Tag: expeditie

  • Atracţia marţiană. Cine şi când va ajunge pentru prima oară pe planeta roşie

    „Suntem prinşi într-o mare de gheaţă. Ne-am spus toate poveştile care ne-au trecut prin cap, reale şi imaginare. Timpul cântăreşte greu deasupra noastră, în timp ce întunericul avansează încet“, a scris Frederick Cook pe 21 martie 1898 în jurnalul său de călătorie. Cook se înscrie astfel în şirul nesfârşit de eroi prin care omenirea şi-a depăşit fragilitatea şi a îmblânzit sălbăticia.

    Frederick Cook a făcut parte din primul echipaj care a explorat pe timp de iarnă Antarcticul. El a fost doctorul echipajului şi s-a aventurat alături de alţi 18 oameni în această expediţie. Echipa era format din nouă belgieni, şase norvegieni, doi polonezi, un român şi un american. Biologul român Emil Racoviţă a fost primul care a studiat viaţa animalelor din Antarctic. Acesta a rămas în istoria ştiinţei ca descoperitor al balenei cu cioc. A fost o expediţie grea, în condiţii de neimaginat, pe durata căreia un tânăr belgian de 21 de ani şi-a pierdut viaţa.

    La mai bine de o sută de ani distanţă, NASA a anunţat că a găsit semne care indică prezenţa apei pe planeta Marte. Aceste semne sunt dovezi spectrale ale prezenţei sărurilor hidratate pe planeta roşie, fâşii de sare hidratată ce apar pe scoarţa planetei şi sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe Planeta Roşie, ceea ce ar duce la posibilitatea susţinerea vieţii omeneşti în viitor.

    Descoperirea a stârnit reacţii în lumea întreagă şi a readus în prim-plan expediţia omului pe Marte. NASA a trimis vehicule automate în 2004 şi în 2012, Opportunity şi Curiosity. Maşinării care chiar acum explorează suprafaţa planetei şi studiază climatul şi evoluţia scoarţei planetei, iar în 2020 se plănuieşte trimiterea unui alt vehicul menit să testeze tehnologia extragerii oxigenului din atmosfera planetei, iar prima misiune de explorare cu echipaj uman pe orbită este programată pentru anul 2033, urmată de aterizarea în 2039.

    Între timp însă SpaceX, programul spaţial al lui Elon Musk, ar putea ajunge primul pe Marte. Musk a declarat că vrea să trimită 1 milion de oameni pe Marte, iar primii ar trebui să ajungă până în 2030. Acesta şi-a anunţat planurile de a trimite oameni pe planeta roşie încă din 2007, iar în 2014 SpaceX a început să lucreze la Mars Colonial Transporter, o navă care ar putea trimite în spaţiu 100 de oameni. Elon Musk a promis să ofere mai multe detalii despre modul cum vrea să realizeze acest lucru la finalul anului. Conform unei case de pariuri din Las Vegas, SpaceX are cele mai mari şanse să ajungă pe Marte, cu o cotă de 5 la 1, pe când NASA are o cotă de 80 la 1.

    Şi alte entităţi şi-au manifestat dorinţa de a trimite oameni pe Marte. Mars One este una dintre ele şi vrea ca, peste 10 ani, un grup de patru oameni să aterizeze pe suprafaţa aridă şi prăfuită a lui Marte. Este proiectul care a făcut vâlvă, mai ales atunci când au anunţat că 200.000 de oameni s-au oferit voluntari pentru o misiune fără întoarcere. Număr care se pare că a cam fost umflat de vreo 10 ori, cel real fiind undeva la 2.000 de oameni, conform lui Joseph Roche, unul dintre candidaţii care şi-au povestit experienţa în cadrul Mars One.

    Roche are un doctorat în fizică şi astrofizică şi a ajuns pe o listă de 100 de candidaţi selectaţi pentru această călătorie. Te-ai gândi că, pentru a călători în spaţiu, este nevoie de oameni bine pregătiţi şi testaţi riguros. Ei bine, aici lucrurile devin tragicomice. Procesul de selecţie al Mars One este unul simplu: candidatul completează un chestionar, încarcă un videoclip pe site-ul companiei şi este supus unei examinări medicale din partea unui doctor, pe care chiar candidatul trebuie să-l găsească. Iar la final este supus unui interviu de 10 minute prin Skype. În comparaţie, şi testarea la Masterchef este mai riguroasă. Pe lângă asta au apărut multe probleme, care fac ca proiectul să pară mai mult o glumă proastă decât ceva realist, printre care faptul că Mars One crede că are nevoie de doar 6 miliarde de dolari pentru a realiza această călătorie şi faptul că le cere tuturor candidaţilor bani pentru sponsorizare, iar proiectul chiar avea în spate un reality show, care s-a retras de curând.

    În plus fizicianul teoretician, Gerard ’t Hooft, care apare pe site-ul Mars One în calitate de consultant, a spus că planul de a începe colonizarea pe Marte din 2025 este unul nerealist. O expediţie umană pe Marte o să aibă loc în următorii 100 de ani, nu peste 10 ani, după cum se laudă Mars One, şi va fi nevoie de mult mai mulţi bani, este de părere Hooft.

    Popularitatea Planetei Roşii a crescut şi mai mult datorită Hollywoodului. Marte a fost surprinsă pe film încă din 1924 prin pelicula Aelita: Queen of Mars, apoi alte zeci de producţii şi-au imaginat lumea Planetei Roşii, fie ca pe un wild west cu alieni şi mutanţi precum în Total Recall, fie ca pe una pustie ca în Red Planet. Cea mai recentă producţie este The Martian (regizat de Ridley Scott, cel care ne-a adus Alien), o peliculă în care astronautul Mark Watney, interpretat de Matt Damon, a rămas singur pe planetă şi trebuie să supravieţuiască şi să găsească un mod de a contacta oamenii de pe Pământ.

    Întrebarea rămâne, odată ajuns acolo, ce este de făcut? Cu toţii ştim că Planeta Roşie nu este prietenoasă, ci chiar un pic mortală. Însă nu tot timpul a fost aşa, în urmă cu miliarde de ani Marte se asemăna foarte mult cu Pământul, avea o atmosferă densă, avea râuri şi emisfera de nord era acoperită de un ocean cu o adâncime de 11 metri. Între timp, apa a îngheţat, iar atmosfera s-a subţiat, în prezent fiind compusă în proporţie de 95% din CO2.

    Dacă oamenii ar ajunge pe Marte, aceştia ar supravieţui doar într-un fel acvariu care i-ar proteja de radiaţii şi de atmosfera toxică, dar omenirea nu se poate dezvolta într-un asemenea mediu şi am fi nevoiţi să modelăm planeta după chipul şi asemănarea Pământului: terraformarea planetei. Iar primul pas ar fi introducerea unor gaze de seră care să încălzească şi eventual să topească gheaţa, apoi după ce clima ar deveni mai caldă ar urma cultivarea plantelor pentru fotosinteză, lucru care ar transforma CO2 în oxigen. Odată cu eliberarea oxigenului, în atmosferă se va forma un strat de ozon în jurul planetei care va proteja omenirea de razele ultraviolete.

    Viitorul umanităţii este în spaţiu, o spune şi Stephen Hawking. Poate peste 100 de ani nu o să vorbim doar de o „ploaie în luna lui Marte“, ci de una chiar pe Marte.
     

  • Antreprenorul care a ocupat cu magazine o stradă întreagă din Bucureşti

    Între cei doi poli la care visează pasionaţii de senzaţii tari din România, se află o porţiune din Calea Moşilor, colţ cu Bărăţiei, unde David Neacşu a aşezat polul echipamentelor sportive outdoor.

    Se împlinesc 20 de ani de când alpinistul David Neacşu voia să plece pe Everest. Organizatorul expediţiei a fugit însă cu o parte din banii strânşi, iar alpinistul a rămas acasă şi a pus bazele unei afaceri. Între timp, a bifat două victorii importante: a ajuns pe Everest şi a câştigat pariul pe piaţa de echipament sportiv pentru activităţi în aer liber din România. Graniţele micului său imperiu de bocanci, schiuri, haine impermeabile, corturi şi sute de accesorii se întind pe primii zeci de metri din Calea Moşilor, în spatele Magazinului Cocor. Cele cinci magazine, care ocupă o suprafaţă de 700 de metri pătraţi, sunt vecine cu un magazin cu rochii de mireasă, cu o florărie, cu un atelier de reparat încălţări şi cu magazinul sportiv Salomon.

    Tot nume inspirate de pasiunea pentru alpinism au şi depozitele firmei, întinse pe alţi 700 de metri pătraţi: Muntele Vinson, Elbrus, Carstensz Pyramid sau McKinley. La prima vedere, denumirile par o simplă înşiruire de vârfuri montane folosite ca strategie de marketing pentru pasionaţii de alpinism. Sunt, de fapt, primele vârfuri cucerite de alpinistul David Neacşu, mai cunoscut printre pasionaţi pentru expediţiile româneşti conduse de el în premieră pe toate continentele şi mai puţin pentru faptul că este proprietarul magazinelor Himalaya, compania cu 27 de angajaţi care se îndreaptă spre venituri de şapte milioane de euro anul acesta.

    L-am găsit pe Neacşu într-o cameră de aproximativ cinci metri pătraţi, după ce am parcurs vreo 50 de metri de magazin, făcându-mi loc printre căşti pentru alpinism, hamuri, carabiniere, pioleţi şi alte accesorii specifice. Stătea la un birou acoperit de teancuri de hârtii, albume îndesate cu fotografii din toată lumea, tablouri cu simboluri necunoscute şi obiecte pe care nu oricine le poate numi cu uşurinţă. „Asta este o mantra cu scriere în sanscrită pe care mi-a dăruit-o un lama când am plecat singur spre Everest pentru a pune la cale expediţia din 2003“, a explicat el. La gât poartă un medalion dintr-o piatră cu model „ochi de tigru“, extrasă din munţii Himalaya şi pe care „dacă o mai vedeţi la altcineva la gât, sigur face alpinism“.  La 54 de ani, Neacşu are la activ 37 de expediţii mari pe toate continentele, dintre care 19 premiere româneşti. Petrece 200 de zile pe an în expediţii, iar în restul timpului se află în magazinele sale de pe Calea Moşilor. Zâmbeşte mult şi povesteşte cu lacrimi în ochi despre experienţele trăite, axându-se pe cele legate de alpinism şi mai puţin pe afacere, care este, potrivit lui, doar un mijloc de a-şi atinge visele.

    Neacşu şi-a început cariera în urmă cu 30 de ani, mai întâi ca instructor în cadrul şcolii de ghizi naţionali a BTT-ului, iar apoi la Centrul Universitar Bucureşti. A ocupat apoi, timp de doi ani, funcţia de director de agenţie de turism în cadrul unei firme fondate de foştii săi elevi de la şcoala de ghizi, iar în 1993 a decis să îşi construiască propria afacere. „După ce mi-au degerat picioarele pe munte, am hotărât să fac un magazin pentru a aduce echipamente de care aveam nevoie eu în primul rând, iar, apoi, pentru a putea pleca oriunde în lumea asta fără să trebuiască să dau socoteală nimănui, să fiu propriul meu stăpân“, descrie el principala motivaţie care l-a împins spre antreprenoriat. Un argument în plus au fost cei 7.000 de dolari pe care îi strânsese pentru o expediţie în Himalaya, care avea ca scop final escaladarea vârfului Cho Oyu şi care nu s-a mai concretizat pentru că liderul expediţiei a hotărât să plece cu banii strânşi până în acel moment.

    Întâmplarea l-a inspirat în denumirea afacerii şi l-a motivat să inaugureze primul magazin. A investit cei 7.000 de dolari într-un spaţiu de aproximativ 40 de metri pătraţi din complexul comercial Unirea, la etajul patru, în aripa Călăraşi. Magazinul a fost construit sub forma unei cabane din lemn şi a fost ridicată în aproximativ trei luni chiar de cei care au lucrat apoi în magazin. „Nici eu nu ştiu de unde luam echipamentele atunci, aveam trei modele de bocanci, două de rucsacuri şi cinci carabiniere“, spune, glumind, antreprenorul. În 1998, după ce magazinul Unirea a fost cumpărat de omul de afaceri Dan Adamescu, preţul chiriei a crescut, iar Neacşu a fost nevoit să caute un alt spaţiu în care să îşi vândă echipamentele. L-a găsit în apropiere, pe Calea Moşilor. După ce l-a închiriat, a muncit vreme de doi ani la amenajarea acestuia, mai ales din cauza subsolului, care fusese lăsat în paragină.

    A reuşit să inaugureze magazinul la începutul anului 2000. „Aveam 11 angajaţi şi abia îmi permiteam să le plătesc salariile. Nu am avut bani şi pentru pază şi, în primele trei luni de funcţionare, am dormit în faţa magazinului, într-un cort“, îşi aminteşte el. Era o perioadă când furnizorii de echipamente nu aveau încredere în oamenii de afaceri din România, iar Neacşu trebuia să facă plata pentru marfă în avans, aspect care îngreuna situaţia antreprenorului aflat la început. După trei luni, a reuşit să ajungă la linia de plutire, mai cu seamă că încheiase şi contracul cu firma Mammut, unul dintre cele mai profitabile branduri din magazinele sale şi în prezent. După un an şi jumătate, a extins spaţiul cu încă o încăpere, dedicată alpinismului, şi a cumpărat spaţiul magazinului, în schimbul unei sume de 45.000 de euro.

    În 2003, Neacşu a închiriat şi cele două spaţii aflate vizavi de magazinul iniţial, pe care le-a dedicat vânzării de îmbrăcăminte Mammut şi încălţăminte, iar, ulterior, a cumpărat şi cele două spaţii, investind circa 600.000 de euro în acestea. Alte două, destinate bicicletelor high end de munte, dar şi altor branduri de haine pentru sportivi, le-a inaugurat în 2006 în spaţii închiriate, pe care antreprenorul ar vrea de asemenea să le cumpere. În toate sunt expuse aproximativ 5.000 de produse ale unor branduri de echipamente outdoor precum Petzl, Mammut, Austrialpin, Silva, Gerber, Tendon, Lowa, Asolo, Rock Empire, Nikwax, Lorpen, Laken, NicImpex, Julbo, Trimm, Suunto, Deuter, Kovea. A reuşit să câştige contractele cu ei prin participarea la târgurile de profil, cum ar fi cel care se organizează în luna februarie la München sau cel de la jumătatea lunii iulie din Elveţia, dar şi în China sau Statele Unite ale Americii. Nu ratează târgurile, deoarece „în fiecare an se schimbă lucrurile, ca şi în telefonie, IT şi altele“. Face comenzile cu nouă luni sau chiar cu un an înainte. Dacă la început câştiga cu greu încrederea furnizorilor, acum termenele de plată de la branduri precum Mammut sau Petzl ajung chiar şi la 90 de zile. „Au venit chiar la mine acasă să se convingă că nu vând într-un apartament“, spune Neacşu.

    Pe lângă vânzarea în magazinele proprii, în primii ani antreprenorul a făcut şi distribuţie pentru magazinele specializate răspândite în ţară. A atins maximul afacerii în 2007, când firma sa a înregistrat venituri de 13,5 milioane de euro şi profit de 500.000 de euro. A atras şi interesul cumpărătorilor, însă a renunţat la acest gând când a văzut cine avea să îi conducă afacerea în continuare. „Făcusem auditul în 2008, dar, când am dat mâna cu viitorul cumpărător, m-am răzgândit. Nu am mai vândut chiar dacă mi-a oferit o sumă frumoasă, 6,4 milioane de euro.“

  • ProSport te invită la a opta ediţie a evenimentului “ProSport Cu Bicicleta La Mare” în 26-27 aprilie

    Din cei 450 de înscrişi în februarie, 75 de biciclişti s-au retras sau nu au plătit la timp, astfel încât s-au eliberat câteva locuri ceea ce permite înscrierea altor pasionaţi de ciclism. Pentru a afla ultimele informaţii şi numărul de locuri disponibile, bicicliştii pot afla detalii scriind la ciclism@m.ro sau vizitând pagina evenimentului www.cubicicletalamare.prosport.ro, unde se pot înscrie.

    Dintre participanţii înscrişi la a opta ediţie “ProSport Cu Bicicleta La Mare”, 50% au participat şi la ediţiile anterioare, biciclişti care au păstrat amintiri minunate şi au dorit să retrăiască satisfacţia pe care au avut-o la destinaţie, pe plaja de la Năvodari, cu briza mării în faţă. Ceilalţi 50% sunt însă fani atraşi de o experienţă nouă şi inedită, dornici să evadeze din rutina zilnică şi să petreacă în şa un sejur memorabil. Vor participa şi 10 biciclişti seniori, cu vârsta peste 50 de ani, dar şi mai mult de 50 de doamne şi domnişoare pregătite să-şi dovedească pasiunea pentru pedalat, dar şi graţia de bicicliste.

    Pentru ca drumul de 300 de kilometri să fie mai uşor de parcurs, pentru cei înscrişi s-au organizat sedinţe de antrenament indoor la WorldClass cu antrenori specializaţi în spinning. Astfel, duminică 13 aprilie, de la ora 9.00, are loc o nouă sedinţa de antrenament, de data aceasta outdoor, organizată pe traseul Bucureşti – Giurgiu şi retur.

    Pentru a opta ediţie a expediţiei “ProSport Cu Bicicleta La Mare”, organizatorii au pregătit mai multe noutăti şi surprize pentru participanţi. Împreună cu Lidl, partenerul principal al evenimentului, dar şi partenerii logistici (DB Schenker, Renault, terasa El Comandante) sau partenerii tehnici (Giant Romania, Crivit Sports), echipa de organizare ProSport şi Lucian Mîndruţă promit o nouă experienţă de neuitat.

    Plecarea în această aventură va avea loc sâmbătă, 26 aprilie, la ora 9.00, de la magazinul Lidl din Str. Liviu Rebreanu, nr. 19. În prima zi participanţii vor avea de străbătut 150 de kilometri pe traseul Bucureşti – Lehliu – Amara. În a doua zi, caravana va urma traseul Amara – Slobozia – Hârşova – Năvodari, sosirea fiind stabilită pe plaja din Năvodari. ProSport vă încurajează să participaţi la “ProSport Cu Bicicleta La Mare” sau măcar să folosiţi bicicleta ca o alternativă mai sănătoasă pentru transportul de zi cu zi.

    Mai multe detalii pe www.cubicicletalamare.prosport.ro sau pe pagina de Facebook a evenimentului: www.facebook.com/cubicicletalamare.

  • Doi exploratori britanici au parcurs aproape 3.000 de km pe jos, stabilind un nou record mondial

    Celor doi britanici le-a luat 105 zile să ajungă la Polul Sud şi înapoi, parcurgând în medie 27 de km pe zi în condiţii extreme, cu temperaturi de până la -46 de grade Celsius; ei au folosit sănii cu o greutate de aproape 200 de kg fiecare. Astfel, Saunders şi L’Herpiniere au doborât recordul mondial pentru cea mai lungă distanţă parcursă pe jos.

    Exploratorul britanic Căpitanul Robert Falcon Scott a condus prima expediţie britanică la Polul Sud (numită Terra Nova) pe 17 ianuarie 1912. El şi-a pierdut viaţa alături de colegii săi, Dr. Edward Wilson şi Locotenent Henry (“Birdie”) Bowers, pe 29 martie 1912, în Antarctica, în drumul spre întoarcere.

    Ben Saunders este un pionier al explorărilor polare, fiind unul dintre cei trei exploratori din istorie care au schiat singuri către Polul Nord (călătorie numită de Reinhold Messner “de zece ori mai periculoasă decât pe Everest”). La vârsta de 26 de ani, Ben a fost cel mai tânăr explorator care a făcut această călătorie. A obţinut în 2004 şi recordul pentru cea mai lungă călătorie polară făcută de un britanic. Nimeni nu a mai încercat acest lucru de atunci.

    Falcon Scott, nepotul Căpitanului Robert Falcon Scott, şi Robert Swan OBE, primul care a mers până la Polul Nord şi Polul Sud, fondator al companiei 2041, sunt sponsorii expediţiei.

  • Tânăra alpinistă Crina Coco Popescu a intrat în Cartea Recordurilor (VIDEO)

    Tânăra a escaladat Muntele Sidley, înalt de 4.285 metri, în prima expediţie pe acest vulcan, împreună cu Alex Abramov (Rusia), Mario Trimeri (Italia) şi Scott Woolams (SUA).

    “Ştiam că suntem prima echipă care am urcat pe acest munte şi am simţit asta cu atât mai mult pe când ne căutam cel mai bun drum spre vârf”, a declarat Crina Coco Popescu după coborâre. “Pe creastă am mers legaţi cu frânghie, aşa încât am fi ajuns pe culme unul după altul. Dar ne-am oprit şi ne-am aşteptat unii pe alţii, în aşa fel încât să păşim în vârf în acelaşi timp, ca să împărtăşim bucuria premierei.”

    Muntele Sidley este cel mai înalt vulcan din Antarctica şi face parte dintre “Cele şapte vârfuri vulcanice” ale lumii.

    Crina Popescu, născută la Râşnov, a făcut escaladări montane de la vârsta de 6 ani, împreună cu tatăl ei. A fost desemnată sportiva anului de Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă.

  • Miza cercetarilor de pe Titanic: o comoara de 110 mil. dolari (VIDEO, GALERIE FOTO)

    RMS Titanic Inc., o subsidiara a companiei Premier Exhibitions
    din Atlanta, a organizat anul trecut o expeditie in care reusit sa
    cartografieze complet locul naufragiului, o arie de 5×8 km, situata
    la o adancime de 4.000 m sub nivelul marii.

    Imaginile epavei, filmate si fotografiate de participantii la
    expeditie cu ajutorul unui vehicul submersibil controlat, sunt cele
    mai complete si mai clare de pana acum, relateaza AP, iar RMS
    Titanic sustine ca ele ii vor ajuta pe oceanografi si arheologi
    sa-si explice mecanismul naufragiului. Cei de la RMS Titanic Inc.
    au prezentat la tribunalul din Norfolk, Virginia, imagini 3D in
    premiera de la pupa epavei, ca s-o impresioneze pe judecatoare si
    pe cei prezenti in sala tribunalului, aratand cat de dificila a
    fost expeditia, avand in vedere curentii si furtunile oceanice din
    zona respectiva.

    Titanicul s-a scufundat la 14 aprilie 1912, la circa 650 km de
    Newfoundland, Canada, dupa ciocnirea cu un aisberg. Peste 1.500
    dintre cei 2.228 de pasageri si-au gasit atunci sfarsitul in apele
    oceanului.

    Ce au descoperit expeditiile pe epava
    Titanicului (GALERIE FOTO)

    RMS Titanic Inc., firma fondata in Florida in 1987 de fostul dealer
    auto George Tulloch cu scopul de a valorifica obiectele de pe epava
    Titanicului, a castigat in 1994 in justitie, la acelasi tribunal
    din Virginia, dreptul de exclusivitate asupra operatiunilor de
    recuperare a epavei si a obiectelor din interiorul ei. Incepand din
    1987, RMS Titanic Inc. a organizat sapte expeditii pentru
    recuperarea obiectelor de pe nava.

    Justitia i-a interzis insa firmei sa faca uz de obiecte dupa bunul
    plac, nepermitandu-i sa le vanda. Ca atare, in 2004, firma a cerut
    tribunalului sa-i acorde o compensatie financiara de 225 de
    milioane de dolari pentru eforturile sale de cercetare si de
    salvare de la distrugere a obiectelor de pe nava. Anul trecut,
    conform presei locale, tribunalul din Norfolk a aprobat acordarea
    unei compensatii, pentru o valoare de piata estimata de 110
    milioane de dolari a obiectelor, ramanand insa in discutie modul de
    acordare a compensatiei – printr-o vanzare a obiectelor decisa de
    tribunal sau prin acordarea catre companie a drepturilor exclusive
    asupra, cu conditii stricte privind intretinerea si folosinta lor
    viitoare.

    Chris Davino, presedintele RMS Titanic Inc., sustine ca intentia
    lui este sa conserve Titanicul ca pe o mostenire culturala a
    omenirii, scop in care a si organizat expeditiile de pana acum,
    dintre care cea din 2010 a avut costuri estimate intre 4 si 5
    milioane de dolari. Firma a colectat in total aproape 6.000 de
    obiecte de pe vas, de la bijuterii si argintarie pana la articole
    de mobilier si piese de imbracaminte ale pasagerilor morti,
    evaluate la peste 110 milioane de dolari.

    Ca sa-si recupereze din cheltuieli, Premier Exhibitions a
    organizat pana acum o serie de expozitii itinerante cu o parte
    dintre obiectele recuperate de pe Titanic. Premier Exhibitions este
    aceeasi firma care a organizat expozitia itineranta “Bodies”
    (Corpuri), cu cadavre umane de adulti si de fetusi, disecate si
    prezervate cu o tehnica speciala de plastifiere.

    Sursa foto: RMS Titanic Inc.

  • Cel mai scump pachet turistic din lume: 150 mil. dolari pentru un zbor in jurul Lunii (GALERIE FOTO)

    Pretul calatoriei in premiera in jurul Lunii este de circa 150
    de milioane de dolari de persoana, iar pentru primul zbor s-a
    inscris deja un client. Daca va aparea si un al doilea client in
    cursul acestui an, expeditia poate avea loc in urmatorii cinci ani,
    a declarat pentru Space.com Tom Shelley, presedintele Space
    Adventures.

    “Exista numai 24 de oameni in toata lumea care au vazut Luna de la
    o distanta atat de mica. Este o destinatie speciala, o premiera
    care ridica stacheta, asa incat va fi un adevarat eveniment”, spune
    Shelley despre momentul cand va putea fi anuntat ca s-au cumparat
    ambele locuri, astfel incat expeditia poate fi pregatita financiar
    si tehnic.

    Capsula Soyuz, pilotata de un cosmonaut rus, se va cupla in spatiu
    cu o racheta lansata separat, care ii asigura propulsia pentru
    continuarea zborului. Tom Shelley a explicat ca exista deocamdata
    doua variante luate in calcul – fie cuplarea si zborul direct spre
    Luna, fie o escala pe Statia Spatiala Internationala si abia apoi
    cuplarea cu racheta.


    Infiintata in 1998, Space Adventures a trimis pana acum in spatiu
    sapte turisti in opt excursii pe Statia Spatiala Internationala, la
    preturi intre 20 si 35 de milioane de dolari. Primul turist spatial
    a fost americanul Dennis Tito in aprilie 2001, intr-o calatorie de
    sapte zile pentru care a platit 20 de milioane de dolari. Unul
    dintre turisti a zburat de doua ori in spatiu, in 2007 si 2009.
    Printre curajosii cu dare de mana s-a numarat si ofemeie,
    americanca de origine iraniana Anousheh Ansari, care a petrecut 10
    zile in spatiu.

    Sursa foto: NASA, Space Adventures