Tag: farma
-
Cegedim: Uşoară redresare pe piaţa medicamentelor la jumătatea anului 2017
Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a fost de 13,13 miliarde lei la preţ de distribuţie, în creştere cu 10,0% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor Rx din farmacii a crescut cu 7,8% faţă de iulie 2015 – iunie 2016.Pharma & Hospital Report, studiu de referinţă în analiza pieţei farmaceutice din România, este realizat începând cu anul 1996.„ Deşi la nivel de ansamblu lucrurile par a se fi liniştit puţin pe piaţa medicamentelor, mă tem că nu este deloc aşa. Creşterea este ne-uniformă, taxarea (prin claw-back) de asemenea, iar aproape tot lanţul de aprovizionare încearcă să facă din disponibilitatea produsului un avantaj competitiv necorespunzător. Ne-am întors în timp cu 15-20 ani, când medicamente relativ banale nu se găseau sau se găseau cu dificultate, spre disperarea bietului pacient.” a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim.În trim. 2 2017, volumul total al medicamentelor eliberate către pacienţi s-a ridicat la 139,4 milioane cutii, în creştere cu 6,0% faţă de trimestrul 2 din 2016, creştere cauzată în special de canalul de retail, care a înregistrat un avans de 6,1%. Pe segmente, ratele de creştere în volum au fost de 4,0% pentru Rx în farmacii,10,3% pentru OTC în farmacii şi 3,7% pentru spitale.În perioada iulie 2016 – iunie 2017, volumul total al pieţei a fost de 561,0 milioane cutii, în creştere cu 5,4% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Volumul medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 348,0 milioane cutii (+3,2% faţă iulie 2015 – iunie 2016), cel al medicamentelor fără prescripţie (OTC) s-a ridicat la 185,3 milioane cutii (+10,5%), iar volumul medicamentelor din spital s-a ridicat la 27,8 milioane cutii (+1,5%).În trim. 2 2017, valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi s-a ridicat la 3,29 miliarde lei, în scădere cu 0,1% faţă de trimestrul 2 din 2016, scădere datorată în special contractelor cost-volum-rezultat, care au înregistrat scăderi mai mari de – 80%. Pe segmente, ratele de creştere în lei au fost de -7,5% pentru Rx în farmacii, 19,3% pentru OTC în farmacii şi 14,8% pentru spitale.În perioada iulie 2016 – iunie 2017, valoarea totală a pieţei a fost de 13,13 miliarde lei, în creştere cu 10,0% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 8,67 miliarde lei (+7,2%), medicamentele fără prescripţie (OTC) din farmacii au atins 2,85 miliarde lei (+18,1%), iar segmentul de spital a atins 1,60 miliarde lei (+11,6%).Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi într-o măsură mai mică cost-volum (CV), totalizând cca 676 milioane lei, piaţa de medicamente Rx fără contract din farmacii a crescut faţă de perioada iulie 2015 – iunie 2016 cu 7,8%, însumând 7,99 miliarde lei. -
Companiile din industria farmaceutică, vizitate de Fisc de peste 500 de ori, în ultimii cinci ani
“În ultimii cinci ani au fost desfăşurate un număr de 545 de acţiuni de inspecţie fiscală la contribuabili care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei farmaceutice, prin care au fost stabilite diferenţe suplimentare de peste 563 milioane de lei, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale de peste 375 mii de lei”, se arată în răspunsul ANAF.
Primele zece corporaţii din piaţa farma au înregistrat creşteri ale vânzărilor cuprinse între 15% şi 325% în ultimul deceniu, cu cea mai mare rată de creştere pentru israelienii de la Teva Pharmaceuticals, care au au ajuns de la circa 80 de milioane de lei în 2007 la 340 de milioane de lei anul trecut, conform calculelor Ziarului Financiar pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă Cegedim.
Primele zece cele mai mari companii din această industrie au ajuns la vânzări de 6,2 miliarde de lei.
Potrivit Ziarului Financiar, piaţa farmaceutică românească este un butoi cu pulbere de la începutul anului în condiţiile în care marii jucători invocă „motive comerciale“ pentru a scoate medicamente de pe piaţă, distribuitorii preferă varianta exportului paralel pentru o serie de medicamente, iar în tot acest cerc consumatorul este cel care nu găseşte în România produsele de care are nevoie.
-
Liberty Technology Park Cluj ajunge la un grad de ocupare de 100%
IBM se adaugă unor companii precum Siemens, KPMG, Arvato Bertelsmann, Altran, Halcyon Mobile şi Control Data Systems, care au ales parcul tehnologic inaugurat în urmă cu mai bine de trei ani la Cluj-Napoca pentru a-şi dezvolta operaţiunile locale. În total, 33 de companii mature şi start-up-uri, atât româneşti, cât şi din străinătate, totalizând peste 1.700 de angajaţi, alcătuiesc ecosistemul complex al Liberty Technology Park Cluj.
Proiectul dezvoltat pe 4,5 hectare include cinci corpuri de clădiri, totalizând 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A. 70% dintre rezidenţi sunt companii IT, iar mai bine de jumătate au departamente de dezvoltare software şi R&D (cercetare şi dezvoltare). Parcul tehnologic găzduieşte şi start-up-uri cu finanţare românească şi străină. În total, în cadrul Liberty Technology Park Cluj lucrează peste 1.700 de persoane, dintre care aproape 200 sunt străini relocaţi (expaţi), iar până la sfârşitul anului se estimează un total de 2.000 de angajaţi care să-şi desfăşoare activitatea aici.
Peste jumătate din suprafaţa totală este ocupată cu spaţii verzi, teren de sport, zonă de grill şi de cowork, facilităţi indoor şi în aer liber. Parcul tehnologic are un grad ridicat de eficienţă energetică şi a primit numeroase distincţii atât pentru design, cât şi funcţionalităţi, iar anul trecut a obţinut certificarea BREEAM „Excelent” pentru corpurile D şi E, dezvoltate în cea de-a doua etapă a proiectului. Tot anul trecut, Liberty Technology Park Cluj a fost declarat cel mai inovator proiect în pieţele secundare la Gala Forbes Best Office Buildings, a fost dublu nominalizat pe lista scurtă la SEE Real Estate Awards, singura competiţie dedicată domeniului imobiliar din regiunea de sud-est a Europei, şi a câştigat premiul pentru abordare sustenabilă în dezvoltarea unui parc tehnologic, acordat în cadrul galei Forbes Green Awards. Suprafaţa medie închiriată de companii este de 550 mp, în timp ce doi chiriaşi ocupă peste 2.000 mp fiecare, iar alţi doi peste 1.000 mp fiecare.
Liberty Technology Park Cluj, ce reimaginează fostul activ al fabricii Libertatea, a fost lansat în 5 decembrie 2013 şi a adus peste 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A pe piaţa locală, în urma unei investiţii de peste 15 milioane de euro. Proiectul este o iniţiativă Fribourg Capital, sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza.
Gradul de ocupare a parcului tehnologic este de 100%, iar majoritatea rezidenţilor sunt companii IT: Siemens, IBM, Halcyon Mobile, Altran, Iron Mountain Romania, Control Data Systems, Digital Ventures Development, Luminos Software, Voquz, SmartUp. Activează aici şi companii din zona serviciilor conexe – GTS Telecom (Data Center), Arvato Bertelsmann (Contact Centers), KPMG (Accounting and Business), Regal Beloit (Marketing), Impact Hub (Community & Business), Wörwag Pharma (Pharma), Medicover (Health), Liberty Fitness (Gym). Parcul tehnologic găzduieşte şi acceleratorul Spherik, precum şi start-up-uri, printre care Planable, SuppOffice, Primul Medic.
-
Top 100 cei mai admiraţi CEO: Cătălin Olteanu, director general FM România
Cu o investiţie de 20 de milioane de euro, operatorul a început construcţia celei de-a treia platforme logistice din România într-un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, în Dragomireşti, judeţul Ilfov, după ce anul trecut compania a extins depozitul de la Petreşti, Argeş, cu 10.000 mp, o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro. Executivul a intrat în echipa FM Logistic în 2006, pe poziţia de manager de transport, după care a urcat până la cea de manager regional pentru operaţiunile de la Timişoara, oraşul său natal.
Înainte de a lucra la FM Logistic, Olteanu a dobândit experienţă în mai multe domenii, fiind, de pildă, inginer proiectant în industria de armanent sau manager de marketing în zona managementului de programe. Ultimul său loc de muncă înainte de FM Logistic a fost în cadrul companiei Solectron România. Directorul FM Logistic se declară pasionat de schi, de plimbările cu bicicleta şi de înot, afirmând că „sportul ajută la deconectare. După o săptămână de şedinţe multiple, nervi nervoşi, negocieri, cifre şi altele, când înot sunt doar eu cu mine”.
Ca o regulă pe care o aplică atât în viaţa profesională, cât şi în hobby, Cătălin Olteanu consideră etica drept cea mai importantă constantă.
-
Pierzătorii şi câştigătorii de pe bursele europene
Deşi s-a scris mult că pieţele au avut destul timp să ia în calcul o posibilă victorie a republicanului Donald Trump în cursa pentru Casa Albă, câştigarea alegerilor de către acesta a produs turbulenţe pe burse. Profit pentru unii înseamnă pierdere pentru alţii. Wall Street Journal a identificat cine are de câştigat pe bursele europene sau, din contră, cine pierde prin victoria lui Trump.
Acţiunile companiilor farma au crescut ieri pe bursele europene după ce timp ce câteva luni au fost ţinute jos de perspectiva unor acţiuni contra politicilor lor de preţ din partea autorităţilor americane dacă democrata Hillary Clinton este aleasă preşedinte. Acţiunile companiilor farma sunt considerate ca active-adăpost în vremuri cu turbulenţe politice. GlaxoSmithKline şi AstraZeneca se numără printre câştigători.
-
Microsoft: În acest an 50% din veniturile noastre vor fi generate de platforma de cloud. Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud
Explozie şi pe segmentul micilor dezvoltatori de aplicaţii.
Veniturile generate de platforma de servicii cloud vor creşte şi în acest an fiscal cu peste 100% şi vor ajunge să genereze o jumătate din afacerile subsidiarei locale a gigantului american Microsoft, în condiţiile în care companiile au început să migreze masiv spre acest tip de soluţii.
“Anul trecut 30% din veniturile noastre au venit din cloud. În acest an fiscal estimăm că 45-50% din venituri vor fi generate de platforma de cloud. Este o evoluţie care spune multe. Există un ritm de creştere al veniturilor Microsoft de la an la an. Să creşti ponderea serviciilor de cloud cu o asemenea anvergură de la an la an înseamnă că într-adevăr clienţii merg în direcţia respectivă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Daniel Rusen, Cloud & Enterprise Lead la Microsoft România. Anul trecut compania a raportat la Finanţe afaceri de 238 mil. lei (54 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior.
Platformele de cloud le permit companiilor sau clienţilor rezidenţiali să acceseze prin internet servicii furnizate din mari centre de date, plătind doar pentru ceea ce folosesc. Spre exemplu companiile pot stoca date în cloud şi instala aplicaţii pe aceeaşi platformă plătind un abonament în funcţie de spaţiul de stocare şi puterea de procesare utilizată, evitând astfel investiţiile în propriile servere.
“Nu mai suntem în situaţia în care clienţii se întreabă dacă merg sau nu către cloud. Acum pentru companiile mari decizia este clară, întrebarea este doar când se va face pasul spre cloud. În cazul start-up-urilor, decizia este luată aproape din start. Foarte multe start-up-uri din România aleg de la început să îşi dezvolte tehnologia într-o platfomă de cloud iar companiile care au deja o acoperire naţională, o infrastructură deja cumpărată se gândesc cum să facă să adauge şi o platformă de cloud. Pentru orice IT manager, CIO, director de IT există un punct în agendă – «Când voi face pasul către cloud, şi pentru ce activitate»?“, a adăugat reprezentantul Microsoft. Această evoluţie are loc în contextul în care veniturile companiei din platforma de cloud au continuat să crească de la an la an cu peste 100%, chiar dacă numărul de clienţi a crescut puternic.
“Ritmul de creştere al utilizării serviciilor de cloud a avut o creştere exponenţială. Câteodată este greu sa estimezi o creştere de la an la an, de peste 100%, aşa cum a avut Microsoft pentru serviciile sale de cloud odată ce ajungi la o bază mare de clienţi. Pentru că spui în felul următor: în primul an creşti cu 150% – dau un exemplu, în al doilea cu 120% pentru că baza este din ce în ce mai mari iar ritmul acesta de creştere dacă îl ţii la acelaşi nivel este foarte greu sustenabil odată ce creşti foarte mult baza. Spre surprinderea noastră plăcută ritmul acesta de creştere s-a menţinut, la peste 100%, pentru serviciile de cloud. Chiar dacă avem o bază substanţială de clienţi şi o bază substanţială de utilizatori lunari ai serviciilor respective ritmul de creştere este la fel, foarte susţinut în continuare. Companiile au din ce în ce mai multă apetenţă faţă de tehnologie şi văd că tehnologia le uşurează foarte mult procesele zilnice de business şi automat caută noi modalităţi de a deveni mai eficienţi, în a deveni mai agili”.
Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud, adaugă Daniel Rusen.
“Sunt câteva verticale unde într-adevăr am reuşit să schimbăm procesele tehnologice ale companiilor şi să eficientizăm foarte mult procesele lor de business: este vorba de servicii financiare, oil&gas sau farma. Retailul este iarăşi un segment cu o mare creştere pentru că în general retailul tinde să se schimbe într-un mod foarte dinamic. Toate companiile care au un lanţ de retail încearcă să vină cu ce ceva nou, inovator către clienţi şi automat aici platforma de cloud le ajută foarte mult să vină cu facilităţi şi inovaţii către clienţi. În retail trebuie să uimeşti clientul, pentru că de când intră pe uşă el caută o experienţă nouă, pentru că altfel cumpără din online, unde poate este preţul mai mic. Clientul vrea să fie uimit. Asta poţi să o faci dacă foloseşti ceva invovativ, nou pe care doar platforma de cloud poate să îl ofere.“
Dincolo de companiile mari, Microsoft a observat şi o creştere exponenţială a utilizării în cadrul dezvoltatorilor mici de aplicaţii sau a freelancerilor din domeniul hi-tech. “Nu doar companiile mari au apetenţă pentru cloud. Este o greşeală frecventă, generată de faptul că implementările de la companiile mari sunt deregulă spectaculoase.cUn contract la o companie mare este un proiect cu care te lauzi. Totuşi unul dintre marile avantaje ale soluţiei de cloud este că democratizează accesul la tehnologie. Până acum câţiva ani doar marile companii şi universităţile îşi permiteau să facă o analiză de date pe clienţii lor, să înţeleagă comportamentul clienţilor. Pentru a realiza acest lucru era nevoie în trecut de investiţii semnifiactive în servere, de exemplu, suma de pornire era de 200.000-300.000 de euro şi putea ajunge la milioane de euro. Acum poţi să cumperi aceeaşi putere doar pentru perioada de folosire. Un institut de cercetare dacă vrea să analizeze nişte date de proiectare, sau un arhitect de design care vrea să facă o evaluare a unei clădiri la cutremure poate apela la cloud. Dacă voia să facă o evaluare pentru o clădire de birouri îi trebuiau cateva servere care să funcţioneze câteva zile ca să realizeze care ar fi impactul unui cutremur din mai multe puncte de vedere. Acum poate să facă acelaşi lucru într-un timp şi mai scurt şi cu o investiţie mult mai mică. Se poate face acum acelaşi lucru într-o oră folosind mai multă putere de calcul şi în loc să investească 300.000 de euro în infrastructură poate să plătească 2.000 de euro pentru puterea de calcul necesară acelei evaluări. Gradul de investiţie este mult, mult mai mic. Avem foarte mulţi clienţi mici care folosesc puterea cloudului pentru proiecte punctuale, atunci când au nevoie plătind sume relativ mici de bani pentru acea utilizare. Vedem o creştere foarte mare a dezvoltatorilor mici de software, de aplicaţii pentru Appl, iOS, Google Android, Microsoft care pentru a-şi eficientiza procesele apelează la API-urile disponibile în platforma de cloud Azure. Este o creştere fantastică: de la lună la lună sunt sute de noi astfel de mici dezvoltatori de software, mici specialişti în IT, de freelanceri în tehnologie care folosesc platforma de cloud punctual pentru anumite proiecte pe care le derulează.”
Soluţiile bazate pe platforma de cloud vor reprezinta şi una dintre temele centrale ale evenimentului Microsoft Summit 2016, care acoperă tematica transformării digitale din perspectiva mai multor industrii.
Unul dintre speakerii invitaţi la eveniment este Mehis Sivhart, şeful Centrului pentru Registre şi Sisteme de Informaţie din Estonia (RIK). Din această poziţie el a condus implementarea unora dintre cele mai avansate servicii de e-guvernare din lume, servicii a căror integrare a făcut ca acum Estonia să fie considerată prima „ţară digitală” din lume. Responsabil de implementarea unora din cele mari şi mai tehnic-avangardiste proiecte digitale publice, Mehis Sivhart priveşte transformare digitală prin prisma posibilităţilor pe care le deschide pentru politicile de administraţie, legislative şi de justiţie precum şi a responsabilităţii faţă de cetăţeni. Microsoft Summit 2016 va avea loc în data de 8 noiembrie la Teatrul Naţional din Bucureşti.
Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2016.
-
Unul dintre patronii Sensiblu îşi vinde vila: buşteni de pin, piatră din Alpi şi ardezie braziliană. Preţul cerut este fabulos – GALERIE FOTO
Unul dintre patronii Sensiblu îşi vinde vila din judeţul Buzău cu 2,5 milioane de euro. Vila, scoasă la vânzare, se află pe domeniul Carpathian Estates care este administrată de Robert Ludovic Charles Simon, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma, care deţine lanţul de farmacii Sensiblu, potrivit Digi 24
Vila de lux, denumită Nature Getaway, a fost proiectată de arhitectul american Jim Ruscitto, este construită din buşteni de pin, pietre din Alpii Francezi şi ardezie din Norvegia şi Brazilia. Suprafaţa vilei este de 1200 mp, iar pe domeniu se află o piscină încălzită de 22 de metri, jacuzii pentru 8 persoane, sauna pentru 5-6 persoane şi o zonă de fitness. Casa poate fi şi închiriată cu 1800 de euro/weekend.
Proprietatea include 10 hectare de pajişte, două lacuri şi o livadă, dar şi o pădure de stejari, cireşi şi lămâi, de aproximativ 50 de hectare, potrivit informaţiilor de pe Imoteca.ro, compania care vinde imobilul.