmaciei, nerabdatoare sa finalizeze vanzarea chiar saptamana aceasta, cand expira termenul-limita dat de proprietarul spatiului in care functioneaza in prezent.
     
    Daca luam in calcul numai anunturile postate pe internet in ultimele luni, in Romania sunt acum cateva sute de astfel de cazuri in care farmacistii – in special cei neafiliati unei retele – sunt nerabdatori sa-si vanda afacerea. Farmaciile se vand acum si de trei ori mai ieftin decat la inceputul anului trecut, cand dorinta de expansiune a marilor retaileri dusese costul pentru o licenta si la peste 300.000 de euro in Bucuresti.
     
    Fluxul insuficient de lichiditati, costurile ridicate cu salariile si cu utilitatile, adaosurile comerciale mici si pierderile provocate de inghetarea preturilor la medicamente anul trecut au adus multe farmacii pe pierderi, ceea ce a dus la dorinta proprietarilor de a vinde cat mai repede. Slabe sperante de reusita in conditiile in care, asa cum spune Robert Popescu, CEO interimar al companiei A&D Pharma (operatorul Sensiblu, cel mai mare lant de profil), “piata tranzactiilor este blocata si nu cred ca mai este cineva care cumpara acum farmacii”.
     
    Revizuirea planurilor de extindere a inceput pentru principalele retele de farmacii de la mijlocul anului trecut, pe fondul incertitudinilor de pe piata imobiliara, a problemelor cu distribuitorii (afectati de neactualizarea preturilor la medicamente in functie de evolutia cursului euro, acestia nu au mai acordat farmaciilor discounturi la fel de avantajoase) si a crizei de personal.
     
    Cu aceste motive explicau anul trecut managerii de ce au deschis mai putine farmacii decat planificasera initial, iar in acest an explicatia pentru stoparea extinderii sta doar in criza. “Industria farmaceutica a fost mereu intr-o stare de criza”, spunea la inceputul anului Dragos Damian, directorul Zentiva, referindu-se la recuperarea greoaie (pana la 300 de zile) a creantelor, care a facut din producatorii romani de medicamente creditori ai sistemului de sanatate. La celalalt capat al lantului, farmaciile au resimtit undele de soc dinspre distribuitorii care, dupa un an si jumatate de fixare a preturilor la un curs leu/euro mai mic decat cel real, au sistat, timp de doua saptamani in octombrie, acordarea de discounturi si chiar livrarea unor medicamente etice (eliberate in baza unei prescriptii medicale). Efectele au fost dure mai ales pentru farmaciile individuale, care isi mentineau afacerile tocmai prin aceste discounturi.
     
    Marian Pana, data business unit manager in cadrul companiei de cercetare a pietei farmaceutice Cegedim, spune ca, daca farmaciile ar vinde doar medicamente etice, atunci pierderile lor ar fi de neacoperit. Unitatile lucreaza cu un adaos comercial mediu de 8% pentru medicamente, care este, in opinia farmacistilor, insuficient pentru a sustine profitabilitatea businessului. De aceea ei au inceput sa-si diversifice oferta cu cat mai multe produse care sunt vandute fara reteta medicala si care au si adaosuri comerciale mai mari comparativ cu medicamentele etice.
     
    Chiar si asa, nu toate farmaciile au rezistat unui 2008 mai mult decat dificil, iar exemplele nu sunt doar din randul individualilor. Sensiblu, cea mai extinsa retea la nivel national (cu 221 de unitati la finalul lui 2008) a deschis anul trecut 13 noi farmacii, a inchis altele 12 si a relocat cinci. Inchiderile si relocarile au avut drept scop cresterea profitabilitatii retelei Sensiblu si au ajutat la intrarea, la 12 ani de la infiintare, pe profit (de la minus 2,6 milioane de euro in 2007 la 0,2 milioane de euro in 2008). Masurile de acest fel ar putea continua, dupa cum declara CEO-ul A&D Pharma, care a stabilit drept obiectiv prioritar pentru Sensiblu cresterea profi­tabilitatii fiecarei unitati in parte. “Daca anul trecut eram dispusi sa asteptam si doi ani pentru ca o farmacie sa intre pe profit, acum nu mai avem aceeasi rabdare si le inchidem sau relocam pe cele care nu sunt performante”, spune Robert Popescu, precizand si ca, in 2009, vor fi mai atenti la achizitii. In urma cu un an, farmaciile individuale bine pozitionate erau in mod constant in vizorul marilor lanturi. “Inainte, veneau sa ne faca oferte, erau foarte insistenti, dar acum nimeni nu ne mai suna, nici pe noi, nici pe vecinii nostri”, spune o farmacista pensionata, care detine o astfel de unitate situata in cartierul bucurestean Rahova.
     
    Regreta acum ca nu si-a vandut afacerea la momentul potrivit, atunci cand i s-au oferit 150.000 de euro pentru licenta si, desi a scazut pretul de doua ori pana acum, la 100.000 de euro, tot nu a primit nicio oferta serioasa. Acum, lanturile vor o si mai mare reducere a preturilor. “Nu cred ca mai da nimeni acum 150.000-200.000 de euro pe o licenta”, spune Dorin Catana, directorul general al retelei Centrofarm, care asteapta ca preturile sa scada si mai mult de atat pe fondul cresterii ofertei. “Pretul corect” pentru o farmacie ar putea fi, conform analistilor intervievati de BUSINESS Magazin, acelasi care se ia in calcul in tari precum Cehia, unde o licenta valoreaza cat cifra de afaceri pe trei-cinci luni de functionare.

    Isabelle Iacob, Help Net: "Nu se vad tranzactii mari pe piata de profil in 2009.”