Tag: Fan Courier

  • Povestea unuia dintre fondatorii celei mai mari companii româneşti de curierat. Cum a creat un business de sute de milioane de euro în ţara noastră

    Adrian Mihai, 51 de ani, este CEO şi unul dintre cei trei fondatori ai companiei Fan Courier, lider de piaţă în curierat, un business cu o cifră de afaceri anuală de peste 1 miliard de lei (peste 200 milioane de euro). În topul ZF Cele mai valoroase companii din România, 2021, compania Fan Courier a fost evaluată la 798 milioane de euro, ceea ce este extraordinar pentru un business românesc care încă este deţinut de către fondatori.

    Adrian Mihai a absolvit Academia de Educaţie Fizică şi Sport, dar a lăsat cariera de profesor pentru o carieră în antreprenoriat. Avea 28 de ani când, împreună cu Felix Pătrăşcanu şi Neculai Mihai, a fondat Fan Courier în 1998, când piaţa de curierat nu era nici pe departe ce este astăzi şi nu arăta creşterea de astăzi. Adrian Mihai a fost invitat la emisiunea Viaţa ta e un business de la Aleph Business şi a dezvăluit parte din cariera lui şi cât din businessul Fan Courier a fost construit prin muncă şi cât a fost noroc.

    Dacă nu ai fi intrat în curierat ce ai fi vrut să faci?

    Prima mea dorinţă a fost să devin profesor de sport. Am terminat ANEFS, am devenit profesor de sport, dar m-au atras mai mult lumea businessului şi afacerile. Şi am început o afacere cu materiale refolosibile cu mulţi ani în urmă şi de aici pe partea de curierat.

    În 1998 nu era o piaţă de curierat, ai văzut atunci ce ar putea fi în 20 de ani?

    Unul dintre prietenii din copilărie şi actual partener şi vecin de la mine de la ţară lucra la o firmă de curierat şi când ne întâlneam noi în Bucureşti împreună îmi tot povestea ce se întâmpla acolo, că au plecat de la zero, că au început să crească expediţiile.

    În preajma Crăciunului era o efervescenţă şi tot din poveştile lui părea că e un business care creşte. Şi atunci am zis de ce să nu investim în acest business care părea că are viitor deşi nu aveam niciun fel de certitudini ca va avea un viitor. Nu exista nici ideea de online, nu existau multe lucruri care acum sunt, dar totuşi părea că e o piaţă care va creşte. Bariera de intrare era destul de mică pentru că nu prea era concurenţă atunci când am început noi şi investiţiile iniţiale nu au fost foarte mari, doar multă muncă şi efervescenţă.

    Care a fost momentul critic în businessul tău?

    Au fost mai multe momente. Un moment critic a fost când noi eram focusaţi doar pe clienţi şi pe dezvoltarea companiei şi nu ne uitam la cifrele financiare deloc, până ce directorul financiar pe care îl aveam atunci ne-a tras un duş rece spunându-ne: „Sunteţi foarte fericiţi şi entuziasmaţi, dar voi v-aţi uitat pe cifre? Păi nu, vin clienţii zi de zi către noi, ce bine e, ieri am avut cinci, azi avem zece. Dar voi pe cifre v-aţi uitat? Atunci a fost un moment greu, dar am găsit soluţii să trecem, am mărit puţin preţul, ne-am uitat atent la cheltuieli şi am reuşit să trecem de acest moment.

     

    A fost vreun moment în care nu aţi putut să plătiţi salariile?

    Bineînţeles. Au fost momentele de început, când vorbeam cu angajaţii noştri, le explicam că nu avem bani de salarii, uneori trebuia să facem o alegere în a plăti salariile sau a mai cumpăra o maşină pentru că aveam nevoie. Firma creştea şi aveam nevoie de maşini şi trebuia să alegem ori să investim, ori să plătim salariile. Pentru mine era un duş rece să te duci la oameni şi să le spui ştiu, aveţi nevoie de bani, dar uite, n-avem bani să vă plătim astăzi, o să vă plătim o bucăţică şi vă mai plătim mâine restul. Atunci când am ajuns la un anumit nivel am plătit salariile ceas de atunci, fără să întârziem vreo zi şi e literă de lege la noi ca salariile să se plătească la timp.

     

    Când v-aţi dat seama că businessul a decolat?

    În momentul când au venit firmele de telefonie mobilă, Connex/Vodafone şi Mobilrom/Orange, atunci când au intrat în piaţa au început să folosească servicii de curierat. Şi de unde noi aveam vreo 100 de expediţii pe zi au venit şi ne-au dat în prima zi o mie, a doua zi o mie şi ceva, a fost o explozie pentru noi şi am zis wow, piaţa chiar începe să mişte şi e nevoie de noi în piaţa în care suntem.

     

    Aţi primit vreo ofertă de vânzare a businessului?

    Am primit multe oferte de vânzare, dar nu ne-a interesat deocamdată. În 2006 a venit la noi cineva care ne-a făcut o ofertă foarte fermă de cumpărare şi atunci când noi am analizat-o şi am zis că nu cred că e momentul, piaţa va creşte, a continuat şi cu nişte ameninţări, nu veţi vinde voi, vom intra noi pe piaţă, suntem o firmă mare europeană, vă vom distruge. Am spus nu şi am continuat să investim. Şi am văzut că am făcut o alegere bună pentru că eu cred în continuare că piaţa va creşte nu doar în România, piaţa de curierat este într-o continuă dezvoltare în toată lumea. Noi am ajuns în acest an la 9% vânzări online, suntem cu mult în urma statelor dezvoltate, iar noi târâş-grăpiş urmăm ce se întâmplă în statele din Vest. Şi eu cred mult că piaţa noastră va creşte foarte mult ca şi piaţă de online.

    Sunteţi trei asociaţi în Fan Courier. Ce v-a ţinut împreună?

    Ne-am pus şi noi de multe ori întrebarea ce ne-a ţinut împreună. Cred că avem aceleaşi valori. Şi având aceleaşi valori şi rezonând la aceleaşi lucruri chiar dacă am avut păreri diferite am reuşit să găsim soluţii comune, având aceleaşi valori în spate.

     

    Cui îi revine ultima decizie?

    În general deciziile mari le decidem împreună. Ne consultăm şi dacă unul dintre noi trei spune nu, e nu. Până nu reuşim să găsim motive întemeiate ca cel care a spus nu să schimbe poziţia. La lucrurile mărunte eu spun că pot să iau decizii ca CEO singur într-o anumită valoare. Dar în general noi am rămas în acelaşi birou toţi trei, discutăm foarte mult şi luăm deciziile de cele mai multe ori împreună.

    Ce defecte trebuie să ai ca să fii un CEO bun?

    Şi calităţile duse la extrem pot deveni defecte. Un manager bun trebuie să aibă şi un pic de zgârcenie de exemplu, dar dacă duci zgârcenia la extrem devine un defect. Şi multe alte calităţi pot deveni defecte. Cred că grija faţă de oameni, cred că empatia este foarte important să o ai. Dacă nu o ai e defect major pentru că dacă nu reuseşti să te pui în pielea celui din faţă, să-l înţelegi nu vei şti nici ce gândeşte şi nu vei şti nici cum să lucrezi cu el.

    Cred că e foarte important să aibă empatie şi o consider o calitate şi dacă nu o ai e un defect. Cred că mărinimia trebuie să fie o calitate, iar lipsa ei poate fi un defect pentru că atunci nu vei strânge lângă tine oameni de calitate. Integritatea e o calitate, dar în acelaş timp lipsa ei poate fi un defect pentru că oamenii cu care lucrezi nu vor mai avea încredere în tine. Încrederea în oameni e iar o calitate pe care trebuie să o ai, iar lipsa ei te costă. Deşi se spune să nu ai încredere în nimeni, eu cred că atunci când ai încredere în oameni, oamenii performează. Cred că un manager bun trebuie să ştie să motiveze, iar lipsa motivaţiei înseamnă un defect.

     

    În cazul vostru, cât a fost întâmplare, cât noroc şi de la ce nivel a început să fie muncă?

    Să spunem că alegerea pe care am făcut-o, de a intra în curierat, a fost noroc. Nu aş putea spune că noi trei am spus că domeniul acesta va exploda, va fi online şi va exploda. Nu, a fost noroc. În momentul când firma a crescut şi a început să se dezvolte, noi ne-am dat seama că nu suntem pregătiţi. Eu profesor de sport, fratele meu terminase TCM şi Felix – dreptul. Deci nu eram nici unul cu studii în domeniul businessului şi atunci ne-am dat seama că avem nevoie să învăţăm, să ne pregătim. Ne-am dat seama că şi managerii noştri erau în aceeaşi situaţie, managerii de top mă refer. Şi atunci am început nişte cursuri cred că primele cursuri le-am făcut undeva prin 2005, cu toţi managerii noştri, cu firmă specializată şi am plecat cu baza, cum deschizi o uşă, cum te uiţi în ochii celui cu care dai mâna, de la baza businessului şi de la baza relaţilor cu oameni şi am lucrat cu toţi oamenii noştri şi am simţit după acel curs că echipa noastră s-a schimbat. Oamenii au devenit mai buni, mai înţelegători, mai buni în ceea ce făceau.

     

    Ce au americanii şi nu avem noi?

    Americanii au o încredere totală în ceea ce fac şi în ei, încredere pe care noi nu reuşim să o avem, nu ştiu din ce motiv. Poate ne place să dăm tot timpul vina pe regimul comunist, dar nici înainte de comunişti nu am avut încrederea asta pe care o au americanii, atunci când merg undeva să spună da, voi reuşi, sunt sigur, eu sunt cel mai tare din lume, voi reuşi şi au încrederea asta de a merge înainte. Iar noi încă nu o avem.

     

    Voi, când aţi început businessul, aţi avut încredere sau încrederea a venit pe parcurs în momentul în care aţi devenit mari?

    Noi trei venim dintr-o zonă unde munca este la mare preţ, dar este foarte grea. Pentru noi era un drum ireversibil. Nu am venit în Bucureşti ca să nu reuşesc. Pentru că ştiam la ce mă întorc şi cât de grea este munca de acolo şi era drumul ireversibil. Trebuia să reuşesc, punct. La mine nu există planul B, să mă întorc acolo. Şi atunci când am început ceva, am mers până la capăt şi managerilor din companie şi copiilor mei vreau să le insuflu dorinţa asta de a reuşi, de a duce un lucru început până la capăt.

     

    De la cine ai învăţat business?

    Am învăţat foarte multe lucruri de la antreprenorii de succes din România. Am învăţat nu doar de la antreprenorii de succes din România, ci şi de la cei din afară, care au reuşit. Prin cărţi, prin cursuri, emisiuni pe care le-am urmărit. Au fost foarte multe lucruri. De la un antreprenor român am învăţat că de câte ori cazi trebuie să te ridici.

    Cine a fost?

    Iulian Stanciu de la eMAG. El mi-a spus nu contează, ai căzut, te-ai ridicat, mergi mai departe. De câte ori cazi, te ridici şi mergi mai departe. Am învăţat de la alţii ambiţia de a reuşi şi care au ajuns foarte sus, fraţii Pavăl de la Dedeman, care au construit un business de jos şi au ajuns lideri într-o piaţă grea. Au ajuns lideri prin munca lor, prin dăruirea lor şi prin felul lor de a fi. Sunt mulţi de la care am învăţat câte ceva. De la unii am învăţat, i-am văzut, aveau o artă a negocierii pe care nu ştiu, ori s-au născut cu ea, ori au învăţat-o, dar mi-a plăcut cum negociau. Şi am încercat să învăţ de la ei, să văd şi eu cum fac ei, să învăţ şi eu să fac la fel. La unii am văzut cum lucrau cu oamenii şi cum aveau formată echipa în jurul lor. Şi am vrut să aflu ce secrete, cum fac ei de îşi ţin oamenii atât de uniţi în jurul lor. De la fiecare am învăţat câte ceva.

     

    Când ai greşit în business?

    De foarte multe ori am greşit. Am angajat oameni nepotriviţi, neavând experienţă. Am venit cu servicii noi, despre care aveam impresia că vor rupe piaţa şi deşi am vorbit cu foarte mulţi clienţi care ne-au spus, da, este un serviciu extraordinar, o să-l folosesc, am învăţat că nu tot ce spun oamenii se şi întâmplă. Trebuie să vezi mai degrabă ce nu spun. Şi am făcut serviciul şi când m-am dus la aceiaşi oameni să îl vând au spus nu, mersi, nu vreau serviciul acesta. Păi ai spus că este ok, că este extraordinar. Da, am spus dar acum nu este momentul. Vino la anul. Şi a trebuit să le închid pentru că nu era un serviciu ok. Dar au fost multe greşeli pe care le-am făcut.

    Care a fost cea mai bună decizie pe care ai luat-o în business?

    Cea mai bună decizie a fost faptul că am investit în Fan Courier şi am mers în continuare. Am mai avut de a lungul timpului în criza din 2008, când toţi cunoscuţii şi prietenii mei îmi spuneau vine o criză, trebuie să opreşti investiţiile, nu mai continua pentru că nu ştii ce se va întâmpla. Opreşte-le! Nu le-am oprit, am continuat investiţiile şi în momentul în care a trecut criza şi a explodat piaţa noastră, noi eram pregătiţi cu o bandă de sortare, cu un depozit modern şi am putut să preluăm toate creşterile din piaţă. Şi a fost o decizie bună, riscantă aş spune, pentru că nu ştiam, a fost, nu ştiu, noroc, pentru că nu aveam nicio certitudine că lucrurile vor evolua aşa cum credeam noi.

     

    La ce te uiţi când angajezi?

    La început când am angajat oameni ne interesa foarte mult ce ştiu ei referitor la jobul unde trebuiau să lucreze. Dacă era în logistică, ce ştiu ei despre logistică. Şi angajam oameni care ştiau foarte multe despre logistică. Şi am văzut că era o greşeală. Deci am învăţat din greşeli aici. Am ajuns la concluzia că trebuie să angajezi oameni în funcţie de valorile în care tu crezi şi pe care le are echipa ta. Deci noi când angajam oameni, ne uitam în primul rând la valorile lor şi dacă dacă nu ştie foarte bine businessul sau skillsurile din business, asta se învaţă.

     

    Cum îţi dai seama de valori?

    Din întrebări, nu ştiu, dacă este un post foarte important, chiar am angajat un manager la noi, cred că am avut 15 întâlniri cu el, în care am stat, am povestit despre familie, despre copii, de prieteni, de vacanţe, de orice şi am aflat foarte multe lucruri şi am văzut dacă valorile lui sunt la fel cu valorile noastre. Am avut şi surprize când am vrut să angajăm pe cineva şi îmi povestea, ştiţi cum am rezistat eu atât de mult la locurile de muncă? – Nu. Îi făceam un dosar şefului. Orice prostie făcea, pac, o nota. – Foarte bine. Te angajez să îmi faci şi mie câteva dosare.

     

    Îmi recomanzi o carte de business?

    Întreabă-te de ce. Cred că sunt mai multe cărţi de business pe care aş putea să ţi le recomand, dar cred că asta, Întreabă-te de ce, este o carte care răspunde la multe întrebări. Încă una cred că ar fi Oceanul albastru. Şi nu ştiu, nu îmi vine în minte acum, dar aş putea să mă mai gândesc la câteva.

     

    Ai fi vrut să fii antrenorul Simonei Halep?

    Cred că ar fi fost greu să fiu antrenorul Simonei Halep. Nu este uşor să lucrezi cu ea. Mi-ar fi plăcut să lucrez cu cineva de top. Cred că mi-ar fi plăcut şi să lucrez cu Simona Halep, dacă aş fi fost un antrenor în domeniul tenisului.

     

    Cum ar fi fost să fi rămas profesor de sport?

    Când mă mai duc pe acasă, încerc să mă duc pe la şcoală şi să mă gândesc ce ar fi fost dacă aş fi rămas acolo. Cred că m-aş fi descărcat şi acolo. Cred că aş fi căutat să fac un business local, nu de anvergura asta, bineînţeles, dar cred că aş fi dus-o bine, zic eu. Vorbeam cu partenerii mei, cu Felix şi cu Ninu despre copii. Şi ne întrebam ce ne-a făcut pe noi să reuşim, ce ar putea să îi împiedice pe ei să reuşească. Şi una dintre probleme era lipsa foamei. Nu neapărat foame că nu aveam ce mânca, dar dorinţa de a reuşi. Pentru că noi am plecat de la zero pentru că aşa erau timpurile atunci, după ’90 cam toţi am plecat de la zero. Iar ei sunt la alt nivel. Şi oricât aş fi încercat eu şi partenerii mei să nu îi învăţăm nişte copii de bani gata, nici nu puteam să le spunem da, ieşi în oraş cu prietenii, uite, îţi dau o sumă foarte mică. Pentru că ştiau că avem, deci nu puteam să fiu foarte dur cu ei din punct de vedere financiar, dar cred că lipseşte această foame a tinerilor din Bucuresti, în general.

    Îi admiri pe Fraţii Pavăl. Ce au ei şi nu ai tu? Şi aici nu mă refer la cifre, mă refer la business.

    Îi văd foarte focusaţi pe ceea ce fac ei în businessul pe care îl au şi rămân focusaţi, fără să îi intereseze, eu ştiu, îi scoţi foarte greu de acolo să participe la evenimente. Cred că este focusul pe businessul pe care îl au mult mai mare decât la mine, de exemplu. Eu mai particip, ca şi acum, la o emisiune, mai particip la evenimente. Sunt implicat în multe chestii extra. Pe ei nu îi văd pentru că sunt implicaţi în business, foarte focusaţi. Cred că aceasta ar fi o diferenţă între mine şi ei.

     

    Crezi că ai fi reuşit în America cu un business de tip Fan Courier?

    Cred că da. Nu sunt convins, dar cred că da. Cred că aş fi reuşit, pentru că mie mi-a plăcut dintotdeauna să fac vânzări. Mă şi ocup de partea de vânzări în firmă. Iar în America, cei care ştiu să facă vânzări, fac bani.

     

    Ce nu au românii? La ce nu se pricep nici după 30 de ani?

    Am spus mai devreme de încredere, nu au încredere în ei. Ne place foarte mult să ne criticăm pe noi şi ce se întâmplă în România. Mă enervează foarte mult expresia: „doar în România se întamplă”. O consider total neadevărată, o aud şi la copiii mei, doar în România. Nu este adevărat, doar în România. Oamenii sunt cam la fel peste tot. Ne place să ne credem unici în eşecurile noastre. Nu este adevărat. Peste tot sunt eşecuri, peste tot sunt politicieni de o anumită factură, peste tot sunt drumuri proaste şi aşa mai departe, doar nouă ne place să avem impresia că nu putem să ieşim din bula asta. Ceea ce cred că este o mare problemă pentru noi. Dar în schimb mă uit la generaţia copiilor mei, care au studiat afară, care au trăit printre să spunem vestici, şi faţă de noi, care, am văzut tot timpul, mi s-a părut ca sunt superiori nouă. Pentru că noi veneam dintr-un regim unde am fost ţinuţi destul de închişi. Şi ei au trăit într-un regim liber şi tot timpul îi priveam cu invidie. Un om extraordinar, care a venit în România prin 1986. A prins o parte a regimului comunist destul de dură şi noi ne tot plângeam că nu avem drumuri, că nu se întâmplă în România. Şi a spus: aţi evoluat extraordinar. Dacă vă comparaţi cu Ungaria, Polonia, voi aţi evoluat mai mult. Numai că voi aţi plecat mai din spate. Adică nu aţi plecat de la acelaşi start. Şi da, avea dreptate. Noi românii am fost ţinuţi închişi. Polonezii plecau, se duceau la turci, vizitau, aveau voie să iasă din ţară. Maghiarii la fel. Noi am fost ţinuţi închişi foarte dur de sistemul comunist până în 1989 şi plecând numai din spate am avut de recuperat.

     

    Când acţionarul Adrian Mihai, să spunem, îl va da afară pe CEO-ul Adrian Mihai?

    Eu nu sunt CEO de foarte mult timp. Şi partenerii mei mi-au spus, fii atent, tu vei avea două pălării. CEO şi acţionar. Am priceput eu cam ce voiau să zică, dar pe măsură ce timpul a trecut mi-am dat seama de diferenţele între a fi CEO şi a fi acţionar. Şi de multe ori gândesc ca un acţionar şi apoi ok – eu sunt CEO – nu sunt acţionar şi trebuie să mă comport ca un CEO. Noi ne dorim să schimbăm modul de conducere al firmei. Primul pas a fost să avem un CEO. Pasul doi este să avem un board advisor. După ce învăţăm să lucrăm cu board advisor şi ce înseamnă board advisor, pasul următor ar fi să avem un board formal. Apoi ne gândim să avem un SEO, un specialist în domeniu. Mi-aş dori foarte mult să o transformăm într-o multinaţională, dar fără standardele unei multinaţionale. Să rămână o firmă antreprenorială, dar cu organizare de tip multinaţională.

     

    Copiii voştri vor prelua firma?

    Cred că fiecare părinte îşi doreşte moştenirea lui să o lase cuiva. Dar acum sunt mai mulţi factori aici. Copiii s-ar putea să nu îşi dorească. Copiii s-ar putea să îşi dorească, dar să nu poată. Şi copiii s-ar putea să îşi dorească şi să şi poată, care este cazul fericit. Şi atunci vom vedea dacă vor fi în stare să facă acest lucru.

    Cum vreţi să fiţi ţinuţi minte?

    Cred că în fiecare om prin natura construcţiei noastre doreşte să lase ceva în urmă. Michelangelo a lăsat Capela Sixtină. Fiecare dintre noi ne dorim să lăsăm ceva în spate. Capela noastră Sixtină cu ghilimelele de rigoare. Eu mi-aş dori să fiu cunoscut ca fondatorul firmei Fan Curier.

     

    Ce business ai cumpăra în România?

    Aş merge pe producţia de energie. Eu o consider un business al viitorului. Energia electrică. Transformarea a doar 20% sau 30% din maşinile din lume în electrice va duce la o creştere extraordinară a consumului. Cred că preţurile energiei vor fi pe creştere de acum încolo şi cred că cei care vor produce energie vor fi cei mai tari.

     

    Când ai fost ultima dată curier?

    Cred că anul trecut am ieşit cu un coleg în oraş. Din când în când, managerii noştri mai ies ca să vadă ce se întâmplă. Şi atunci am ieşit în oraş. Să ştiţi că am luat şi un bacşiş de 10 lei de la un client. Nu am vrut să primesc, dar m-a întrebat: de când lucrezi tu curier? – Păi de astăzi. Ia banii şi nu mai comenta. – Păi ştiţi la noi nu se primeşte bacşiş. – De când? – Păi de astăzi.

    Puteţi vedea toate emisiunile pe: https://alephbusiness.ro/emisiune/viata-ta-e-un-business/

  • Investiţi în România! FAN Courier are investiţii de 30 mil. euro în derulare. Compania mai angajează câteva sute de oameni

    ♦ Hubul de la Cluj, cel mai mare proiect de investiţii al companiei din prezent, este construit pe un teren de 45.000 mp, iar proiectul ar putea fi gata în septembrie 2022 ♦ FAN Courier îşi propune o creştere de 10-12% a cifrei de afaceri în 2021 ♦ Numărul expediţiilor intermediate zilnic se situează în medie la 250.000, după ce a crescut temporar la 300.000 în 2020.

    Liderul pieţei locale de curierat are în derulare in­vestiţii de circa 30 de mi­lioane de euro, în con­tex­tul în care proiectul prin­cipal constă în construcţia celui de-al treilea mare hub logistic al com­pa­niei, pe un teren de circa 45.000 mp din Cluj, a explicat Neculai Mihai, co­fon­dator al FAN Courier, în emi­siu­nea Investiţi în România!, rea­lizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

    „Avem hubul logistic de la Cluj pentru care am început proiectarea acum câţiva ani, iar între timp am reuşit să mai achiziţionăm teren şi am reproiectat. Acum avem acolo o suprafaţă de 45.000 mp şi vom con­strui un depozit specific FAN. (…) Avem un şantier deci la Cluj, acolo va fi o investiţie în jur de 11 milioane de euro şi va mai fi încă o investiţie de circa 11 milioane de euro într-o bandă de sortat şi decartat coletele. Sperăm ca investiţia de la Cluj să fie gata anul viitor în septembrie“

    Planurile de investiţii se ridică în total la 30 mil. euro, într-un buget multi­anual şi mai cuprinde pro­iecte de investiţii în Cluj şi în Bu­cu­reşti. „Mai avem în Bucureşti un şan­tier des­chis pentru o parcare de circa 10.000 mp, se lucrează acum, mai avem în plan o extindere în Cluj unde aş­tep­tăm auto­rizaţia de construire şi mai avem în Bucureşti o dezvoltare lo­gis­ti­că pe care vrem să o facem în vi­ito­rul apro­piat, în zona Giurgiului-Sector 4“. 

    FAN Courier a devenit anul tre­cut a 17-a companie antrepre­no­ria­lă ro­mâ­nească din istoria postde­cem­bris­tă care a ajuns la pragul de afa­ceri de 1 miliard de lei anual. Lide­rul pie­ţei de curierat a fost fondat în 1998 de antre­prenorii Neculai Mihai, Adrian Mihai şi Felix Pătrăş­canu, iar primul se­diu al com­paniei a fost un apartament confort 2 sporit. 

    Din punctul de vedere logistic, com­pania are 130 de agenţii în toată ţara, prin intermediul cărora acoperă fără costuri suplimentare 86% din po­pu­laţia României, dar poate ajunge contra cost în orice colţ al ţării. Scopul companiei este de a   reuşi să acopere întreaga ţară cu un timp de expediţie de 24 de ore. 

    „Se întâmplă şi acum doar că se întâmplă într-un anumit procent, iar noi vrem să ajungem la 100%. Avem zone – spre exemplu din nordul Ardealului până în Constanţa – unde nu reuşim să ajungem în 24 de ore la prima oră, ajungem la prânz şi nu reuşim să închidem toate expediţiile în zona respectivă. Noi ne dorim ca serviciul nostru să fie peste tot la fel“. 

    Odată cu dezvoltarea companiei, FAN Courier a ajuns să aibă o flotă de peste 4.000 de vehicule, dintre care peste 3.000 sunt doar la curieri. 

    „Avem şi o flotă de tiruri. În 2008 când am început să construim prima facilitate la Ştefăneşti, pentru tiruri am rezervat 4 porţi din 60, pentru că în perioada aia nu credeam că vom face curierat cu tirul, şi aici mă refer la transportul mărfurilor între agenţiile FAN. Acum am ajuns să facem transport cu tirul şi avem şi o categorie de maşini mari care asigură transportul între agenţii“. 

     

    În „linia întâi“

    Afacerile FAN Courier s-au majorat cu 27% în 2020, iar numărul mediu de expediţii gestionate pe zi a crescut de la circa 250.000 spre 300.000, în contextul în care cea mai mare parte a populaţiei a stat în case pentru mai multe luni şi comerţul online a „explodat“

    „Anul trecut putem spune că a fost o perioadă de vreo două luni şi ceva în care lucrurile erau ca în Black Friday. Dacă pregătim un Black Friday cu câteva luni înainte şi totul este planificat, perioada aprilie-mai a fost foarte grea, cu volume foarte mari şi îmi place să spun aici o poveste. Ce şi-ar dori un curier când vine la muncă? Expediţii mai uşoare, clientul să fie acasă şi şosele libere. Le-a avut anul trecut, însă clienţii nu mai erau acasă în acelaşi loc, ci au migrat fie către zone din provincie, la munte, la ţară, şi dintr-odată lucrurile s-a schimbat, am fost nevoiţi să gestionăm multe resurse şi să le realocăm pentru că altfel nu reuşeam să livrăm expediţii“. 

    Totodată, anul 2020 a fost unul dificil în contextul în care începutul pandemiei a fost marcat de teamă şi incertitudine, atât de partea clientului, cât şi de partea businessului. 

    În acest context, miile de curieri ai FAN Courier s-au regăsit într-un fel de „linie întâi“ a pandemiei, umblând din uşă în uşă într-un moment în care oamenii evitau să iasă din casă. 

    „Am avut de luptat cu multe frici, atât ale angajaţilor, atât ale clienţilor, cât şi ale colaboratorilor, şi a fost foarte greu să treci peste aceste lucruri. Totuşi noi în 2020 ne-am continuat investiţiile pe care le-am avut de făcut şi cea mai bună investiţie a fost faptul că am reuşit să schimbăm PDA-urile pentru cei 3.500 de curieri FAN, am trecut pe altă tehnologie şi lucrul ăsta ne-a ajutat mult“. 

    Un exemplu de teamă cu care s-a confruntat liderul pieţei locale de curierat ţine de momentul în care destinatarul trebuia să preia comanda dar nu voia să intre în contact cu un curier. 

    „Am reuşit într-o perioadă foarte scurtă să implementăm o nouă modalitate de a confirma expediţii pentru că ajungeam cu coletul la client şi nu dorea nici să atingă clientul, nu reuşea nici să plătească, nici să confirme livrarea. Şi am implementat un serviciu de confirmare contactless“.

    Investiţiile FAN Courier pentru 2020 s-au ridicat la circa 15 milioane de euro, dintre care investiţia în PDA-uri a fost cea mai mare. 

    „Noi avem an de an investiţii de 7-8 milioane de euro în flota auto şi de asemenea avem investiţii constante în oameni, aceasta fiind cea mai importantă investiţie“. 

    În contextul cererii crescute de anul trecut, FAN Courier a mai angajat încă 600 de persoane, pentru a gestiona corespunzător întreg lanţul unei expediţii, de la ridicare, depozitare, sortare pe agenţii şi până la curierat. 

    FAN Courier îşi finanţează dezvoltarea şi investiţiile printr-un mix de capitaluri proprii şi finanţare bancară, un mix dominat de autofinanţare. 

    „Ne orientăm mai mult spre autofinanţare, nu negăm instituţiile bancare, dar orice împrumut vine cu costuri suplimentare şi trebuie să le adaugi la produsul finit şi trebuie să fii atent. Asta nu înseamnă că nu te poţi dezvolta şi cu împrumuturi bancare“.

    Totodată, una dintre întrebările pe care FAN Courier le-a primit în mod repetat de-a lungul anilor ţine de o potenţială listare la bursă a liderului pieţei locale de curierat. ZF a întrebat compania dacă mai are sens în acest moment o astfel de mutare. 

    „Ea are sens, doar că noi deocamdată conducem antreprenorial compania în continuare, încă nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Oportunităţi în acest moment sunt extraordinarde mari. (…) Mai avem de pregătit organizatoric anumite aspecte şi vom vedea dacă va fi să avem nevoie de capital“. 

    Conform informaţiilor de pe platforma Confidas, Neculai Mihai a achiziţionat şi o participaţie minoritară în platforma Pony Car Sharing. 

    „Am încercat şi în alte zone şi e un domeniu nou în care am intrat şi sperăm şi acolo să se întâmple lucruri. (…) Are o imagine bună, se pare că suntem în zona care trebuie, rămâne să vedem acum dacă e şi momentul. A fost un an geu şi lucrurile nu sunt mereu aşa cum îţi doreşti“. 

     

    Ce aduce 2021

    Numărul mediu de expediţii intermediate zilnic a scăzut înapoi spre 250.000, după ce anul trecut a crescut până la 300.000. 

    „În 2021 vedem că lucrurile nu mai sunt ca în 2020 şi că este o acalmie în zona asta. (…) Vedem că utilizatorul final al serviciilor FAN stă puţin în expectativă acum, nu mai comandă, nu mai e efervescenţa de anul trecut“. 

    Neculai Mihai este de părere că piaţa de curierat din România are în continuare potenţial de creştere, mai ales în comparaţie cu pieţele similare din regiune. 

    „Piaţa per total este în creştere, vedem în Polonia şi Ungaria că cifrele sunt mult mai mari raportat la numărul de locuitori, ceea ce înseamnă că şi în România vom vedea o evoluţie cu o întârziere de câţiva ani. Mă aştept la o creştere în continuare, nu la una abruptă, dar la o creştere de până în 10% şi pe următorii cinci ani cel puţin“. 

    În cazul FAN Courier, creşterea de 27% care a dus afacerile peste pragul de 1 miliard de lei s-a bazat şi pe avântul oferit de contextul crizei sanitare, însă cofondatorul companiei estimează că afacerile vor continua să crească. 

    „Am atins miliardul şi vrem să creştem în continuare. (…) Pentru anul acesta am bugetat o creştere de 10-12%, pe primele luni suntem acolo, doar că nu am avut momentan comparaţia cu aprilie-mai de anul trecut, luni care au fost foarte sus. Dar pe final de an sperăm să ajungem la un 10% creştere şi în 2021“. 

    În ceea ce priveşte echipa FAN Courier, ea este formată astăzi din circa 7.600 de oameni, dintre care 3.400 sunt angajaţi ai FAN, iar restul sunt colaboratori în toată ţara. Din totalul oamenilor din echipă, peste 3.500 sunt curieri. Liderul pieţei locale de curierat vrea să crească numărul de angajaţi cu până în 10%, ceea ce înseamnă că va mai angaja câteva sute de persoane în 2021.

    „Vom mai angaja şi anul acesta, undeva sub 10%. Încercăm să angajăm mai puţin decât creşterea cifrei de afaceri pentru o productivitate mai bună“. 

  • Încă o companie românească a trecut pragul de 1 miliard de lei. Cum au reuşit fondatorii acesteia să ajungă la acest rezultat chiar în pandemie şi ce vor să facă ei anul acesta

    Fan Courier, compania cu capital privat românesc şi liderul pieţei locale de curierat, a ajuns anul trecut la afaceri de 1 miliard de lei, o creştere favorizată în principal de cerer a mai mare din zona comerţului online. În 2019, doar 16 companii antreprenoriale au avut afaceri de peste un miliard de lei în, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017.

    Pandemia a generat o creştere semnificativă a volumelor din comerţul online, astfel că printre câştigătorii acestei crize se numără şi industria de curierat. Fan Courier, o companie cu capital privat românesc şi liderul pieţei locale de curierat, a reuşit anul trecut să depăşească pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri, după un avans de 27% faţă de anul anterior. Adrian Mihai a fondat businessul împreună cu fratele său, Neculai Mihai, şi cu prietenul lor, Felix Pătrăşcanu, în 1998.

    De peste două decenii de la înfiinţarea companiei, Fan Courier se află pe primul loc în piaţa de curierat, o industrie care a cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani.

    „Schimbările majore şi rapide pe care le-a adus criza provocată de SARS-CoV2 în economie şi societate s-au reflectat pe tot parcursul anului trecut şi în activitatea noastră curentă, echipele noastre de curieri fiind în linia întâi pe tot parcursul anului. Din cauza restricţiilor impuse, multe businessuri s-au reorientat către vânzările exclusiv online, consumatorii au ales să folosească mai mult şi mai des serviciile de curierat, astfel că activitatea noastră curentă a fost luni de zile comparabilă cu vârfurile de sărbători sau Black Friday. Ne aşteptam la o creştere mai mare decât estimările iniţiale şi chiar la depăşirea pragului de 1 miliard de lei. Acum, odată cu încheierea exerciţiului financiar pentru anul trecut, rezultatele financiare confirmă efortul excepţional făcut de echipa noastră pe tot parcursul anului trecut. În 2020, afacerile FAN Courier au depăşit 1 miliard de lei”, a declarat  Felix Pătrăşcanu, Managing Partner FAN Courier.

    Atingerea acestui prag a fost influenţată foarte mult de evoluţia vânzărilor din luna decembrie, existând posibilitatea ca Fan Courier să se situeze sub această cifră.

    „Ultimele două luni ale fiecărui an, începând de Black Friday şi până pe 23-24 decembrie, reprezintă cea mai aglomerată perioadă. Suntem forţaţi la maximum atât din punctul de vedere al depozitului, cât şi al transportului şi al curierilor. Perioada aceasta reprezintă cam 25-30% din cifra de afaceri anuală. Noi sperăm şi suntem aproape să atingem pragul de 1 miliard de lei, dar depindem foarte mult de luna decembrie, dacă vom atinge sau nu acest nivel, s-ar putea să fim aproape. Între 5 şi 10 milioane de lei va fi diferenţa între ceea ce ne dorim noi şi ceea ce vom reuşi să facem“, spunea Adrian Mihai, cofondator al FAN Courier, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sfârşitul anului trecut.

    Când au fondat compania, cei doi fraţi şi Felix Pătrăşcanu au plecat la drum cu autoturismele Dacia personale. În 1992, Adrian şi Neculai Mihai au pus bazele unei companii numite Mihelga, care avea ca obiectiv de activitate colectarea de fier vechi. Aceasta a funcţionat până în anul 2000 şi a reprezentat sursa de finanţare a companiei de curierat la început. În acest timp, Felix Pătrăşcanu încerca să dezvolte propriul business în curierat. Ulterior, cei trei au înfiinţat Fan Courier, iar pe 16 ianuarie 1998 au avut prima comandă.

    Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu sunt prieteni din copilărie, fiind vecini în satul natal din Vrancea, un judeţ pus pe harta antreprenoriatului şi de companii din industria textilă sau a vinului.

    Adrian Mihai

    Neculai Mihai

    Avansul de 27%  vine, cel puţin parţial, pe fondul cererii mari pentru serviciile de curierat în contextul pandemiei, dat fiind că în perioada stării de urgenţă multe magazine au trecut din offline în online, livrând produsele la domiciliu.

    Creşterea cererii de servicii de curierat nu a fost înregistrată doar de FAN Courier, ci s-a resimţit la nivelul întregii pieţe de profil, existând plusuri în jurul a 20% pentru jucătorii din industrie. La sfârşitul anului trecut, reprezentanţii FAN Courier estimau că piaţa locală de curierat va ajunge la afaceri de 750 de milioane de euro anul trecut.

    „Dacă în decembrie 2019 vorbeam de consolidarea poziţiei de lider printr-o creştere similară anilor anteriori, în 2020 ne-am trezit aruncaţi într-un maraton pe care l-am parcurs în ritm de sprint. A fost un an care ne-a pus la încercare limitele, personale şi profesionale, capacitatea de adaptare rapidă la schimbări, responsabilitatea. A fost anul în care am înţeles, mai mult decât oricând, cât de important este să construieşti pe baze solide, să ai o strategie clară în minte, să ai o echipă sudată, responsabilă şi capabilă să se adapteze din mers, să fii pregătit să faci faţă schimbărilor rapide intervenite în piaţă“, a declarat Felix Pătrăşcanu, managing partner al FAN Courier. FAN Courier a devenit în 2006 liderul pieţei româneşti de curierat, poziţie consolidată constant datorită investiţiilor şi serviciilor cu valoare adăugată noi, introduse permanent. Compania deserveşte peste 55.000 de clienţi, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei echipe formate din peste 7.300 de angajaţi şi colaboratori şi al unui parc auto de peste 4.400 de autovehicule. În ceea ce priveşte estimările pentru anul acesta, compania aşteaptă o creştere a afacerilor între 10% şi 15%, în funcţie de evoluţia crizei sanitare şi ce impact va avea în economie. Astfel, compania de curierat ia în calcul un avans de 10% al veniturilor în varianta în care situaţia sanitară începe să se relaxeze sau un avans de 15% în cazul în care presiunea pe serviciile de curierat generată de comerţul online rămâne ridicată.

    FAN Courier are anul acesta un buget de investiţii care se ridică la 20 milioane euro, iar una dintre priorităţi este hubul de la Cluj-Napoca, care urmează să fie dat în funcţiune până la finalul anului 2021. Hubul de la Cluj-Napoca, al treilea construit după cele de la Ştefăneşti şi Braşov, va fi dotat cu o bandă de sortare cu o capacitate de 7.500 de colete/oră şi va avea 300 de angajaţi, iar investiţia în acest nou Hub este estimată la 7 milioane de euro. „Suntem bucuroşi că, după trei ani de aşteptare, putem demara investiţia în Hubul de la Cluj, un punct de tranzit extrem de important pentru noi, ce va fi conectat cu Iaşi, Baia Mare şi Oradea. Acesta ne va ajuta în eforturile pe care le facem pentru reducerea timpilor de livrare şi creşterea productivităţii”, a adăugat Adrian Mihai, cofondator FAN Courier.

    Pentru anul acesta, Fan Courier mai vizează şi extinderea Hubului de la Braşov cu încă 2.500 mp, analizând şi oportunitatea de a da startul unui nou centru logistic în Ştefăneşti, pentru a dezvolta serviciile de fulfillment şi logistic.

    Dacă cererea de servicii de curierat se va menţine la un nivel ridicat şi anul acesta, compania de curierat ia în calcul creşterea numărului de angajaţi cu 10% anul acesta, ritm similar celui de anul trecut.

    Cele mai mari provocări pe care le-a întâmpinat compania într-un an atât de atipic precum a fost 2020 au fost, în primul rând, siguranţa angajaţilor şi a clienţilor şi capacitatea FAN Courier de a lucra câteva luni în ritmul asemănător celui de Black Friday. „Am investit câteva sute de mii de euro pentru a ne asigura că angajaţii noştri îşi pot desfăşura activitatea în condiţii de siguranţă, iar clienţii beneficiază de servicii la standardul de calitate cunoscut. Am făcut apel la responsabilitatea angajaţilor, am explicat tuturor că sănătatea noastră, a colegilor, familiilor şi clienţilor noştri depinde de cât de responsabil acţionăm şi ne bucurăm să spunem că responsabilitatea este unul dintre pariurile câştigate“, a explicat Felix Pătrăşcanu.

    Black Friday a însemnat pentru Fan Courier o creştere de 30% a volumelor transportate comparativ cu 2019. În primul weekend de după Black Friday au existat circa 700.000 de colete livrate, cu peste 50% mai mult faţă de aşteptările companiei.

    „Foarte interesant este faptul că la această creştere au contribuit din plin nu doar magazinele online din România, dar şi magazine din afara ţării care au campanii în piaţa românească. La Black Friday-ul de anul acesta au participat retaileri străini care vând produse de modă, mobilier, home&­deco, electronice sau hrană pentru animale“, a spus Adrian Mihai. Pentru 2020, piaţa locală de curierat se apropie de valoarea de circa 5 miliarde de lei (reprezintă, mai exact, 4,85 miliarde de lei). Dacă în anul 2021 trendul se va menţine pozitiv, iar industria de curierat va înregistra creşteri, valoarea pieţei locale ar putea depăşi pragul de 5 miliarde de lei.

  • Primele 10 companii din curierat, care au afaceri cumulate de aproape 3 miliarde lei, au creat peste 7.500 de locuri de muncă

    Primele 10 companii din curierat au avut anul trecut afaceri cumulate de aproape 3 miliarde lei, mai exact 2,8 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de anul 2018, conform calculelor ZF şi datelor oferite de platforma de analiză confidas.ro. Totodată, cele mai mari companii din curierat şi servicii poştale (CAEN- 5320) au avut anul trecut peste 7.500 de angajaţi, cu aproximativ 100 de salariaţi mai mult faţă de anul anterior.

    Cea mai mare companie din curierat este compania antreprenorială Fan Courier, fondată în 1998 de Felix Pătrăşcanu, Adrian Mihai şi Neculai Mihai. Compania a ajuns anul trecut la afaceri de 791 milioane lei după un avans de 15% faţă de anul anterior. Este totodată şi cel mai mare angajator, având o forţă de muncă de 2.738 de salariaţi în 2019. Pentru anul acesta Fan Courier estimează că va atinge pragul de 1 miliard lei afaceri, dar acest lucru depinde de cum va decurge luna decembrie, una dintre cele mai importante perioade ale industriei.

    Industria de curierat de confruntă de ceva timp cu problema forţei de muncă, astfel că este destul de dificil să găsească pentru companiile care activează în domeniu oameni calificaţi. Multe companii recurg la a angaja oameni fără experienţă, fiind dispuse să le ofere training gratuit care poate dura chiar şi câteva luni.

    Anul acesta nevoia de forţă de muncă a fost cu atât mai mare cu cât a fost înregistrată o creştere considerabilă a cererii de servicii de curierat având în vedere că pandemia şi restricţiile impuse de către autorităţi pentru limitarea răspândirii virusului i-a determinat pe oameni să stea mai mult acasă şi să achiziţioneze produsele online cu opţiunea de a primi comanda acasă.

    Fan Courier estimează că valoarea pieţei de curierat din 2020 va depăşi nivelul de 750 milioane euro, după un avans de 20% faţă de anul trecut, pe fondul creşterii cererii de servicii de profil în contextul pandemiei.

    Cea de-a doua companie din topul celor mai mari companii din industria de curierat este Urgent Cargus care a avut anul trecut afaceri de 453 milioane lei, dupa un avans de aproape 7% faţă de anul anterior. Compania a avut în 2019 circa 1.118 de salariaţi.

    Urgent Cargus este deţinută de fondul de investiţii Mid Europa Partners, care a cumpărat compania de curierat de la fondul Abris Capital Partners în 2018 într-o tranzacţie estimată de ZF la 120-130 mil. euro.

    Primele două companii din top10 celor mai mari firme din curierat au un număr cumulat de peste 4.000 de angajaţi, adică peste jumătate din numărul de angajaţi în primele 10 companii de curierat din România.

    Locul 3 în clasament este ocupat de TNT Romania cu afaceri de 350 milioane lei în 2019 şi un număr de peste 480 de angajaţi anul trecut.

    Pandemia a crescut semnificativ cererea pentru serviciile de curierat în contextul în care oamenii au preferat să îşi achiziţioneze produsele online cu opţiunea de livrare la domiciliu, iar acest lucru va însemna o creştere a afacerilor companiilor din această industrie. Astfel că, la sfârşitul acestui an, valoarea pieţei de curierat va fi mai mare faţă de nivelul anului trecut.

  • Fan Courier introduce serviciul de chatboţi Druid, dezvoltat de Liviu Drăgan, în automatizarea suportului tehnic pentru clienţi

    Druid, singura companie din România specializată în proiectarea şi dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi dedicaţi proceselor complexe tip enterprise, anunţă semnarea unui parteneriat cu compania lo­ca­lă de cu­ri­e­rat Fan Courier pentru proiectarea şi dezvoltarea unui chatbot care să eficientizeze şi să diversifice canalele de comunicare cu clienţii.

    „Fan Courier este constant în brandurile de top din Romania, o companie crescută cu multă pasiune, care a ştiut să se adapteze rapid schimbărilor pieţei. Comerţul online, unul din principalele motoare de creştere al industriei de curierat, a accelerat puternic în ultimele luni, pe fondul măsurilor impuse de suspendare temporară a activităţii multor retaileri”, transmite Liviu Drăgan, CEO Druid.

    Concret, parteneriatul presupune lansarea în prima fază a unui chatbot de tip FAQ găzduit pe site-ul Fan Courier, dar care va fi accesibil şi prin Facebook Messenger, ca un canal suplimentar de interacţiune cu clienţii. Noul asistent virtual va fi disponibil clienţilor în mai puţin de o lună.

    În a doua etapă, suportul va fi extins spre clienţii serviciului SelfAWB, care permite timp mai rapid de livrare, urmărirea statusului livrării pachetelor atât de către expeditor cât şi destinatar, precum şi importul şi urmărirea a multiple AWBuri în cadrul expediţiilor complexe de marfă.

     

  • FAN Courier: Perioada de stare de urgenţă a fost ca un Black Friday de primăvară care a durat două luni

    A doua parte a stării de urgenţă a venit cu o creştere a volumelor de livrări, în condiţiile în care serviciile de curierat au devenit una dintre puţinele posibilităţi pentru populaţie de a se putea aproviziona cu bunurile necesare.

    Perioada de stare de urgenţă, cu­prinsă între 16 martie şi 15 mai 2020, a fost pentru compania lo­ca­lă de cu­ri­e­rat FAN Cou­rier una ex­trem de aglo­me­rată, ase­mă­nă­toa­re cu Black Friday, ziua din an în care oamenii fac un număr record de achiziţii, impulsionaţi de reduceri.

    „Acele două luni au fost asemenea unui roller-coaster, dacă ar fi să exprimăm plastic perioada pe care am traversat-o, sau ca un Black Friday de primăvară care a durat două luni. Principala pro­vocare a fost de aloca reursele nece­sare desfăşurării activităţii în deplină siguranţă. Astfel, dacă în prima parte a stării de urgenţă, prioritar a fost să ne asigurăm că avem echipamentele necesare pentru a ne proteja angajaţii în con­diţiile în care activitatea curentă se desfăşura normal, în a doua parte a perioadei eforturile noastre s-au concentrat pe asigu­rarea capacităţii de livrare“, spun reprezentanţii FAN Courier.

    A doua parte a stării de urgenţă a venit cu o creştere a volumelor de livrări, în condiţiile în care serviciile de curierat au de­venit una dintre puţinele posi­bi­lităţi pentru populaţie de a se pu­tea aproviziona cu bunurile nece­sare.

    „O măsură extrem de impor­tantă pentru companie, dar şi pen­tru clienţi şi economie, este con­ti­nu­area investiţiilor bugetate. Obiec­tivul nostru a fost să reuşim să men­ţi­nem un nivel al serviciului pres­tat con­form standardelor pro­mi­se clien­ţilor noştri, iar pen­tru aceasta men­ţinerea inves­ti­ţiilor este esen­ţială“, mai spun re­pre­zentanţii com­paniei.

    FAN Courier are bugetate pen­tru 2020 investiţii în valoare de 58 de milioane de lei, în uşoară creş­tere faţă de bugetul de anul tre­cut. În 2019, cifra de afaceri a com­pa­niei a fost de 792 mil. lei, plus 15% com­parativ cu anul precedent. FAN Courier are apro­xi­mativ 3.000 de angajaţi. La înce­putul lunii iu­nie, compania a anunţat că 24 de per­soane angajate în depozitul din Şte­făneşti au fost infectate cu COVID-19, însă acti­vi­tatea a con­ti­nu­at să se des­făşoară în mod nor­mal. „Starea de urgenţă a însem­nat, în sens pozitiv, creşterea cererii şi fo­losirea în mai mare măsură a so­lu­ţiilor de plată alternative cash-ului. Este un comportament intrat oarecum forţat în obiceiurile de consum ale românilor, dar care va fi păstrat datorită beneficiilor pe care le aduce. În acelaşi timp, însă, în contextul situaţiei actuale, nu excludem posibilitatea ca o parte dintre retaileri (companii) să limiteze investiţiile în stocuri. În aceste condiţii, pentru noi, dar şi pentru întreaga industrie de cu­rierat, perioada următoare aduce câteva provocări impor­tan­te.“

    Prima astfel de provocare este capacitatea de a gestiona businessul fără posibilitatea de a previziona ce urmează, deoarece, în momentul de faţă, este încă dificil de prog­nozat dacă volumele vor creşte sau vor scădea în perioada următoare.

    „De aceea, este foarte important să planificăm alocarea de resurse în directă legătură cu volumele transportate, astfel încât să evităm risipa, dar să putem face faţă în continuare unui potenţial vârf. Limitarea stocurilor la retaileri generează de asemenea o provocare pentru noi, deoarece această situaţie va duce la o creştere a partidelor predictibile a fi transportate în sistem de curierat.“

    FAN Courier deserveşte peste 50.000 de clienţi, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei echipe formate din peste 6.850 de colaboratori şi a unei flote auto de peste 4.200 de autovehicule.

  • Tranzacţia prin care FAN Courier cumpără compania de transport şi logistică SLS Cargo a ajuns pe masa Consiliului Concurenţei

    Consiliului Concurenţei analizează tranzacţia prin care FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, a semnat la finalul lunii noiembrie achiziţia companiei de transport şi logistică SLS Cargo, cu afaceri de 12 milioane de euro în 2018.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentaţii Consiliului Concurenţei.

    Compania de transport şi logistică SLS Cargo a fost fondată în 2014 de antreprenorul Mihai Stoica, care va rămâne la conducerea companiei, potrivit raportului tranzacţiei.

    În baza parteneriatului, societatea va continua să funcţioneze sub brand propriu, fără a fi absorbită de FAN Courier, afacerea fondată în 1998 de antreprenorii Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu şi care din 2006 a devenit principalul jucător din piaţa de curierat.

    Aceasta este prima tranzacţie semnată de FAN Courier. „Nu excludem să mai achiziţionăm şi alte companii“, a spus în momentul semnării tranzacţiei Adrian Mihai, managing partner al FAN Courier, companie cu afaceri de 147 de milioane de euro în 2018.

     

  • Tranzacţia prin care FAN Courier cumpără compania de transport şi logistică SLS Cargo a ajuns pe masa Consiliului Concurenţei

    Consiliului Concurenţei analizează tranzacţia prin care FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, a semnat la finalul lunii noiembrie achiziţia companiei de transport şi logistică SLS Cargo, cu afaceri de 12 milioane de euro în 2018.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentaţii Consiliului Concurenţei.

    Compania de transport şi logistică SLS Cargo a fost fondată în 2014 de antreprenorul Mihai Stoica, care va rămâne la conducerea companiei, potrivit raportului tranzacţiei.

    În baza parteneriatului, societatea va continua să funcţioneze sub brand propriu, fără a fi absorbită de FAN Courier, afacerea fondată în 1998 de antreprenorii Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu şi care din 2006 a devenit principalul jucător din piaţa de curierat.

    Aceasta este prima tranzacţie semnată de FAN Courier. „Nu excludem să mai achiziţionăm şi alte companii“, a spus în momentul semnării tranzacţiei Adrian Mihai, managing partner al FAN Courier, companie cu afaceri de 147 de milioane de euro în 2018.

     

  • CONFERINŢA MEDIAFAX: Transportatorii sunt nemulţumiţi de dialogul cu ministerul de resort, reclamă o comunicare mai bună

    “Am început să discutăm cu Guvernul României (după înfiinţarea Coaliţiei pentru Dezvoltarea României – n.r.). De fiecare dată – şi avem o întâlnire lunară cu primul ministru – ministrul Transporturilor a lipsit cu desăvârşire de la aceste întâlniri. Mă refer la toţi miniştrii care au fost până acum, domnul Rus (Ioan Rus, predecesorul actualului ministru, Iulian Matache – n.r.) şi cine a fost înaintea dumnealui. Vreau să-i facem o propunere domnului ministru, să deschidă calea dialogului, prin dialog se pot rezolva o mulţime de lucruri, pentru că nu e posibil să nu discuţi un Master Plan şi cu oamenii de afaceri din România, mai ales în domeniu”, a declarat joi Felix Pătrăşcanu, managing partner şi unul din cei trei acţionari ai companiei de curierat Fan Courier, la conferinţa Mediafax Talks About Transport&Logistics.

    El subliniază că în România s-au făcut foarte puţine investiţii în infrastructură, ceea ce îngreunează activitatea transportatorilor şi eficienţa în materie de timp, indiferent de investiţiile pe care aceştia le realizează.

    “Suntem rămaşi foarte tare în urmă, vedem cum toate ţările din jurul nostru se dezvoltă. Nu trebuie să ne facem un titlu de glorie, că Master Planul nostru este model pentru Europa. Noi trebuie să dăm o infrastructură, până la urmă. Au trecut 25 de ani şi, indiferent de cât de multe investiţii am face, atâta timp cât noi nu putem trece munţii într-un timp prin care să expediem mărfurile dumneavoastră la timp, toată discuţia nu-şi mai are rostul”, a punctat Pătrăşcanu.

    Acţionarul Fan Courier a menţionat că firma a efectuat investiţii mari, însă cu toate acestea, are dificultăţi în a ajunge în principalele oraşe în timpul propus, în special în oraşele terminus faţă de Bucureşti, respectiv la Suceava, Baia Mare, Cluj sau, Timişoara, din cauza lipsei de infrastructură.

    “În România, pe infrastructură s-a făcut foarte puţin. Sunt bani europeni, sunt o mulţie de lucruri care se pot face”, a mai spus Pătrăşcanu, făcând un un apel la noul ministru al Transporturilor pentru un mai bun dialog cu mediul de afaceri din domeniu şi pentru punerea în aplicare a unor planuri de dezvoltare a infrastructurii din România.

     

  • FAN Courier reclamă un caz de înşelăciune cu anunţuri false de angajare

    În ultimele zile, la sediile FAN Courier din diferite oraşe s-au prezentat candidaţi la poziţia de şofer profesionist, care susţineau că au dat curs unui presupus anunţ postat în numele companiei, pe unul dintre portalurile de anunţuri gratuite.

    “Unii dintre ei achitaseră în contul presupusei înscrieri a candidaturii o sumă indicată la telefon de autorul anunţului, alţii doreau să ştie unde trebuie să plătească această sumă de bani”, au declarat într-un comunicat reprezentanţii companiei.

    Compania atrage atenţia tuturor candidaţilor la un post în cadrul companiei că nu a pretins şi nu pretinde nici o sumă pentru înscrierea sau alte acţiuni derulate în timpul procesului de recrutare de personal.

    “FAN Courier îşi selectează personalul şi colaboratorii exclusiv pe baza competenţelor profesionale şi recomandă tuturor celor interesaţi să solicite informaţii direct companiei, la numerele de telefon de pe website-ul www.fancourier.ro, secţiunea Contact sau pe pagina sa oficială de Facebook https://www.facebook.com/FANCourier“, a spus Roxana Magopet, director de marketing al companiei.

    FAN Courier va depune plângere penală împotriva autorului anunţului pe care îl acuză de înşelăciune, folosirea neautorizată a mărcii înregistrate şi de prejudicierea imaginii publice a companiei.

    Compania de curierat a fost înfiinţată în 1998 şi este deţinută de Felix Pătrăşcanu şi fraţii Adrian şi Neculai Mihai. Cu afaceri de 62,5 milioane de euro în 2013, FAN Courier este unul dintre cei mai importanţi jucători din acest domeniu.