BusinessMagazin

Tag: farmacii

  • Elixirul tinereţii stă pe rafturile farmaciilor? Un medicament antiinflamator face ca sângele îmbătrânit să devină din nou tânăr, potrivit unui studiu

    Anakinra, vândut sub denumirea comercială Kineret, este utilizat pentru tratarea artritei reumatoide.

    Dar poate, de asemenea, să oprească inflamarea măduvei osoase – o cauză cheie a îmbătrânirii sângelui.
    Medicamentul a blocat acest proces la şoareci, iar cercetătorii speră să îl testeze la oameni.
    Un medicament împotriva artritei ar putea deţine cheia pentru a inversa îmbătrânirea, spun cercetătorii. Oamenii de ştiinţă ştiu de câţiva ani că este posibil să întinerim sângele bătrân al pacienţilor prin infuzarea acestora cu sângele unor persoane mai tinere şi mai sănătoase, însă studiile sunt încă în stadii incipiente.

    Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea Columbia din New York ar fi putut găsi o modalitate de a învăţa corpul cuiva să îşi reîmprospăteze sângele vechi fără a-l lua de la alţii. Anakinra, vândut sub denumirea comercială Kineret şi utilizat pentru tratarea artritei reumatoide, ar putea avea puterea de a inversa unele părţi ale îmbătrânirii asupra sistemului hematopoietic, care produce sângele nostru. Celulele stem, care trăiesc în măduva osoasă, sunt responsabile pentru generarea sângelui în corpul nostru, scrie DailyMail.

    Pe măsură ce o persoană îmbătrâneşte, celulele stem hematopoietice creează mai puţine celule roşii şi celule imunitare, slăbind sistemul imunitar, ceea ce poate duce la afecţiuni precum anemia şi chiar cancerul. Studiul realizat de Universitatea Columbia, publicat în revista Nature Cell Biology, a constatat că, pe măsură ce şoarecii îmbătrânesc, sistemul hematopoietic se inflamează până la punctul de deteriorare şi face ca celulele stem din sânge să nu mai funcţioneze corect. Deteriorarea măduvei osoase este o cauză cheie a îmbătrânirii, dar anakinra este capabilă să blocheze acest lucru, împiedicând apariţia inflamaţiei în primul rând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apusul unuia dintre cele mai cunoscute branduri din România. Cum s-a născut, a crescut şi dispărut dupa 25 de ani de stat pe piaţă una dintre cele mai mari afaceri din ţara noastră

    Brandul de farmacii Sensiblu a marcat piaţa românească timp de 25 de ani, fiind înfiinţat de patru antreprenori cu origini libaneze în 1997. Printre evenimentele semnificative din istoria lanţului de farmacii se numără o listare la bursa din Londra în 2006, dar şi cea mai mare tranzacţie din farma, în 2018, când fondul de investiţii Penta Investments a cumpărat A&D Pharma, din care face parte Sensiblu. După 25 de ani de prezenţă pe piaţă, Sensiblu dispare din peisajul brandurilor farmaceutice, fiind înlocuit de Dr. Max, numele adus de noii acţionari. Care este istoria Sensiblu, până la apusul acestui brand?

    Creştere, consolidare, segment premium de produse, listare la bursa din Londra, delistare după patru ani, luptă umăr la umăr pentru primul loc în piaţă, achiziţie şi înlocuire. Această înşiruire de evenimente poate caracteriza, laconic, istoria Sensiblu, brandul care s-a menţinut între primele două cele mai importante lanţuri de farmacii din România, oscilând între locul 1 şi 2 în piaţă. Până în 2011, Sensiblu a fost liderul pieţei după cifra de afaceri, după care a predat ştafeta către Catena, businessul creat de antreprenoarea Anca Vlad.

    După 25 de ani de prezenţă constantă la parterele blocurilor, în marile centre comerciale, brandul de farmacii Sensiblu dispare, unităţile fiind înlocuite rând pe rând de Dr. Max, brandul dezvoltat de actualii acţionari, fondul de investiţii Penta Investments. Ce a marcat sfertul de secol de prezenţă pe piaţă?

    Începutul

    Bazele Sensiblu au fost puse de patru antreprenori străini – Walid Abboud, Roger Akoury, Ludovic Robert şi Michel Eid, oameni de afaceri extrem de discreţi, care în 1997 au decis să înfiinţeze distribuitorul de medicamente Mediplus, iar în acelaşi an au deschis şi prima farmacie Sensiblu. Având până la 25 de ani ca vârste, cei patru au început businessul cu 20.000 de dolari, la vremea aceea. Unul dintre fondatori spunea, în rarele intervenţii pe care le avea, că şansa afacerii a ţinut de faptul că erau patru antreprenori, iar o decizie era dezbătută înainte de a o pune în practică. „Pentru fiecare decizie bună exista şi o decizie proastă, iar în acel moment unul dintre noi spunea să ne oprim. De fiecare dată când credeam că ştim ce facem ne dădeam de fapt seama că nu era aşa”, spunea unul dintre fondatori în 2009. Împreună, distribuţia şi retailul de medicamente au făcut parte din grupul numit A&D Pharma. În această piaţă, reţeta creşterii a fost bazată pe legătura între distribuţia de medicamente şi farmacii, strategie de business prin care farmaciile aveau medicamentele solicitate, iar distribuţia avea flux în propriile farmacii.

     

    Creşterea

    De la prima farmacie deschisă în 1997, Sensiblu a ajuns să îşi pună brandul pe sute de unităţi ulterior la nivel naţional. Ţinta a fost reprezentată de marile oraşe, dar şi de centrele comerciale, odată ce a început dezvoltarea lor. Această dezvoltare constantă de noi farmacii, achiziţii de licenţe au dus businessul până în vârful pieţei, atât ca număr de farmacii, cât şi ca business. În 2008, spre exemplu, la peste un deceniu de la înfiinţare, Sensiblu număra 221 de farmacii, din datele ZF, fiind cel mai mare jucător. Cifra de afaceri depăşea 580 mil. lei, iar numărul de angajaţi era de 1.700 de persoane. Pe măsură ce restul jucătorilor adăugau noi unităţi în portofoliu, lupta pentru primul loc în piaţă a devenit şi mai puternică, iar reţelele de farmacii au început să scaneze piaţa pentru noi oportunităţi. În prezent, Dr. Max, care a înlocuit Sensiblu şi a continuat creşterea, are 800 de farmacii, de patru ori mai multe faţă de 2008.

     

    Listarea

    Încurajaţi de rezultatele în creştere ale grupului A&D Pharma, fondatorii au decis să listeze compania la bursa din Londra, lucru care s-a întâmplat în octombrie 2006. A fost singura listare a unei companii antreprenoriale din România la Londra, iar planurile de creştere erau ambiţioase. Motivele care au determinat acţionarii să mizeze pe piaţa bursieră londoneză erau pentru a „crea o piaţă activă a titlurilor şi pentru a avea acces la cât mai mulţi investitori”, potrivit informaţiilor din anunţul publicat pe bursa din Londra. În 2006, la momentul listării, fondatorii A&D Pharma au pus la vânzare 34% din acţiuni printr-o ofertă publică iniţială, iar suma încasată s-a ridicat la 130 mil. euro. În acel moment, compania era evaluată la 400 mil. euro, o cifră relevantă şi un deceniu mai târziu, când fondatorii au decis să vândă businessul către un fond de investiţii. Valoarea tranzacţiei din 2018 s-a apropiat de evaluarea companiei din 2006, potrivit surselor ZF.

     

    Delistarea

    Povestea A&D Pharma pe bursa din Londra a durat puţin mai mult de patru ani, după ce în februarie 2011 compania s-a delistat. Semnalele privind nemulţumirile conducerii businessului de randamentul companiei apăruseră deja încă din anii anteriori, când rând pe rând oficialii vorbeau despre dificultăţile unei companii la bursă. Încă de la listare, lichiditatea a fost scăzută, iar acest aspect a fost luat în calcul de către companie atunci când a propus delistarea. „Există semne de întrebare vizavi de utilitatea listării. La momentul la care a fost listată, scopul a fost atragerea de fonduri pentru a se extinde pe plan est-european. Au existat o serie de evenimente care au dus evoluţia în jos”, spunea în 2010 Robert Popescu, care a deţinut aproape un deceniu funcţia de CEO al A&D Pharma, fiind unul dintre cei mai puternici executivi din domeniul farma. El adăuga: „suntem cea mai mare companie farmaceutică românească, dar probabil că nu suntem suficient de mari la Londra, cât să prezentăm interes. Listarea în sine a fost un succes”. Un an mai târziu, compania s-a delistat. În perioada 2006-2010, cât timp acţiunile s-au tranzacţionat la Londra, grupul A&D Pharma şi-a crescut cifra de afaceri de la 1,3 miliarde de lei în 2006, cumulat pe companiile Sensiblu şi Mediplus, până la 3,3 miliarde de lei în 2010, în total.

     

    Pariurile

    A&D Pharma a început să dezvolte în 2010 o reţea de clinici sub brandul Anima, care a devenit unul dintre cei mai mari furnizori privaţi de servicii medicale de ambulator în contract cu Casa de Asigurări. Doi ani mai târziu însă, în 2012, trei dintre acţionarii A&D Pharma au renunţat în primăvara acestui an la acţiunile pe care le deţineau în cadrul Anima, la conducerea clinicilor rămânând doar Ludovic Robert. În 2017, clinicile au fost cumpărate de MedLife, iar conceptul Anima a fost integrat în proiectul Sfânta Maria. Astfel, primul brand creat de fondatorii A&D Pharma a dispărut de pe piaţă, fiind înlocuit de cumpărător. Un alt pariu al acţionarilor Sensiblu a fost un brand de farmacii low-cost sub numele Punkt, o reţea care să înlocuiască o parte dintre farmaciile Sensiblu, care se poziţionau în zona premium de preţuri. În 2014 a apărut Punkt, care număra câteva zeci de farmacii, mai ales în Capitală. Directorul operaţional Punkt de la aceea vreme spunea în 2015 că noul concept a fost creat pentru persoanele cu venituri mici şi medii, pentru care preţul reprezintă un criteriu major în decizia de cumpărare.

     

    Vânzarea

    În decembrie 2017, în preajma sărbătorilor de Crăciun, cehii de la Penta Investments şi acţionarii A&D Pharma băteau palma pentru tranzacţia prin care fondul de investiţii prelua businessul cu medicamente creat în România. După mai multe luni de discuţii, tranzacţia s-a realizat şi a fost estimată la 300-400 de milioane de euro, din datele ZF. Această achiziţie a reprezentat prima mişcare de proporţii în piaţa farmaceutică locală, care a început să devină atractivă pentru investitorii străini. După preluarea de către cehi, Sensiblu a continuat strategia urmată în anii precedenţi de a se extinde prin achiziţii.

    De la premium la low-cost

    Sensiblu s-a poziţionat pe segmentul premium, aducând produse de la branduri internaţionale, în special cosmetice, pe care le comercializa alături de medicamentele clasice, cu sau fără reţetă. Totuşi, nevoia pacienţilor de a găsi cele mai mici preţuri la medicamente, mai ales pe fondul unei crize economice în perioada 2008-2012, a determinat schimbarea de strategie. Astfel a apărut brandul Punkt. După tranzacţia de la finalul lui 2017, a apărut întrebarea dacă noii acţionari vor aduce în România brandul Dr. Max care avea aceeaşi strategie de preţ mic. Deşi iniţial nu au dorit să spună dacă vor aduce sau nu Dr. Max în România, noii proprietari au început un proces de rebranding care a vizat 418 unităţi dintre cele peste 618 farmacii pe care le deţinea pe piaţa locală în anul 2020. Noul brand a înlocuit atât din farmaciile Sensiblu, cât şi farmaciile Punkt, brand care a dispărut. Sensiblu a rămas însă pe piaţă, cu un număr mai redus de unităţi, balanţa înclinându-se către Dr. Max.

     

    Dispariţia brandului

    În prezent, portofoliul de farmacii din grupul A&D Pharma a ajuns la 800 de unităţi, după ce anul 2022 a fost unul extrem de activ pentru operatorul din retailul farma, cu multe achiziţii. Această extindere aduce divizia de farmacii aproape de liderul Catena, care numără 900 de farmacii la nivel naţional, iar lupta din piaţa farma se ascute. În 2020, la începutul procesului de rebranding, noii acţionari explicau strategia de înlocuire a farmaciilor cu noul brand. „Lanţul de farmacii Sensiblu va continua să răspundă nevoilor clienţilor din mediul urban, în peste 200 de farmacii din România. Cu această nouă strategie de retail, A&D Pharma îşi propune să devină lider pe piaţa de profil din România”, potrivit unui comunicat al Dr. Max din 2020. În a doua parte a anului 2022, mai multe farmacii Sensiblu din zone importante din Bucureşti au început să fie înlocuite de brandul Dr. Max. În plus, site-ul Sensiblu se deschide sub un nou nume – Dr. Max, semn că procesul de rebranding a vizat întreaga reţea de farmacii. La nivel european, Dr. Max are peste 2.300 de farmacii, fiind unul dintre cele mai mari lanţuri de farmacii din Europa Centrală, potrivit site-ului Penta Investments. Pe lângă România, brandul mai este prezent în Cehia, Slovacia, Polonia, Italia, Serbia, Bulgaria, Ungaria. 

  • Apare un nou lanţ de farmacii in Romania

    Brandul de farmacii Beneva a început să înlocuiască unităţile de sub umbrela Belladonna după ce în 2019 reţeaua de farmacii creată de familia Gheorghiţă a fost cumpărată de Pharma 1 Health Concept, o companie deţinută indirect de mai mulţi acţionari.

    O astfel de schimbare de brand s-a produs deja în sectorul 3 din Capitală, din datele ZF.

    Lanţul de farmacii Belladonna, controlat de antre­prenorii români Florin şi Alina Gheorghiţă, a apărut la începutul anilor 2000, fiind o afacere antreprenorială românească.

    Timp de aproape două decenii, familia Gheorghiţă a condus businessul şi a dus brandul Belladonna la 93 de unităţi în Capitală, fiind una dintre cele mai puternice reţele din Bucureşti.

    Prima tranzacţie realizată de familia Gheorghiţă a fost către Sensiblu, la începutul lui 2019, după ce a vândut 46 de unităţi.

    În acelaşi an, restul farmaciilor Belladonna au fost preluate de Pharma 1 Health Concept, aşa cum arată anunţul de pe site-ul companiei.

    Compania care a preluat farmaciile Belladonna este controlată indirect de mai mulţi acţionari, numele unor antreprenori sau manageri ca Bogdan Pavel, Corneliu Poll sau Sacha Dragic fiind legate indirect de afacerea din retailul farma.

     

  • De ce cresc exporturile de medicamente, când în ţară lipseşte şi paracetamolul pentru copii?

    ♦ Medicamentele uzuale lipsesc din farmacii, iar în plin sezon rece părinţii nu mai găsesc tratamente pentru copii ♦ Exporturile de medicamente au crescut constant în ultimii cinci ani.

    În primele nouă luni din 2022, exporturile de medicamente au crescut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, de la 647 mil. euro până în septembrie 2021, la 677 mil. euro anul acesta, arată datele transmise de Insti­tutul Naţional de Statistică. O privire mai de ansamblu arată însă creşteri şi mai mari raportate la aceeaşi peri­oadă de nouă luni din 2018, de acum cinci ani, când expor­turile nu depăşeau 544 mil. euro, adică erau cu 24% mai mici decât în 2022, perioada ianuarie-septembrie. Ce s-a întâmplat însă în această perioadă de cinci ani? Deşi în ţară nu se mai găsesc medicamente uzuale, de la para­cetamol pentru copii, la branduri ca Nurofen, Panadol, medicamente de cancer, exporturile cresc de la an la an.

    Situaţia critică a lipsei medicamentelor din farmacii a ajuns şi pe masa Ministerului Sănătăţii, care se gândeşte la măsuri pentru a face rost de medicamente, dintre cele mai uzuale şi des folosite de pacienţi.

    Una dintre aceste măsuri este interzicerea exportului paralel, un fenomen vechi din piaţa farmaceutică, prin care medicamentele ajung în România, unde există cel mai mic preţ, după care sunt revândute către pieţele de unde au venit, cu un preţ mai mare.

    „Examinăm posibilitatea restricţionării temporare la export pentru anumite categorii de medicamente, împreună cu Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, mai ales antibiotice pentru copii şi alte tipuri de medicamente, inclusiv oncologice“, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă.

    În topul celor mai mari 500 de exportatori, furnizat de INS, apar mai multe companii cu domeniu de activitate comerţul produselor farmaceutice, adică sunt distribuitori de medicamente. De altfel, top 10 exportatori de medicamente este dominat de aceste companii, în clasament fiind doar patru producători cu fabrici locale. Întrebarea este de ce apar distribuitorii de medicamente în acest clasament al celor mai mari exportatori? INS nu oferă valoarea exporturilor, ci doar numele companiilor care trimit medicamente în afara graniţelor.

     

  • Criza Covid din China se înrăutăţeşte: Farmaciile rămân fără medicamente pentru tratarea febrei, spitalele sunt suprasolicitate, iar medicii nu mai pot ţine pasul cu numărul de îmbolnăviri. Analizele susţin că până la 1 milion de oameni pot muri în China din cauza pandemiei în această iarnă

    Beijingul rămâne fără provizii medicale în timp ce capitala chineză luptă împotriva unui focar de coronavirus care se răspândeşte rapid, au declarat lucrătorii din domeniul sănătăţii. Situaţia pune presiune pe resursele limitate ale domeniului sanitar chiar în momentul în care autorităţile ridică restricţiile privind pandemia, a raportat Financial Times.

    Clinicile destinate pacienţilor cu Covid-19 rămân rapid fără locuri, iar unele spitale din oraşul de 22 de milioane de locuitori au început să raţionalizeze ibuprofenul şi paracetamolul. Locuitorii din Chaoyang, cartierul aflat în centrul epidemiei de Covid din Beijing, au golit rafturile farmaciilor de medicamente pentru reducerea febrei şi de teste rapide de antigen, a declarat pentru FT personalul de la mai multe farmacii.

    “Avem un copil cu febră mare, dar toate farmaciile au rămas fără ibuprofen”, a declarat un locuitor din Beijing cu numele de familie Lin. “Situaţia a degenerat prea repede, nu am avut timp să ne pregătim”.

    Beijingul se confruntă cu primul său mare val de coronavirus chiar în momentul în care liderii chinezi au început să slăbească controalele Covid-zero. Miercuri, cabinetul chinez a permis în mod oficial carantina la domiciliu pentru pacienţii asimptomatici sau cu simptome uşoare, un semn că sistemul de închidere a ţării, carantina forţată în unităţile de stat, testele în masă şi depistarea contactelor nu a reuşit să limiteze focarele care s-au răspândit.

    Noile analize dezvăluite de Financial Times în această săptămână au arătat că până la 1 milion de persoane ar putea muri în China într-un “val de iarnă” care va avea loc în următoarele luni.

    Departamentele de urgenţă din Beijing raportează deja un aflux de pacienţi cu Covid, pe care oraşul încearcă să îi canalizeze prin cele 94 de clinici şi spitale desemnate. Peking Union Medical College Hospital, una dintre cele mai bine cotate instituţii medicale din ţară, şi-a transformat sala de sport a angajaţilor într-un centru de dializă pentru pacienţii cu boli renale în stadiu terminal care au fost testaţi pozitiv cu coronavirus.

    “Clinicile sunt un dezastru total”, a declarat un medic din Beijing, care îi sfătuia pe pacienţi să rămână acasă în loc să caute tratament medical. Acest mesaj este transmis şi de mass-media locală, în timp ce autorităţile încearcă să rezerve numărul limitat de paturi de spital din oraş pentru pacienţii cu cazuri grave.

    Oraşul a raportat joi 4.338 de noi cazuri de Covid pentru ziua precedentă. Această cifră a fost mai mică decât cea de marţi, dar a venit ca urmare a încetinirii ratei de testare şi a faptului că locuitorii s-au orientat către testele rapide la domiciliu, care nu sunt incluse în numărătoarea cazurilor din oraş.

    Locuitorii altor oraşe chinezeşti şi-au făcut provizii pe fondul blocajelor generalizate din acest an.

    Un medic de la Spitalul Popular al Şaselea din Shanghai a declarat că relaxarea bruscă a restricţiilor a însemnat că medicii suprasolicitaţi din oraş se vor confrunta în curând cu un număr tot mai mare de pacienţi Covid.

    “Spitalele noastre abia îşi menţin operaţiunile normale în aceste zile”, a declarat medicul.

  • Este oficial. Unul dintre cele mai mari lanţuri de farmacii româneşti dispare definitiv. Tocmai a fost aprobată achiziţia

    Consiliul Concurenţei anunţă că a autorizat tranzacţia prin care farmaciile Polisano Pharma SRL, deţinute de Daniela Ioana Vonica şi Valentina Bîrsan, au fost preluate în august de Marcos Provit, parte a grupului Evofarm, care activează în retailul şi distribuţia de medicamente.

    “Autoritatea de concurenţă a evaluat această operaţiune din punctul de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    Farmaciile Polisano au încheiat anul 2021 cu afaceri de 44,6 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    Reţeaua Marcos Provit a încheiat anul 2021 cu afaceri de 161 mil. lei, în creştere cu 20%, şi profit de aproape 3 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministe­rului de Finanţe. Compania este controlată de Andrei Isac şi Gabriel Neagu, arată datele de pe platforma confidas.ro. 

    Anul acesta, in iunie, Marcos Provit a mai încheiat o tranzacţie, aprobată de Concurenţă, după ce a preluat farmacia Gifarm din Tecuci, cu afaceri de peste 20 mil. lei.


     

     

  • În plin sezon al infecţiilor respiratorii, în farmacii se găsesc cu greu sau chiar deloc antibioticele pentru copii

    ♦ Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica: Situaţia este fără precedent. Autorităţile nu se implică pentru a rezolva această criză ♦ Statul să îşi facă stocuri pentru medicamentele de bază, autorităţile nu au nicio reacţie şi nici nu ştiu consumul real.

    În plin sezon al infecţiilor respiratorii acute, în farmacii cu greu se găsesc antibiotice pentru copii, iar unele suspensii au dispărut complet, potrivit Asociaţiei Farmaciilor Inde­pen­dente Ethica (AFIE). Statul ar trebui să ia măsuri rapide pentru a rezolva criza lipsei de medicamente.

    „Odată cu începerea şcolii şi întoarcerea copiilor în colectivităţi, suprapuse peste sezonul rece, infecţiile respiratorii acute sunt din ce în ce mai întâlnite şi realitatea cruntă este că nu avem cu ce să tratăm copiii care au nevoie de antibiotic. Vorbim de cazuri concrete de copii care se recuperează foarte greu sau necesită internare pentru că banalele antibiotice, în special siropuri sau suspensii orale de uz pediatric, nu se găsesc. Este o situaţie extrem de gravă, iar noi ca farmacişti ne vedem neputincioşi în a o rezolva“, a declarat farmacista Cristina Pavel, preşedinte al Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    ZF nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Sănătăţii şi nici de la Agenţia Naţională a Medicamentului până la închiderea ediţiei print.

    Pe lista medicamentelor care nu  se găsesc sau  sunt în farmacii în cantităţi insuficiente (în special sub formă de sirop sau suspensie orală pentru copii) se află amoxicilină cu acid clavulanic, cefuroximă, cefaclor, cefalexină, claritro­micină, fenoximetilpenicilină, chiar şi ibuprofen sirop, potrivit AFIE.

    „Primim cantităţi foarte mici, dacă vin 10  reţete într-o zi pentru antibiotice de copii rămânem fără aceste cutii, sunt medicamente de import“, a spus pentru ZF o farmacistă dintr-un lanţ local.

    Criza de medicamente ţine de faptul că statul nu asigură stocuri la medicamentele de bază. Mai mult, tot mai multe medicamente ieftine dispar de pe piaţă.

    „Lipsa reacţiilor autorită­ţilor este de ani de zile. Statul nu îşi asumă să facă stocuri pentru medicamentele esen­ţiale şi nici nu ştie de fapt ce con­sum avem la aceste medica­mente, nici la copii şi nici la adulţi, deşi ar putea să aibă o situaţie de la Casa de Sănătate, care decontează aceste antibio­tice. Autorităţile nu au luat nicio măsură preventivă pentru a se pregăti pentru acest sezon, începe sezonul virozelor după doi ani de pandemie“, a spus pentru ZF Dragoş Damian, CEO al producă­torului  de medicamente Terapia Cluj.

    El mai spune că la nivel inter­naţional producătorii de medi­camente au redus can­tităţile produse în pande­mie, iar acum nu mai fac faţă solicitărilor. 

    „Copiii s-au dus în comunitate acum şi nevoia de medicamente a crescut, statul nu a luat nicio măsură preventivă, vedem furtuna perfectă. Vedem discontinuitatea unor medicamente în România şi pe fondul politicii preţului cel mai mic tot mai multe medicamente ieftine dispar de pe piaţă“, a mai spus Damian.

    Farmaciile fac constant eforturi pentru a se aproviziona corespunzător cu medicamentele necesare,  „prin eforturi înţelegem faptul că o foarte mare parte a timpului unui farmacist este ocupată cu procurarea de medicamente – fie discutând cu fiecare distribuitor în parte, fie direct cu producătorii, fie întrebând alţi colegi farmacişti, fie chiar prin sesizări către Agenţia Naţională a Medicamentului. Cu toate acestea, nu de puţine ori se întâmplă ca anumite produse să nu se găsească pentru o perioadă de timp mai lungă sau în anumite regiuni geografice“, potrivit oficialilor AFIE.

    Pacienţii sau aparţinătorii de foarte multe ori sunt nevoiţi să se întoarcă la medic pentru a li se schimba tratamentul din cauza lipsei produselor sau sunt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri în speranţa că vor găsi medicamentele necesare pe stocul vreunei farmacii. „Probabil, dacă situaţia nu se rezolvă, vom vedea mult mai multe cazuri agravate, mult mai mulţi copii la urgenţe sau internaţi în spital pentru afecţiuni care puteau fi tratate acasă. Autorităţile trebuie să fie informate şi trebuie să ia măsuri pentru minimizarea efectelor acestei crize şi pentru a readuce pe piaţa din România cantităţile necesare de antibiotice“, a mai declarat Cristina Pavel, preşedinte al Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica.

    Este nevoie de o  reformă reală dar şi de politici publice în domeniul medicamentelor pentru sănătatea publică şi individuală a fiecărui pacient, potrivit AFIE..

    „Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica face un apel public prin care solicită autorităţilor, Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului, să rezolve această situaţie gravă cu care părinţii copiilor se confruntă şi care poate să aibă efecte importante în sănătatea acestor copii pe termen lung“

    Mai mult, discontinuităţi ale altor medicamente, în special a celor ieftine, sunt din nou anunţate de către producătorii de medicamente, ceea ce pune o şi mai mare presiune asupra farmaciilor pentru a se aproviziona, au mai transmis oficialii AFIE.

    „Astăzi însă tragem un semnal public de alarmă deoarece situaţia din această toamnă este fără precedent în ţara noastră şi autorităţile nu se implică în rezolvarea acestei crize. În plin sezon rece, în România lipsesc antibioticele, în special cele pentru copii“

     Un alt produs care lipseşte în ultima perioadă, cu un impact semnificativ asupra persoanelor care suferă de afecţiuni din sfera neurologică sau psihiatrică, este carbamazepina. Chiar dacă în ultima lună, produsul a început să reapară în stocuri, din păcate cantităţile sunt insuficiente pentru nevoia pacienţilor, iar de multe ori farmaciile sunt condiţionate de achiziţionarea a altor produse pentru a putea procura carbamazepina, potrivit AFIE.

     

  • Sfârşitul unuia dintre cele mai mari imperii financiare româneşti construit în istoria recentă a României: ultima parte tocmai a fost cumpărată de o altă companie

    Farmaciile Polisano Pharma SRL, deţinute de Daniela Vonica (soţia fostului om de afaceri Ilie Vonica) şi Valentina Bîrsan, sunt obiectul unei tranzacţii prin care Marcos Provit, parte a grupului Evofarm, care activează în retailul şi distribuţia de medicamente. Tranzacţia aşteaptă acordul Concurenţei.

    Farmaciile Polisano au încheiat anul 2021 cu afaceri de 44,6 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    În total, la nivelul judeţului Sibiu sunt 24 de farmacii Polisano, deţinute de Daniela Vonica (84% din acţiuni) şi Valentina Bîrsan. Farmaciile Polisano au făcut parte din grupul cu acelaşi nume, fondat de antreprenorul Ilie Vonica. Grupul includea un spital, laboratoare medicale, o fabrică de medicamente, distribuţie şi retail farmaceutic. După decesul antreprenorului în 2016, rând pe rând, diviziile grupului Polisano au făcut obiectul mai multor tranzacţii prin care competitorii din piaţă au cumpărat fiecare companie.

    Anterior, în 2016, un număr de 73 de farmacii Polisano au fost cumpărate de Sensiblu. Cele 24 de farmacii care au mai rămas la familia fondatoare sunt în judeţul Sibiu, jumătate în oraşul Sibiu, iar restul în localităţi şi oraşe apropiată – Racoviţa şi Cisnădie. Compania deţine şi un magazin naturist în Sibiu, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Reţeaua Marcos Provit a încheiat anul 2021 cu afaceri de 161 milioane de lei, în creştere cu 20%, şi profit de aproape 3 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania este controlată de Andrei Isac şi Gabriel Neagu, arată datele de pe platforma confidas.ro.

    Anul acesta, in iunie, Marcos Provit a mai încheiat o tranzacţie, aprobată de Concurenţă, după ce a preluat farmacia Gifarm din Tecuci, cu afaceri de peste 20 mil. lei.

  • Unul dintre cele mai mari lanţuri de farmacii din România dispare complet. Ultimele locaţii tocmai au fost vândute

    Farmaciile Polisano Pharma SRL, deţinute de Daniela Vonica (soţia fostului om de afaceri Ilie Vonica) şi Valentina Bîrsan, sunt obiectul unei tranzacţii prin care Marcos Provit, parte a grupului Evofarm, care activează în retailul şi distribuţia de medicamente. Tranzacţia aşteaptă acordul Concurenţei.

    Farmaciile Polisano au încheiat anul 2021 cu afaceri de 44,6 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    În total, la nivelul judeţului Sibiu sunt 24 de farmacii Polisano, deţinute de Daniela Vonica (84% din acţiuni) şi Valentina Bîrsan. Farmaciile Polisano au făcut parte din grupul cu acelaşi nume, fondat de antreprenorul Ilie Vonica. Grupul includea un spital, laboratoare medicale, o fabrică de medicamente, distribuţie şi retail farmaceutic. După decesul antreprenorului în 2016, rând pe rând, diviziile grupului Polisano au făcut obiectul mai multor tranzacţii prin care competitorii din piaţă au cumpărat fiecare companie.

    Anterior, în 2016, un număr de 73 de farmacii Polisano au fost cumpărate de Sensiblu. Cele 24 de farmacii care au mai rămas la familia fondatoare sunt în judeţul Sibiu, jumătate în oraşul Sibiu, iar restul în localităţi şi oraşe apropiată – Racoviţa şi Cisnădie. Compania deţine şi un magazin naturist în Sibiu, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Reţeaua Marcos Provit a încheiat anul 2021 cu afaceri de 161 milioane de lei, în creştere cu 20%, şi profit de aproape 3 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania este controlată de Andrei Isac şi Gabriel Neagu, arată datele de pe platforma confidas.ro.

    Anul acesta, in iunie, Marcos Provit a mai încheiat o tranzacţie, aprobată de Concurenţă, după ce a preluat farmacia Gifarm din Tecuci, cu afaceri de peste 20 mil. lei.

  • Cine este românca ce a creat de la zero în ţara noastră o afacere de 2 miliarde de euro şi care are peste 8.000 de angajaţi şi 900 de unităţi

    Grupul Catena-Fildas a ajuns la 2 miliarde de euro afaceri cumulate din farmacii şi distribuţie în 2021, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, din calculele ZF pe baza datelor de la companie. „Anul 2022 se anunţă unul plin de provocări, volatilitatea caracte­ristică ultimilor doi ani de pandemie fiind amplificată acum şi de efectele inflaţiei galopante cu care ne confruntăm“, au transmis repre­zentanţii grupului din industria farmaceutică. Totuşi, extinderea şi consolidarea sunt în continuare în planul conducerii Catena-Fildas, atât pentru lanţul de farmacii, cât şi pentru distribuitorul de medica­mente.

    În total, Catena număra la finalul lui 2021 o reţea de 900 de farmacii la nivel naţional, iar Fildas are 15 depozite de medicamente în toată ţara. Peste 8.100 de oameni lucrează în total în grupul farmaceutic, în cele două divizii de retail şi distribuţie de medicamente.

    Fildas-Catena este un grup construit în ultimele trei decenii de antreprenoarea Anca Vlad şi se numără printre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România.