BusinessMagazin

Tag: expat in romania

  • Expat în România. Grégoire Vigroux: Visul antreprenorial, urmat peste hotare

    Dar nu peste hotarele României, ci ale ţării sale natale, România fiind locul pe care francezul Grégoire Vigroux l-a ales pentru a-şi construi o carieră de succes ca investitor şi fondator de start-up-uri. Cum descrie el ţara noastră la peste trei decenii de la prima vizită? Pe scurt, consideră că este „underrated”.

    „Ca origine, provin din Arondismentul 13 – cartierul chinezesc – din Paris. Totuşi, în 1991, la 11 ani, m-am mutat la Bucureşti, deoarece tatăl meu era expat aici, în anii ’90. Am stat în România trei ani, şi apoi m-am întors în Franţa. Totuşi, România mi-a rămas în minte şi în inimă. Mi-am făcut promisiunea că voi reveni, într-o zi. În 2006, am avut în sfârşit ocazia să mă întorc aici, să lucrez la Ambasada Franţei. Am demisionat 13 luni mai târziu, pentru a-mi urma visul: să devin antreprenor în România”, îşi începe Grégoire Vigroux povestea.

    Calea antreprenoriatului nu a fost însă una lipsită de provocări. În opinia lui, în România este mai greu decât în Franţa să păstrezi mari talente, pentru că oamenii de aici îşi pot găsi un nou loc de muncă într-o clipă, la un salariu ceva mai mare. „Deci, aş spune că păstrarea angajaţilor este principala problemă cu care m-am confruntat în România, când vine vorba de afaceri.”

    Însă nu doar găsirea angajaţilor potriviţi a fost o provocare, ci şi a viitorilor parteneri de afaceri. „Pentru a selecta cele mai bune talente, mă întâlnesc cu oameni noi în fiecare zi. Caut ceea ce eu numesc «flyers» cu cea mai bună atitudine şi valori asemănătoare cu mine. În medie, de fiecare dată când mă întâlnesc cu 100 de potenţiali parteneri de afaceri, aleg unul, până la urmă.”

    Pe lângă asta, continuă el, în România există IT-işti foarte buni, dar este mult mai greu să găseşti vânzători grozavi. „Motivul principal pentru acest lucru este faptul că aici nu există încă şcoli de afaceri. Cu toate acestea, lucrez la lansarea uneia în Bucureşti. Mai multe detalii în curând!”

    Cât priveşte modelul său în carieră, acesta nu e nici de provenienţă română, nici franceză. „Sunt adesea întrebat: Cine este modelul tău? Cine te inspiră cel mai mult?. În timp ce oamenii în general se aşteaptă să numesc un antreprenor binecunoscut, ca Steve Jobs sau Elon Musk, răspunsul meu este întotdeauna: Stephen Hawking. Are cea mai profundă admiraţie a mea. Găsesc cărţile şi capacitatea lui de a explica universul fascinante. Şi mai important, sunt impresionat de înţelepciunea şi curajul lui excepţional, având în vedere provocările extreme de viaţă prin care a trecut.”

    Expat în România. Grégoire Vigroux: Visul antreprenorial, urmat peste hotare

  • Expat în România: România, prima ţară „adoptivă”

    Pentru Mathieu Bauduin, CEO al Leroy Merlin pe piaţa locală, România i-a adus prima  experienţă ca expat de până acum. El descoperă ţara treptat, începând de anul trecut, de când a venit aici ca Lider Regional al Leroy Merlin. Spune însă că provocările de a se adapta ÎN MEDII NOI îi sunt familiare încă din copilărie. Mergând încă de la vârsta de 13 ani către pregătirea pentru sport de performanţă, a fost pus în situaţia de a negocia cu schimbarea. Cum a negociat până acum felul în care s-a adaptat în România?

     

     

    Perioada de formare profesională în domeniul pe care îl dezvoltă şi acum a mers o perioadă în paralel cu sportul de performanţă, Mathieu Bauduin concentrându-se pe zona de economie şi management în cadrul unui program de masterat. În ceea ce priveşte traseul profesional, lucrurile s-au desfăşurat cu rapiditate pentru el, însă având timpul necesar pentru a aprofunda şi a duce mai departe fiecare misiune. „Ritmul accelerat de învăţare şi adaptare, orientarea către performanţă, dinamismul îmi erau familiare din lumea sportului”, spune CEO-ul Leroy Merlin. Şi-a început cariera profesională la Auchan ca manager de vânzări (electrocasnice şi televiziune), apoi ca Auchan drive manager din 2007 până în 2014. Apoi a ajuns la Leroy Merlin France ca area manager timp de trei ani, store manager timp de trei ani, Regional Manager timp de 18 luni, 10 luni regional manager în România şi CEO al Leroy Merlin România din 23 iunie 2023. „Am intrat din întâmplare în retail şi mi-a plăcut imediat. Am jucat baschet la nivel înalt şi găsesc multe asemănări între retail şi sportul de performanţă: importanţa de a acţiona într-o matrice de valori şi o cultură comună, puternică, în care să te regăseşti şi care să seteze cadrul pentru lucrul în echipă, rolul esenţial pe care îl are dezvoltarea permanentă a aptitudinilor, încrederea că se poate, chiar şi conceptele de relaţie şi client. Tot din lumea sportului vine şi dorinţa de a fi lider. Însă nu în sensul de putere, strict. Ci în sensul de a avea o viziune puternică, obiective în care crezi cu putere, pasiune şi găsirea celei mai bune strategii pentru a duce oamenii din echipe înspre un succes de care toţi se bucură”, descrie el felul în care se completează experienţele sale. Venirea la Leroy Merlin România răspunde pe deplin abilităţilor sale de a pune lucrurile în mişcare, spune el, cât şi „acestei noţiuni de a crea o dinamică de cucerire umană, fizică, omnicanal şi pozitivă, sustenabilă într-o ţară în plină transformare”.

     

    Şedere fără deadline. Despre România a auzit, înainte să vină, că este o ţară cu valori şi cultură puternice: „O ţară în care ai un mediu plăcut în care să trăieşti, sigur, cu acces la educaţie de calitate şi unde perspectivele de afaceri sunt enorme. Compania noastră are ambiţii puternice în România şi vreau să particip cu dedicare la acest proiect. A fost şi un moment potrivit în viaţa mea pentru a accepta provocarea acestui proiect îndrăzneţ şi pentru a mă imersa într-o nouă aventură profesională şi personală”. Nu şi-a fixat un termen pentru perioada în care va sta aici, dar spune că misiunea sa este să realizeze un  proiect de afaceri puternic, astfel că nu îşi pune astăzi întrebarea temporalităţii. Primul său sentiment despre România este că reprezintă o ţară prea puţin recunoscută pentru numeroasele ei calităţi: „Am găsit aici o diversitate a peisajelor şi o cultură impresionantă. Ai posibilitatea să treci de la drumeţii, la schi, trecând prin Delta Dunării pentru a ajunge la plajă. Acest lucru este excepţional! Găsim asta în puţine ţări din lume. Pentru a face lucrurile încă şi mai plăcute şi uşoare, românii sunt foarte calzi şi primitori. Este o plăcere să trăieşti în România şi adaptarea este uşoară”. La categoria avantaje, mai enumeră dinamismul, faptul că se află în centrul Europei şi că ai un climat foarte plăcut, echilibrat, care participă pozitiv la starea de bine. „Nu pot să vorbesc despre ceea ce îmi place fără să vorbesc de partea umană. Ai posibilitatea să petreci timp, să lucrezi cu oameni care sunt mereu dispuşi să înceapă lucruri noi şi să le ducă la bun sfârşit, găsind mereu soluţii sau fiind deschişi la noutate. Ceea ce mă mai impresionează la români este şi respectul pe care îl au faţă de familie şi de tradiţii. Revin asupra peisajelor diverse şi surprinzătoare nu doar din perspectivă estetică, ci şi pentru modul în care acestea amprentează cultura din fiecare zonă. Totul se leagă şi rămâne variat în acelaşi timp. România este o ţară în schimbare, care rămâne însă conectată la rădăcinile şi valorile sale umane.” Iar dacă ar fi să numească ce îi place mai puţin la România, se referă la zona de infrastructură, partea de  transport (trenuri, drumuri, autostrăzi): „Însă, în modul în care sunt obişnuit să văd lucrurile, nu este un dat, este doar un domeniu în care se pot aduce îmbunătăţiri”.

    În ceea ce priveşte obiectivele sale de business, principala responsabilitate acum, în calitate de CEO al Leroy Merlin România, este să înţeleagă din ce în ce mai bine contextul din România, oamenii, realitatea fiecărui oraş în care avem magazine. Dincolo de asta, îşi doreşte să se bucure de viaţa de proaspăt locuitor al Bucureştiului şi să petreacă mai mult timp descoperind cultura acestei ţări. „România este o ţară extrem de importantă pe harta grupului ADEO (din care face parte şi Leroy Merlin – n.red.). Cum spuneam, potenţialul de creştere pe termen lung este unul fantastic. Da, au fost şi sunt dificultăţi, având în vedere mediul economic nu foarte încurajator din ultimii doi ani, când am gestionat de la sincopele din lanţul de aprovizionare la creşterea preţurilor în rândul materiilor prime şi al energiei, până la inflaţia care afectează clientul final. Însă am găsit soluţiile potrivite atât pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, cât şi pentru a merge mai departe cu toate proiectele setate pentru România, inclusiv expansiunea reţelei.” Adaugă că, privind la nivel internaţional, Leroy Merlin România este, din anumite puncte de vedere, încă la început faţă de alte ţări pe zone ce ţin, de exemplu, de extindere, de dezvoltare durabilă sau omnicanalitate: „Însă potenţialul de creştere, dorinţa şi energia sunt foarte mari pe toate palierele. Cred cu tărie că pe termen lung, piaţa locală de DIY are un potenţial enorm, de unde toate eforturile noastre de a fi competitivi şi de a ne poziţiona ca primă alegere a românilor când vine vorba de confortul casei. Obiectivul Leroy Merlin în România este să devenim liderul pieţei”.  Legat de climatul economic actual, Mathieu Baudain observă că acesta este influenţat de perioada dificilă din 2022, care reverberează încă la nivel de putere de cumpărare, în primul rând. Punctual, însă, pentru Leroy Merlin, anul trecut a fost unul foarte bun, în care s-au extins, au consolidat strategia de omnichannel cu o prezenţă foarte bună pe online şi au reuşit să atragă un prag de vânzări de peste 3,4 miliarde lei. Potenţialul este mare, atât pe termen lung, cât şi pentru anul în curs, deoarece, observă el, românii îşi iubesc casele:

    „Raportat la anul în curs, piaţa locală de DIY ar trebui să depăşească valoarea de 6 miliarde de euro, conform estimărilor noastre”. 

     

    Care ar fi sfatul dvs. pentru persoanele din întreaga lume care doresc să înceapă o viaţă în România – fie că sunt nomazi digitali sau cadre expatriate?

    Primul meu sfat este să ai încredere în România şi în români şi să mergi în această aventură. Desigur, suntem cu toţii diferiţi şi trăim fiecare experienţele în mod unic. O generalizare este dificilă şi poate nici indicată. Prin urmare, un al doilea sfat este ca fiecare să îşi aleagă o locaţie în funcţie de nevoile şi dorinţele sale.

     

  • Expat în România: Profesor străin într-o ţară cu potenţial

    Originară din Bristol, un oraş din sud-vestul Angliei, Jane Baker îşi petrecuse mare parte din viaţă în Regatul Unit. În urmă cu 14 ani, a decis însă să renunţe la poziţia de manager într-o cunoscută bancă britanică în favoarea unei cariere de profesor de business în şcoli internaţionale de pe alte continente. După ce a predat in Bahrein şi în Thailanda, Jane a ajuns în România, la International British School of Bucharest (IBSB). De şapte ani predă business elevilor din anii de gimnaziu şi liceu, fiind, de asemenea, şi coordonatorul şcolii în procesul de admitere în universităţi. Cuvântul pe care îl foloseşte ea pentru a descrie ţara în care a ales să trăiască? „Potenţial”.

     

     

    Când aţi avut primul contact cu România şi care au fost primele impresii?

    Am venit în contact cu primele informaţii despre România prin intermediul presei britanice, sursă care nu era tocmai favorabilă  românilor în acea perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană. Ani mai târziu, cand am ştiut ca voi părăsi Thailanda, am început să mă gândesc la România ca alternativă din două motive: Îmi doream să revin în Europa, în primul rând. Pe de altă parte, ştiam că un salariu de profesor în vestul Europei nu era suficient pentru întreţinerea unei familii cu trei membri. Aşa că mi-am îndreptat atenţia spre Europa de Est şi am descoperit că România oferea un stil de viaţă bun la costuri rezonabile. În plus, promitea un cadru natural minunat, cu plaje la mare, dar şi cu zone muntoase. Trăind în diverse ţări, am ajuns să trec cu mai multă uşurinţă peste şocul cultural şi am descoperit că oamenii pe care-i întâlneşti şi cu care legi relaţii dintr-o ţară sau alta sunt cei care îţi definesc impresiile despre poporul lor. Am realizat că, de fapt, noi, britanicii, suntem diferiţi în multe privinţe faţă de restul lumii; avem această mentalitate că stilul nostru este cel mai bun, „the right way”, când, în realitate, nu este.

    S-au schimbat impresiile dumneavoastră de atunci?

    Cred că România a evoluat mult şi, din această perspectivă, s-a schimbat categoric. Uneori, le spun celor care mă vizitează aici şi care sunt critici într-un aspect sau altul că această ţară are o economie de piaţă de numai 30 de ani. Ar fi nerealist să ai aceleaşi aşteptări ca în cazul Elveţiei, de exemplu. În afara de asta, nu cred că impresiile mele despre România s-au schimbat foarte mult.

    Credeţi că sunt diferenţe în cultura de business în România raportat la UK?

     Cred că exista o diferenţă majoră în ceea ce priveşte cultura de business şi încerc să transmit acest lucru elevilor mei care se pregătesc pentru admiterea la universitate. Etica muncii în România este diferită. De cele mai multe ori, oamenii nu sosesc la timp la întâlniri, iau multe pauze, ţinuta nu este una tocmai potrivită pentru un mediu de business, totul este mult mai relaxat. În UK, în ciuda rigidităţii, primele impresii sunt foarte importante.  Sunt diferenţe notabile şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite clienţilor. Este adevărat, însă, că UK se confruntă acum cu o lipsă de personal în customer service.

    Cum aţi descrie oamenii din România?

    Nu îmi place să generalizez, dar am observat că românii în general tind să ridice tonul mult mai mult decât britanicii. De câte ori sunt în dezacord, primul impuls al românilor este să ridice vocea. Dacă aş auzi ceva similar pe străzile din UK, m-aş astepta să văd o luptă izbucnind.

    Mai există şi un alt aspect, deşi cred că ţine mai mult de noi, britanicii diferiţi de toată lumea. Ca să folosesc o analogie, când un fotbalist se aruncă şi câştigă o lovitură liberă, am observat că majoritatea naţionalităţilor gândesc mai mult în direcţia „dacă e să ne ajute, de ce să nu o faci?” În UK, oamenii au tendinţa să pună corectitudinea pe primul loc, şi nu avantajul personal.

    Este vorba însă de competitivitate şi un mod de gândire individualist, trăsături pe care le-am întâlnit la multe naţionalităţi, nu numai la români.

    Dacă aţi descrie România într-un cuvânt, pe care l-aţi folosi şi de ce?

     Potenţial. Şi ce înţeleg prin asta este că aveţi o ţară foarte frumoasă şi vreau să fie arătată lumii. Nu aş dori să o văd distrusă în timpul procesului acestuia de dezvăluire, aşa că nu cred că ar trebui să practicaţi turism de masă. Dar sunt atâţia oameni care nu ştiu ce minunăţii ascunde România şi mulţi dintre ei ar şti dacă aţi arăta-o lumii.

    În altă ordine de idei, în ciuda infrastructurii mai vechi, România are un sistem de transport foarte convenabil prin comparaţie cu ceea ce avem în UK. Pentru mine, sistemul de cale ferată din România este uimitor: nu mi s-a întâmplat să circul cu întârziere, iar preţul este foarte bun. Dacă m-aş întoarce în UK, o călătorie m-ar costa în jur de 100 lire (n.r. – 578 lei). Mulţi oameni văd doar neajunsurile, nu şi marele avantaj de a circula ieftin prin ţară. De asemenea, şi sistemul de transport public mi se pare extraordinar prin comparaţie. Companiile de transport în UK sunt private, ceea ce face ca serviciile să fie foarte scumpe, iar rutele să urmeze trasee centrale. În Bucureşti, pot urca în autobuz şi pot călători ieftin către orice zonă a oraşului. Mijloacele de transport ultramoderne nu sunt întotdeauna necesare dacă asta înseamnă un cost foarte ridicat pentru călători.

    Care sunt unele diferenţe când este vorba de educaţie între România şi alte ţări unde aţi predat?

    Toate ţările în care am predat par să deţină un sistem public de învăţămant insuficient finanţat. Am predat numai în învăţământul privat, dar am avut ocazia să observ caracteristicile generale ale sistemelor naţionale de învăţământ. În Thailanda, de exemplu, sistemul este foarte înregimentat, probabil datorită faptului că armata deţine multă putere acolo. Toţi elevii au aceeaşi uniformă şi fiecare dintre ei primeşte un număr de alocare în sistem. În Bahrein este o diferenţă foarte mare între elita minoritară Sunni, care frecventează numai şcoli private, şi majoritatea Shia, care merg la şcoli publice finanţate suficient. Diferenţa de oportunităţi, evident, reflectă această disparitate.  Aş spune că sistemul de învăţământ de stat din România ilustrează bine lipsa finanţării. Profesorii sunt slab plătiţi, deşi acum lucrurile s-ar putea schimba, ca urmare a grevelor din ultimele săptămâni.

    Există elemente din sistemul privat de educaţie care credeţi că ar putea funcţiona în sistemul de stat?

    Gândirea critică. Este foarte important de ştiut ce se doreşte de la viitoarele generaţii, în ce măsură se doreşte ca acestea să poată gândi critic. Dacă răspunsul este negativ, atunci viitorul nu arată bine. Nici măcar nu este atât de greu de realizat; procesul de învăţare necesită a fi schimbat într-unul în care elevilor nu trebuie să le fie frică dacă fac greşeli. În cele din urmă, singurul mod de a învăţa este din propriile greşeli. Un proces de învăţare bazat în mare parte pe memorare nu este niciodată eficient şi nu poate motiva elevii, mai ales adolescenţii, care nu au încă dezvoltată capacitatea de a se automotiva. Ca urmare, vor avea probleme mai târziu, la facultate şi în cariera profesională.

    Cum aţi votat pe tema Brexitului?

    Am votat în favoarea Brexitului, oricât ar părea de curios. Alegerea mea a fost foarte personală, gândindu-mă în primul rând la avantajele fiicei mele ca studentă în UK. Accesul actual la finanţări ieftine pentru studii nu ar fi fost posibil dacă UK ar fi rămas în UE. Al doilea motiv ţine de suprafaţa terestră. UK este o ţară mică în care trăiesc deja foarte mulţi oameni. Impactul asupra sistemelor de educaţie şi sănătate, precum şi a sectorului imobiliar este imens. Acesta este şi motivul pentru care nu mai trăiesc în UK. Sistemul educaţional şi cel de sănătate abia mai fac faţă. Există zone în care oamenii aşteaptă un an şi jumătate pentru o vizită la medic. Vreau să precizez că nu mă poziţionez în niciun fel împotriva imigranţilor, însă conştientizez presiunea imensă pe care un număr atât de mare de oameni o exercită asupra unor sectoare cu adevărat critice.

    A creat cumva Brexitul dificultăţi pentru dumneavoastră sau pentru oameni din UK care ar vrea să înceapă o afacere în România?

    Nu; din fericire, eram aici înainte de Brexit.

    Ştiu că, la nivelul şcolii, au fost unele probleme cu vizele de muncă ale profesorilor din UK. Ca urmare, este posibil sa avem mai mulţi profesori cu paşaport UE în viitor. Soţul meu a început o afacere aici după Brexit, fără niciun fel de probleme suplimentare. Am luat în considerare deja obţinerea cetăţeniei române, ceea ce n-ar ajuta cu accesul, în plan personal, la UE. La urma urmei, trăim aici de opt ani deja. Ştiu că suna a egoism, votul în favoarea Brexit şi obţinerea unui paşaport UE, dar trăim în România, aşa că de ce nu am avea paşaport Românesc?

    Sunt unele lucruri din UK care vă lipsesc?

    Nu, chiar deloc. Tehnologia actuală chiar ajută mult, este atât de uşor acum să stai conectat cu membrii familiei. În plus, un zbor către UK durează doar trei ore, aşa că putem călători în caz de nevoie.

    Cum aţi descrie generaţiile de elevi pe care le pregătiţi, ce îşi doresc ei de la viitor – să rămână în ţară, să urmeze o carieră peste hotare?

     Sunt foarte puţini elevi care vor să rămână în România pentru a-şi continua studiile. Ei nu sunt, de regulă, cei mai buni din clasă, dar am avut şi cazuri de studenţi străluciţi care au rămas în România, pentru ca au crezut că inima lor e aici. Faţă de primul meu an în România, lucrurile s-au schimbat. Pe atunci, părinţii puneau foarte multă presiune pe copii să urmeze medicina, dreptul sau studiile tehnice. A durat ceva până s-a instalat convingerea că, în viitor, lucrurile se vor schimba mult. Încurajările pentru cariere în domeniul creativ ar trebui să fie mai vizibile.

    Sunt din ce în ce mai mulţi elevi care îmi spun că nu le pasă de job şi că doar vor să fie fericiţi cu ceea ce vor face. Ca profesor coordonator al procesului de admitere la facultate, pot spune că Brexitul a avut un impact asupra alternativelor aflate la dispoziţia elevilor din ultimul an. Taxele de şcolarizare au crescut mult, de la 9.000 la 15.000 de lire pe an. Din clasa care a absolvit anul acesta, 16 elevi au aplicat în UK, dar numai opt vor merge. Vedem o creştere a numărului de candidaţi la universităţi din Spania şi Italia din ultimii ani. De asemenea, sunt elevi care explorează alternative în ţări mai îndepărtate, precum Canada şi Australia. Cu toate acestea, cele mai multe opţiuni sunt pentru UK şi Olanda. Pentru mine, adevăratul succes este reuşita la o universitate bună a unui elev care iniţial avea probleme la clasa mea, în ciuda faptului că poate nici părinţii nu au crezut că acest lucru era posibil.

    Care este delicatesa dvs. românească preferată?

     Papanaşii!

     Aveţi un loc anume unde mergeţi în vacanţă în România?

     Merg deseori cu soţul meu la schi, în Predeal. Preferăm Hotelul Dragului, unde mâncarea este excelentă.    

     Ce aţi îmbunătăţi în România şi de ce?

    Cred că foarte importantă ar fi  schimbarea situaţiei celor mai defavorizaţi. Nu cunosc totul despre România, dar ştiu cat de mare este disparitatea socială şi ca există oameni cu adevărat foarte săraci în ţară, care sunt marginalizaţi.  Mă uit, de exemplu, la oamenii în vârstă care nu trăiesc în oraşe şi mă-ntreb cât ajutor şi sub ce formă îl primesc. Nu militez pentru impunerea unui specific mod de viaţă, dar chiar există locuri din România care arată că orânduirile sociale există din vremuri foarte vechi. Sunt multe aspecte care pot fi tratate mai mult: şcolarizarea, îmbunătăţirea educaţiei, educaţia şi sănătatea sexuală. Mai aproape de noi şi cu impact vizibil în scurt timp, aş face ceva pentru colectarea maşinilor abandonate din Bucureşti. 

     Ce beneficii aveţi că trăiţi în România?

    Îmi place stilul meu de viaţă actual. Nu am maşină, ceea ce este un lucru bun pentru bugetul meu. Salariul meu de profesor internaţional îmi asigură o viaţă relativ confortabilă. Îmi place vremea de aici, iubesc vara, căldura, zăpada, lipsa ploilor abundente.

    Din punctul de vedere al femeii de vârstă mijlocie, îmi pot permite sa ies în oras de câteva ori pe săptămână fără să îmi fac griji în legatura cu treburile zilnice sau cu bugetul de vacanţă. În UK, toate acestea nu sunt mereu posibile.

  • Expat în România: „România îţi intră în suflet şi rămâne acolo”

    Este expresia care caracterizează cel mai bine ţara noastră, în opinia expatului francez Maxence Didier-Vial, care deţine rolul de Finance and Compliance Director al Edenred România. Ce l-a determinat să aleagă piaţa locală pentru a-şi continua cariera şi ce plusuri şi minusuri observă aici?

     

    În anul 2009 lucram pentru Accor, iar atunci am vizitat Bucureştiul pentru prima dată, cu ocazia deschiderii IBIS Sibiu. Încă de atunci, România mi-a rămas în suflet şi în gând, iar în 2017 am revenit pentru un an. Decizia finală de a mă muta în România am luat-o în anul 2021, când m-am alăturat Edenred România în calitate de finance and compliance director”, povesteşte Maxence Didier-Vial. Când a ajuns pentru prima dată în România, în anul 2009, îşi aminteşte că a fost uimit de urmele, încă vizibile, ale gloanţelor de pe pereţii din jurul hotelului, vestigiu al Revoluţiei din anul 1989. „În ceea ce priveşte schimbările care au avut loc de atunci, una dintre ele este chiar dezvoltarea Bucureştiului. Oraşul este foarte diferit faţă de cel pe care l-am văzut eu în 2009. De asemenea, cred că una dintre cele mai vizibile schimbări este reţeaua de electricitate, aici lucrurile s-au schimbat complet, se vede o evoluţie.”

    Din punctul său de vedere, România continuă să se dezvolte foarte rapid, făcând paşi impresionanţi în ceea ce priveşte creşterea performanţei economice şi a prosperităţii, raportat la ultimele două decenii. „Dacă ar fi să aleg sectoarele unde pot fi făcute îmbunătăţiri, unul ar fi transportul în comun şi locurile de parcare, cu scopul de a reduce timpul pierdut în trafic, dar şi pentru a face oraşul mai accesibil persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, aici aş menţiona şi spitalele publice, care ar putea fi îmbunătăţite la nivel de infrastructură. Faptul că România are medici foarte bine pregătiţi este un motiv în plus de a face paşi spre un sistem public de sănătate de calitate.”

    Iar dacă ar trebui să descrie România într-un singur cuvânt, ar folosi o expresie, mai degrabă, şi anume: „Îţi intră în suflet şi rămâne acolo.” „Încă din momentul în care am descoperit ţara şi oamenii minunaţi de aici, mi-am dorit să mă reîntorc şi să rămân. Este ca o adicţie, dar în sensul bun al cuvântului.”

    Pe români îi descrie drept nişte oameni foarte calzi, sociabili şi implicaţi în orice fac. „Poate acesta este şi motivul pentru care mă simt ca acasă. O vorbă pe care am auzit-o în România este că omul sfinţeşte locul, iar eu cred că tocmai din acest motiv îmi place atât de mult aici. De asemenea, din punct de vedere profesional, aş califica românii drept performeri de top în mai multe domenii dedicate, un exemplu fiind industria IT.” Tocmai din acest motiv, spune că grupul Edenred a decis să deschidă în Bucureşti Edenred Digital Center – primul hub dedicat pentru servicii IT.

    Cât despre figura românească pe care o admiră, dar care îl şi inspiră, aceasta este Nadia Comăneci. „Şi despre ea pot spune că este un performer de top, o emblemă a României peste hotare. Am fost uimit când am aflat că, la vârsta de 14 ani, a fost prima gimnastă care a primit punctajul perfect – 10 – la Jocurile Olimpice.”

    În ceea ce priveşte preparatele româneşti favorite, „în mod clar, nu şi foarte original, întrucât îmi plac lucrurile simple, sunt micii la grătar cu mămăligă”. Iar în topul destinaţiilor sale de vacanţă preferate din România, pe primul loc se află Delta Dunării. „Este un loc uimitor, un mix de linişte şi sălbăticie, unde te poţi relaxa şi poţi admira natura, în cea mai frumoasă formă a ei. Îmi doresc să vizitez şi mai multe oraşe şi obiective turistice din România, iar pe listă se află Castelul Bran, cu ale sale legende, Sighişoara şi Cluj.” De acasă, din ţara natală, cel mai mult îi lipseşte clasica baghetă franţuzească. „Nu există nimic care să o poată înlocui, dar din fericire mergem de aproximativ 2-3 ori pe an în Franţa, în principal în vacanţa de vară sau cea de Crăciun, iar atunci mă pot bucura de bagheta franţuzească, de care îmi este dor tot timpul anului.”

    Carte de vizită:

    Maxence Didier-Vial, 39 de ani, Finance and Compliance Director, Edenred România

    1. În 2010, s-a alăturat echipei Edenred şi a avut ocazia să lucreze la birourile din Franţa, Republica Cehă, iar acum în România;

    2. De-a lungul anilor, a avut funcţii precum CFO, CFO regional sau controlor financiar;

    3. Înainte de a lucra la Edenred, a lucrat în cadrul Accor, în rolul de controlor de gestiune;

    4. Printre hobby-urike sale se numără schiul, rugby-ul şi cinematografia.

     

    Românii, performeri de top în mai multe domenii. Din punctul de vedere al pieţei de business şi al angajaţilor, făcând o comparaţie între piaţa locală şi Franţa, el spune că vorbim despre două ţări similare, fără diferenţe uriaşe. „Acest lucru ne face pe noi, francezii, să ne simţim foarte bine în România, ca acasă. Într-adevăr, cultura diferă puţin, dar nu este nici ea foarte departe de cea din Franţa. Am locuit şi în Republica Cehă, iar diferenţa dintre Franţa şi Cehia era sesizabilă.”

    Aici apreciază, de asemenea, foarte mult mindsetul angajaţilor, pe care îl vede zi de zi la colegii din Edenred România, şi care consideră că se reflectă şi în piaţă. „Implicarea, angajamentul şi «going the extra mile» sunt doar câteva dintre caracteristicile pe care le observ la angajaţii din România. Într-adevăr, uitându-mă la piaţă şi la angajaţi observ, poate, o fluctuaţie mai mare a personalului, însă aceasta poate fi o tendinţă generală. Cred cu tărie şi sper ca soluţiile pe care le propunem noi, la Edenred, pentru angajaţi şi angajatori, să mărească şi nivelul de retenţie în companii.”

     

    Un lider transformaţional. Despre sine îi place să creadă că este un lider transformaţional, partener de business şi strateg.

    „În ceea ce priveşte valorile pe care ar trebui să le posede un lider, cea mai importantă este simplitatea. De ce am ales astfel? Pentru că, de fapt, nu este atât de uşor să faci lucrurile simplu, dar într-un mod excepţional.” În rolul pe care îl deţine în prezent spune că cea mai mare provocare a fost gestionarea transformării departamentului pe care îl conduce. „Aceasta a început în urmă cu doi ani şi încă nu s-a finalizat, pentru că se bazează pe trei piloni importanţi. Vorbim, în primul rând, de oameni – ai nevoie de oamenii potriviţi, la locul potrivit, ca să folosesc o altă expresie auzită în România. Practic, consider că este important ca fiecare angajat să fie potrivit pentru rolul pe care îl ocupă, astfel încât beneficiile să fie maxime. În al doilea rând, vorbim despre procesele interne – trebuie să vedem dacă procesele noastre sunt eficiente şi dacă sunt în concordanţă cu strategia companiei. Aici este nevoie de multă răbdare şi pasiune pentru a vedea cele mai bune calităţi ale fiecărui angajat şi cum pot ajuta departamentul să crească. Nu în ultimul rând, avem automatizarea procedurilor globale, cu scopul de a câştiga eficienţă, dar şi scalabilitate.”

    „Implicarea, angajamentul şi «going the extra mile» sunt doar câteva dintre caracteristicile pe care le observ la angajaţii din România.”

    Maxence Didier-Vial, Finance and Compliance Director, Edenred România

    El consideră că cel mai bun mod de a evita stresul şi presiunea este de a prioritiza sarcinile, dar şi scopul acestora. „Este important să păstrăm doar subiectele urgente şi importante, într-o primă etapă, într-un mod cât mai structurat. Obiectivele mele de zi cu zi sunt de a încerca să păstrez nivelul de stres pentru mine şi de a nu-l transfera echipei mele. Fac acest lucru pentru că echipa este sursa mea de energie, iar cu cât aceasta este mai echilibrată, cu atât lucrurile se vor rezolva şi mai rapid.” În plus, adaugă că să fii lider poate fi o provocare, „dar este partea care îmi aduce cele mai mari satisfacţii profesionale în rolul pe care îl ocup”.

    O agendă zilnică standard nu are, „dar am câteva puncte pe care mă străduiesc să le bifez zilnic. În primul rând, îmi propun să ajung la birou în intervalul 8:30 – 9:00, să petrec timp cu echipa mea şi cu colegii, să discutăm împreună despre taskurile zilei. Pentru mine este foarte important să răspund la e-mailuri în prima parte a zilei, pentru a mă asigura că toate lucrurile sunt sub control”. De asemenea, un alt aspect peste care nu îi place să treacă este prânzul. „Încerc tot timpul să îmi iau pauza de prânz şi să mănânc cât mai sănătos posibil. Face parte din valorile mele şi mă bucur că lucrez la o companie care promovează activ un stil de viaţă echilibrat, prin campanii care susţin oamenii să-şi prioritizeze starea de bine.” Spre sfârşitul programului se asigură că a rezolvat toate situaţiile urgente, iar ulterior, în drum spre casă, încearcă să rememoreze momentele cheie ale zilei şi să se gândească dacă a gestionat bine anumite situaţii, analizând totodată şi cum ar fi putut să le gestioneze şi mai bine. „Când ajung acasă, mă deconectez de la tot ce înseamnă job şi petrec timpul cu familia mea. Consider că este necesar să avem un echilibru între viaţa privată şi cea profesională şi să încercăm, pe cât se poate, să ne facem joburile cât mai bine. Fie că vorbim despre jobul de Finance and compliance director sau cel de membru al familiei.”

    La final, Maxence Didier-Vial le transmite altor tineri aflaţi la început de carieră că „cel mai important este să fii  team-player, ca în sport, şi să lucrezi cu oameni care sunt mai buni decât tine, pentru că aşa vei învăţa şi progresa mai repede decât îţi poţi imagina.”    

  • Expat în România. Grégoire Vigroux: Visul antreprenorial, urmat peste hotare

    Dar nu peste hotarele României, ci ale ţării sale natale, România fiind locul pe care francezul Grégoire Vigroux l-a ales pentru a-şi construi o carieră de succes ca investitor şi fondator de start-up-uri. Cum descrie el ţara noastră la peste trei decenii de la prima vizită? Pe scurt, consideră că este „underrated”.

    „Ca origine, provin din Arondismentul 13 – cartierul chinezesc – din Paris. Totuşi, în 1991, la 11 ani, m-am mutat la Bucureşti, deoarece tatăl meu era expat aici, în anii ’90. Am stat în România trei ani, şi apoi m-am întors în Franţa. Totuşi, România mi-a rămas în minte şi în inimă. Mi-am făcut promisiunea că voi reveni, într-o zi. În 2006, am avut în sfârşit ocazia să mă întorc aici, să lucrez la Ambasada Franţei. Am demisionat 13 luni mai târziu, pentru a-mi urma visul: să devin antreprenor în România”, îşi începe Grégoire Vigroux povestea.

    Calea antreprenoriatului nu a fost însă una lipsită de provocări. În opinia lui, în România este mai greu decât în Franţa să păstrezi mari talente, pentru că oamenii de aici îşi pot găsi un nou loc de muncă într-o clipă, la un salariu ceva mai mare. „Deci, aş spune că păstrarea angajaţilor este principala problemă cu care m-am confruntat în România, când vine vorba de afaceri.”

    Însă nu doar găsirea angajaţilor potriviţi a fost o provocare, ci şi a viitorilor parteneri de afaceri. „Pentru a selecta cele mai bune talente, mă întâlnesc cu oameni noi în fiecare zi. Caut ceea ce eu numesc «flyers» cu cea mai bună atitudine şi valori asemănătoare cu mine. În medie, de fiecare dată când mă întâlnesc cu 100 de potenţiali parteneri de afaceri, aleg unul, până la urmă.”

    Pe lângă asta, continuă el, în România există IT-işti foarte buni, dar este mult mai greu să găseşti vânzători grozavi. „Motivul principal pentru acest lucru este faptul că aici nu există încă şcoli de afaceri. Cu toate acestea, lucrez la lansarea uneia în Bucureşti. Mai multe detalii în curând!”

    Cât priveşte modelul său în carieră, acesta nu e nici de provenienţă română, nici franceză. „Sunt adesea întrebat: Cine este modelul tău? Cine te inspiră cel mai mult?. În timp ce oamenii în general se aşteaptă să numesc un antreprenor binecunoscut, ca Steve Jobs sau Elon Musk, răspunsul meu este întotdeauna: Stephen Hawking. Are cea mai profundă admiraţie a mea. Găsesc cărţile şi capacitatea lui de a explica universul fascinante. Şi mai important, sunt impresionat de înţelepciunea şi curajul lui excepţional, având în vedere provocările extreme de viaţă prin care a trecut.”

     

    Pariul pe România. Cu peste 5 miliarde de euro investiţi în fiecare an, Franţa, spune antreprenorul, este unul dintre principalii investitori străini din România, majoritatea companiilor listate la bursa de la Paris (CAC 40) fiind stabilite la nivel local. „Până în prezent, capitalul a peste 2.500 de companii româneşti este deţinut în majoritate de companii franceze. Datorită proximităţii istorice, lingvistice şi culturale de Franţa, România este percepută, pe bună dreptate, drept o destinaţie firească pentru oamenii de afaceri francezi ca mine. Ţara devine adesea o bază avansată, un fel de prim bastion pentru companiile franceze care doresc să se extindă apoi în alte ţări din regiune.”

    Ca antreprenor francez care face afaceri în România de 16 ani, el spune că francezii şi românii au multe în comun. „Simt şi experimentez un grad ridicat de apropiere culturală între noi. România este cu siguranţă o insulă latină într-o mare slavă. De aceea vedem atât de mulţi francezi care se mută în România şi iubesc ţara. Aici locuiesc 9.000 de francezi, în primul rând oameni de afaceri.”

     

    Mămăliguţă şi fructe de mare. În ceea ce priveşte zona culinară, dacă pe meleaguri româneşti, mai presus de toate, atât pe el cât şi pe cei trei copii ai săi îi încântă cel mai mult mamaliguţa pe care o pregăteşte soţia sa româncă, Ioana, şi, personal, îi place să savureze şi palinca, „cu moderaţie, desigur!”, când vine vorba de ţara natală îi e dor de stridiile proaspete, de scoici, arici şi alte delicatese. „Nu e de mirare că sunt un iubitor de fructe de mare! De fiecare dată când mă întorc în Franţa, primul lucru pe care îl fac este să merg la un «restaurant de fruits de mer». Uite, mâine după-amiază voi zbura la Paris pentru afaceri. Primul lucru pe care îl voi face după ce voi ateriza este să iau cina la restaurantul meu preferat: La Cagouille. Se află în piaţa Constantin Brâncuşi nr. 10. O fi vreun semn?”, se întreabă el amuzat.

    Cât despre locurile favorite din România, spune că, împreună cu familia, iubeşte Sibiul. „Mergem acolo o dată pe an să ne plimbăm de plimbările pe frumoasele străzi pietruite şi să ne bucurăm de restaurantele locale.” De altfel, familia reprezintă prioritatea numărul unu şi în agenda zilnică. „Reuşesc mereu să petrec timp de calitate cu familia mea. Chiar dacă iubesc lumea afacerilor (este distractivă şi incitantă!), îmi văd companiile mai degrabă un mijloc decât un scop în sine.”

    Carte de vizită:

    Grégoire Vigroux, 43 de ani, antreprenor în serie

    1. S-a născut în Arondismentul 13 (cartierul chinezesc) din Paris;

    2. A cofondat şi investit în peste 20 de afaceri în Europa de Est şi a făcut până acum patru exituri;

    3. Cea mai de succes iniţiativă a sa spune că este TELUS International Europe, business cunoscut anterior sub numele de CallPoint, pe care l-a cofondat în urmă cu 16 ani;

    4. Face parte din comunitatea globală French Tech, unde îndeplineşte funcţia de cofondator şi preşedinte în România;

    5. Susţine mai multe ONG-uri, în principal HOSPICE Casa Sperantei. De asemenea, conduce Fundaţia TELUS în România;

    6. Este căsătorit şi are trei copii.

    Când l-am întrebat care este termenul ce ar defini, în viziunea sa, cel mai bine ţara noastră, mi-a răspuns: „Underrated!” (subevaluată – n. red.). „Cred că România nu este suficient de apreciată. Ceea ce le spun mereu străinilor este: Uită-l pe Dracula. Uită de Ceauşescu. Uită de căruţele trase de cai! România este o ţară frumoasă şi modernă, plină de oameni talentaţi şi oportunităţi de afaceri nebănuite. Vino aici şi convinge-te singur!”

    Cât despre ce ar îmbunătăţi aici, numeşte hotărât sistemul medical. „Spitale. Spitale. Şi spitale! România este o ţară modernă. Merită instituţii mult mai bune care oferă tratament medical şi chirurgical şi îngrijire medicală pentru persoanele bolnave sau rănite.”

     

    Bunătatea, cea mai de preţ calitate a liderilor. La capitolul leadership, antreprenorul consideră că există o legătură tot mai mare între bunătate şi succes în afaceri. Bunătatea, spune el, este un lucru mic care poate face o mare diferenţă. „Poate inspira oamenii cu care lucraţi şi nu necesită mult efort sau vreo investiţie. În calitate de lideri de afaceri, oamenii ar putea fi înclinaţi să creadă că ar trebui să fie nemiloşi şi gata să facă orice este nevoie pentru a-şi duce compania la următorul nivel. Cu toate acestea, această viziune asupra conducerii este învechită. În lumea de astăzi, trebuie să lupţi constant pentru loialitatea membrilor echipei tale şi să laşi semne de bunăvoinţă la fiecare colţ.”

    În ceea ce-l priveşte, în calitate de antreprenor care preţuieşte durabilitatea şi a lansat startup-uri care îşi propun să creeze un impact social şi de mediu pozitiv, poate spune direct că oamenii sunt din ce în ce mai conduşi de valori pozitive. „Am descoperit că acest lucru este adevărat pentru angajaţi, furnizori, clienţi şi investitori. Generozitatea scoate la iveală mai multă generozitate, un cerc virtuos. Este contagios.”

    Într-un mediu de afaceri competitiv, continuă Vigroux, flexibilitatea, agilitatea şi asumarea riscurilor sunt adesea lăudate ca fiind cele mai valoroase calităţi pe care le-ar putea avea un lider. „Aş sublinia şi importanţa bunăvoinţei. Este o centură de siguranţă care te ţine cu picioarele pe pământ şi conectat cu oamenii care contează cel mai mult. Ceea ce le spun mereu colegilor lideri de afaceri este: Fiţi ţinuţi minte ca fiind persoana care i-a ajutat pe membrii echipei atunci când au avut cea mai mare nevoie, nu că aţi fost directorul general al unei companii. La urma urmei, titlurile sunt doar titluri. Titlurile sunt temporare, dar bunătatea voastră va fi ţinută minte pentru totdeauna.”

    Mai mult, adaugă el, nu ştii niciodată când te vei întâlni din nou şi nici în ce context. „S-ar putea să ţi se arate din nou bunătate pe drum, când ai nevoie de ea. Acestea fiind spuse, recomand practicarea altruismului necondiţionat, singurul altruism adevărat. Nu vă gândiţi prea mult la «rentabilitatea investiţiei» atunci când sunteţi amabil cu oamenii.”

    El aminteşte totodată şi de un citat al lui Jeff Bezos, care a spus cândva că „Inteligenţa este un dar; bunătatea este o alegere. Deşi a fi inteligent este util, bunătatea este de nepreţuit pentru a-ţi atinge obiectivele de carieră”. Astfel, consideră la rândul său că prin combinarea inteligenţei cu bunătatea obţii cheia supremă a succesului. „Creează un mediu de lucru care hrăneşte performanţa şi creativitatea, precum şi eficienţa şi bucuria.”

    Despre modul în care gestionează stresul şi presiunea, antereprenorul ne-a împărtăşit că are ADHD (tulburare de deficit de atenţie şi hiperactivitate), afecţiune cu care s-a luptat în anii de şcoală şcoală atât pe perioada copilăriei, cât şi ca adolescent. „Nu puteam să stau pe loc. Nu mă puteam concentra pe sarcini. Eram impulsiv. Mă simţeam ca un leu într-o cuşcă. În 2007 însă, când am devenit antreprenor, firea mea agitată datorată ADHD-ului a devenit dintr-o dată o şansă. Un cadou. O superputere. Ca adult, încă mă lupt, totuşi. Din când în când, creierul meu se deconectează, din cauza nivelurilor scăzute de dopamină din creier. Nu pot să vorbesc, să gândesc şi să mă concentrez, de la câteva secunde până la câteva minute. Este condiţia un blestem sau o binecuvântare? Mie îmi place să o văd ca pe o binecuvântare, deşi mi-a luat o mulţime de ani să transform această vulnerabilitate într-o putere.”

    Ori de câte ori viaţa îi pune pietre în cale, mai spune el, încearcă să construiască ceva mare şi frumos cu ele. „Încerc să «think big». Să cred în mine. Să nu renunţ la visele mele. Să fiu amabil cu oamenii. Să nu găsesc scuze. Cred că succesul este cea mai bună răzbunare asupra vieţii.”

     

    Şedinţe atipice. Pentru a-şi gestiona firea neliniştită şi stresul cauzat de ADHD, preferă walking meetingurile (în care participanţii se plimbă pe parcursul şedinţei – n. red.). „Îmi plac walking meetingurile la fel de mult pe cât urăsc şedinţele video nesfârşite şi întâlnirile care ar fi putut fi concretizate printr-un e-mail! Deşi apreciez valoarea pe care tehnologia o aduce în viaţa noastră, mulţi dintre noi petrec prea mult timp în interior, în faţa laptopului. Cu ani în urmă, am schimbat sălile de şedinţe plictisitoare cu diverse parcuri frumoase.” Acum are zilnic trei walking meetinguri. Alte motive pentru care a ales acest tip de şedinţe sunt: faptul că, de obicei, oamenii stau la birou între 8 şi 10 ore pe zi, în medie, „stil de viaţă sedentar care poate provoca – adesea rapid – dureri de spate şi creşte tensiunea arterială”; un beneficiu binecunoscut al întâlnirilor pe jos este pierderea în greutate. „În medie, noi, adulţii, ardem între 250 şi 300 de calorii într-o oră de mers pe jos”; a descoperit că walking meetingurile pot stimula participanţii şi, prin urmare, creativitatea. „Din experienţa mea, mersul pe jos ajută la apariţia ideilor inovatoare. S-a descoperit chiar că mersul pe jos creşte creativitatea cu 60%, conform unui raport de cercetare intitulat «Dă ideilor tale picioare: efectul pozitiv al mersului asupra gândirii creative»; crede, de asemenea, că, din moment ce oamenii nu stau faţă în faţă în timpul unei întâlniri, ideile pot curge, de asemenea, deschis şi există o ierarhie mai puţin intimidantă.”

    El încheie amintind un citat din Nietzsche. „«Toate gândurile cu adevărat grozave sunt concepute în timpul mersului». Walking meetingurile nu numai că încurajează creativitatea şi liniştea sporită, dar sunt şi o modalitate eficientă de a menţine sănătatea, de a lupta împotriva presiunii şi a stresului.”     ■

     

    Cele mai valoroase 3 lecţii din cariera lui Grégoire Vigroux:

    1. Fii umil şi înconjoară-te mereu de oameni care sunt mai deştepţi decât tine. Dacă eşti cea mai inteligentă persoană din cameră, eşti în camera greşită.

    2. Fii amabil cu oamenii. Tratează-ţi partenerii, membrii echipei, furnizorii şi clienţii frumos, corect şi cu respect. Mereu. A-ţi păsa de oameni presupune, de asemenea, să dai înapoi persoanelor aflate în nevoie, prin acţiuni comunitare de sprijinire a ONG-urilor.

    3. Valorile şi cultura companiei sunt la fel de importante (dacă nu mai importante) decât veniturile, profiturile şi creşterea afacerii. Adevăratul succes al vieţii noastre nu trebuie măsurat în venituri sau EBITDA! Adevărata măsură pentru succes este binele pe care îl facem.

     

    Portofoliu variat

    Pe lângă rolul de consilier în cadrul TELUS International, Grégoire Vigroux a lansat şi investit în alte 20 de companii până acum, inclusiv:

    2022: Startup-ul bonapp.eco care luptă împotriva risipei alimentare. Aplicaţia companiei, disponibilă pe iOS şi Android, conectează utilizatorii cu comercianţii locali de produse alimentare, inclusiv magazine alimentare, restaurante, benzinării, brutării, cafenele şi hoteluri. Prin intermediul platformei, utilizatorii pot cumpăra alimente care se apropie de data expirării la un preţ redus de până la 80%. De la lansare, aplicaţia a avut deja 140.000 de descărcări în Bucureşti şi Cluj.

    2020: Magazinul online de smartphone-uri recondiţionate Fenix, vândut la 14 luni după lansare, achiziţionat de Recommerce Group, dar în care încă este implicat. „Am vândut 30.000 de smartphone-uri în România anul trecut şi intenţionăm să creştem cu 120% în acest an.”

    Face, de asemenea, investiţii continue în imobiliare, în zona office, rezidenţială şi comercială, inclusiv în Amber Forest, „care este cel mai mare proiect imobiliar verde din România, cu 700 de locuinţe aflate în prezent în construcţie, pe o suprafaţă de 310.000 de metri pătraţi, lângă Otopeni”.

  • Expat în România. Bedros Kalfayan, CEO, Sun Wave Pharma: În căutarea permanentă a provocărilor

    Originar din Bulgaria, Bedros Kalfayan a venit prima dată în România în 2012, când a preluat operaţiunile regionale ale gigantului Beiersdorf (proprietarul brandului Nivea). Cei cinci ani cât a locuit iniţial aici au fost suficienţi pentru a se îndrăgosti de România. În 2022 s-a întors pentru a prelua frâiele Sun Wave Pharma, o companie specializată în producţia de suplimente naturale, înfiinţată în 2008 pe plan local, dar cu ambiţii regionale. Acum, executivul caracterizează România ca fiind „acasă” şi crede că realizările sunt complete atunci când sunt sărbătorite alături de familie sau colegi.

     

    Fiind din Bulgaria, ştiam destul de bine ţara vecină, dar am venit pentru prima dată aici ca expat pentru o companie mare, acum 11 ani, şi m-am îndrăgostit de România. Am fost foarte fericit când mi s-a oferit din nou oportunitatea de a mă întoarce, ca CEO al Sun Wave Pharma. Ce îmi place cel mai mult la România este că aici m-am simţit mereu ca acasă. Ca diferenţe în timp, am văzut progresul general, dar l-am simţit natural, în linie cu ce se întâmplă în lume”, descrie Bedros Kalfayan, CEO al Sun Wave Pharma, impresiile sale despre România.

    Executivul de origine bulgară crede că România şi Bulgaria împart mai mult decât o graniţă importantă, ci şi un mediu cultural asemănător, şi susţine că oamenii se raportează la muncă în mod similar. Diferă totuşi reglementările din business şi din industrie, fiecare ţară având specificul propriu în această zonă. Totuşi, fiind CEO-ul unei companii pornite în România, dar care vrea să se extendă puternic în regiune, Bedros Kalfayan are ambiţia de a consolida standarde în piaţa de suplimente alimentare din Balcani, „terenul de joacă” al Sun Wave Pharma pentru extindere.

     

    Două „acasă” în mai puţin de 400 km

    Distanţa între Bucureşti şi Sofia nu depăşeşte 400 de kilometri şi poate fi parcursă în circa cinci ore cu maşina sau într-o oră cu avionul. De altfel, la sărbătorile importante, CEO-ul Sun Wave Pharma merge acasă în Bulgaria, însă caracterizează şi România ca fiind „acasă”. Despre românii pe care a avut ocazia să îi cunoască spune că sunt oameni buni, serioşi şi dedicaţi obiectivelor pe care le au. „Am găsit mulţi profesionişti, dar şi unii dintre cei mai buni prieteni în România”, a mai adăugat Kalfayan. Are şi un fel de mâncare favorit – ciorba de văcuţă – şi spune că Bucureştiul îi place foarte mult. „Simt acest oraş ca propria casă şi petrec majoritatea weekendurilor în oraş. Îmi place să mă plimb în parcul Herăstrău. Datorită jobului, călătoresc des în ţară şi mă bucur mult de aceste vizite”, a mai spus Bedros Kalfayan. Totuşi, consideră că un lucru de îmbunătăţit ar fi traficul din Bucureşti şi infrastructura la nivel general, şi şi-ar dori totodată mai multe autostrăzi.

     

    În afara zonei de confort

    Funcţia de CEO al unei companii în expansiune vine la pachet cu responsabilităţi multiple şi cu o agendă cu puţine ore libere. Totuşi, atunci când poate, Bedros Kalfayan încearcă să petreacă timp cu familia. „Agenda zilnică personală a fost foarte aglomerată încă din prima zi în Sun Wave Pharma. Recent, odată cu expansiunea regională a companiei, a devenit şi mai aglomerată, călătorind spre Bulgaria şi Serbia. În aceste condiţii, balanţa muncă-viaţă personală înclină spre muncă, dar sunt norocos să am o familie înţelegătoare şi mă bucur la maximum de momentele pe care le petrecem împreună”, a povestit el.

    Bulgaria s-a numărat printre primele ţări în care s-a extins compania românească, fiind de altfel şi o piaţă farmaceutică în dezvoltare, ţintită de companii internaţionale. Odată cu deschiderea unei reprezentanţe la Sofia la începutul lui 2023, Bedros Kalfayan a călătorit mai des în ţara natală. „Principalul beneficiu pe care îl văd ca expat este şansa să ies în afara zonei mele de confort, pentru a întâlni diferiţi oameni şi aspecte de business care mă provoacă în fiecare zi. Acum, având mai multe zone pe care să le acopăr, mă simt ca un expat în regiune, nu doar în România, aşa că şansa de a creşte atât profesional, cât şi personal, este chiar mai mare”, a mai spus Kalfayan.

     

    Realizările, sărbătorite în echipă

    Filosofia CEO-ului Sun Wave Pharma este de a sărbători realizările alături de cei apropiaţi, fie în familie, fie alături de colegi şi încearcă să implementeze acest spirit şi în cadrul companiei. De altfel, anul trecut a fost unul provocator pentru compania farmaceutică, plin de proiecte şi planuri de extindere. „2022 a fost un an al redefinirii şi al restructurării, la nivel profesional, dar şi personal. Mutarea în România şi în Sun Wave Pharma au însemnat multe provocări şi nu a fost uşor. Dar când am tras linie la final de an, am fost bucuros să văd realizările: am consolidat echipele, am revizuit procedurile, am întărit punctele forte şi le-am redus pe cele slabe. Contăm pe capacitatea maximă pentru a ne atinge creşterea ambiţioasă pe care o ţintim şi colegii noştri sunt concentraţi spre acest ţel”, a completat Bedros Kalfayan.

    El le oferă şi un sfat celor aflaţi la început de carieră: „Continuă să devii mai bun. Investeşte permanent în dezvoltarea ta şi nu deveni prea confortabil. Caută mereu o provocare bună.”    

     

    Carte de vizită

    Bedros Kalfayan, CEO, Sun Wave Pharma

    1. A preluat funcţia actuală în ianuarie 2022;

    2. Are o experienţă de 15 ani în cadrul Beiersdorf, unde, cel mai recent, a deţinut funcţia de general manager pentru Polonia şi ţările baltice;

    3. În decursul a peste 25 de ani a ocupat mai multe funcţii în management, roluri la nivel regional în companii internaţionale;

    4. A absolvit ingineria şi are un master în marketing;

    5. Ca pasiuni, îi place să călătorească şi să exploreze, să petreacă timp cu prietenii.

     

    Istoria Sun Wave Pharma

    Compania Sun Wave Pharma a fost fondată în 2008 de către Yogish Agarwal, fostul country manager în România al gigantului farmaceutic indian Ranbaxy (Terapia). Ulterior, fondatorul a vândut compania, iar în prezent nu mai este implicat în cadrul businessului. Prima schimbare de acţionariat a companiei a fost în 2017, când a fost preluată de sud-africanii de la Ascendis Health. Anul trecut, în octombrie 2021, două fonduri de investiţii, Letter One şi Blantyre Capital, au preluat acţionariatul complet. Ambele fonduri de investiţii sunt de origine britanică şi investesc în domenii precum energie, tehnologie, sănătate, retail (Letter One), dar şi în susţinerea companiilor în perioade de tranziţii financiare (Blantyre Capital).

    Portofoliul de produse al Sun Wave Pharma include 74 de formule şi acoperă categorii precum sănătatea intestinului, creierului, ficatului, infecţia tractului urinar, sănătatea articulaţiilor, vitaminele, mineralele şi suplimentele, răceala şi gripa, sănătatea femeilor, fertilitatea.

  • Expat în România. Bedros Kalfayan, CEO, Sun Wave Pharma: În căutarea permanentă a provocărilor

    Originar din Bulgaria, Bedros Kalfayan a venit prima dată în România în 2012, când a preluat operaţiunile regionale ale gigantului Beiersdorf (proprietarul brandului Nivea). Cei cinci ani cât a locuit iniţial aici au fost suficienţi pentru a se îndrăgosti de România. În 2022 s-a întors pentru a prelua frâiele Sun Wave Pharma, o companie specializată în producţia de suplimente naturale, înfiinţată în 2008 pe plan local, dar cu ambiţii regionale. Acum, executivul caracterizează România ca fiind „acasă” şi crede că realizările sunt complete atunci când sunt sărbătorite alături de familie sau colegi.

     

    Fiind din Bulgaria, ştiam destul de bine ţara vecină, dar am venit pentru prima dată aici ca expat pentru o companie mare, acum 11 ani, şi m-am îndrăgostit de România. Am fost foarte fericit când mi s-a oferit din nou oportunitatea de a mă întoarce, ca CEO al Sun Wave Pharma. Ce îmi place cel mai mult la România este că aici m-am simţit mereu ca acasă. Ca diferenţe în timp, am văzut progresul general, dar l-am simţit natural, în linie cu ce se întâmplă în lume”, descrie Bedros Kalfayan, CEO al Sun Wave Pharma, impresiile sale despre România.

    Executivul de origine bulgară crede că România şi Bulgaria împart mai mult decât o graniţă importantă, ci şi un mediu cultural asemănător, şi susţine că oamenii se raportează la muncă în mod similar. Diferă totuşi reglementările din business şi din industrie, fiecare ţară având specificul propriu în această zonă. Totuşi, fiind CEO-ul unei companii pornite în România, dar care vrea să se extendă puternic în regiune, Bedros Kalfayan are ambiţia de a consolida standarde în piaţa de suplimente alimentare din Balcani, „terenul de joacă” al Sun Wave Pharma pentru extindere.

     

    Două „acasă” în mai puţin de 400 km

    Distanţa între Bucureşti şi Sofia nu depăşeşte 400 de kilometri şi poate fi parcursă în circa cinci ore cu maşina sau într-o oră cu avionul. De altfel, la sărbătorile importante, CEO-ul Sun Wave Pharma merge acasă în Bulgaria, însă caracterizează şi România ca fiind „acasă”. Despre românii pe care a avut ocazia să îi cunoască spune că sunt oameni buni, serioşi şi dedicaţi obiectivelor pe care le au. „Am găsit mulţi profesionişti, dar şi unii dintre cei mai buni prieteni în România”, a mai adăugat Kalfayan. Are şi un fel de mâncare favorit – ciorba de văcuţă – şi spune că Bucureştiul îi place foarte mult. „Simt acest oraş ca propria casă şi petrec majoritatea weekendurilor în oraş. Îmi place să mă plimb în parcul Herăstrău. Datorită jobului, călătoresc des în ţară şi mă bucur mult de aceste vizite”, a mai spus Bedros Kalfayan. Totuşi, consideră că un lucru de îmbunătăţit ar fi traficul din Bucureşti şi infrastructura la nivel general, şi şi-ar dori totodată mai multe autostrăzi.

     

    În afara zonei de confort

    Funcţia de CEO al unei companii în expansiune vine la pachet cu responsabilităţi multiple şi cu o agendă cu puţine ore libere. Totuşi, atunci când poate, Bedros Kalfayan încearcă să petreacă timp cu familia. „Agenda zilnică personală a fost foarte aglomerată încă din prima zi în Sun Wave Pharma. Recent, odată cu expansiunea regională a companiei, a devenit şi mai aglomerată, călătorind spre Bulgaria şi Serbia. În aceste condiţii, balanţa muncă-viaţă personală înclină spre muncă, dar sunt norocos să am o familie înţelegătoare şi mă bucur la maximum de momentele pe care le petrecem împreună”, a povestit el.

    Bulgaria s-a numărat printre primele ţări în care s-a extins compania românească, fiind de altfel şi o piaţă farmaceutică în dezvoltare, ţintită de companii internaţionale. Odată cu deschiderea unei reprezentanţe la Sofia la începutul lui 2023, Bedros Kalfayan a călătorit mai des în ţara natală. „Principalul beneficiu pe care îl văd ca expat este şansa să ies în afara zonei mele de confort, pentru a întâlni diferiţi oameni şi aspecte de business care mă provoacă în fiecare zi. Acum, având mai multe zone pe care să le acopăr, mă simt ca un expat în regiune, nu doar în România, aşa că şansa de a creşte atât profesional, cât şi personal, este chiar mai mare”, a mai spus Kalfayan.

     

    Realizările, sărbătorite în echipă

    Filosofia CEO-ului Sun Wave Pharma este de a sărbători realizările alături de cei apropiaţi, fie în familie, fie alături de colegi şi încearcă să implementeze acest spirit şi în cadrul companiei. De altfel, anul trecut a fost unul provocator pentru compania farmaceutică, plin de proiecte şi planuri de extindere. „2022 a fost un an al redefinirii şi al restructurării, la nivel profesional, dar şi personal. Mutarea în România şi în Sun Wave Pharma au însemnat multe provocări şi nu a fost uşor. Dar când am tras linie la final de an, am fost bucuros să văd realizările: am consolidat echipele, am revizuit procedurile, am întărit punctele forte şi le-am redus pe cele slabe. Contăm pe capacitatea maximă pentru a ne atinge creşterea ambiţioasă pe care o ţintim şi colegii noştri sunt concentraţi spre acest ţel”, a completat Bedros Kalfayan.

    El le oferă şi un sfat celor aflaţi la început de carieră: „Continuă să devii mai bun. Investeşte permanent în dezvoltarea ta şi nu deveni prea confortabil. Caută mereu o provocare bună.”    

     

    Carte de vizită

    Bedros Kalfayan, CEO, Sun Wave Pharma

    1. A preluat funcţia actuală în ianuarie 2022;

    2. Are o experienţă de 15 ani în cadrul Beiersdorf, unde, cel mai recent, a deţinut funcţia de general manager pentru Polonia şi ţările baltice;

    3. În decursul a peste 25 de ani a ocupat mai multe funcţii în management, roluri la nivel regional în companii internaţionale;

    4. A absolvit ingineria şi are un master în marketing;

    5. Ca pasiuni, îi place să călătorească şi să exploreze, să petreacă timp cu prietenii.

     

    Istoria Sun Wave Pharma

    Compania Sun Wave Pharma a fost fondată în 2008 de către Yogish Agarwal, fostul country manager în România al gigantului farmaceutic indian Ranbaxy (Terapia). Ulterior, fondatorul a vândut compania, iar în prezent nu mai este implicat în cadrul businessului. Prima schimbare de acţionariat a companiei a fost în 2017, când a fost preluată de sud-africanii de la Ascendis Health. Anul trecut, în octombrie 2021, două fonduri de investiţii, Letter One şi Blantyre Capital, au preluat acţionariatul complet. Ambele fonduri de investiţii sunt de origine britanică şi investesc în domenii precum energie, tehnologie, sănătate, retail (Letter One), dar şi în susţinerea companiilor în perioade de tranziţii financiare (Blantyre Capital).

    Portofoliul de produse al Sun Wave Pharma include 74 de formule şi acoperă categorii precum sănătatea intestinului, creierului, ficatului, infecţia tractului urinar, sănătatea articulaţiilor, vitaminele, mineralele şi suplimentele, răceala şi gripa, sănătatea femeilor, fertilitatea.

  • Expat în România. De la Zoom la full time Romania

    Americanul Mike Makar a ştiut dintotdeauna că vrea să îşi construiască o carieră în domeniul tehnologiei, astfel că şi-a urmat cu perseverenţă visul de a conduce un business în domeniu. Mai puţin predictibilă a fost însă mutarea sa în România, unde a decis să rămână pentru a-şi urma acest vis. De aproximativ trei ani conduce MassMutual Romania, centrul global de servicii al companiei americane de asigurări cu acelaşi nume, iar după ce a fost nevoit să pună bazele celor două birouri de aici aproape exclusiv „prin Zoom”, a decis ca prezenţa sa fizică în  ţara noastră să fie cât se poate de permanentă.

     

     

    Mike Makar a vrut să lucreze în domeniul tech dintotdeauna. Chiar şi în perioada facultăţii, visa să fie, printre altele, pilot, dar a ajuns să aleagă tehnologia pentru că îi place, de asemenea, businessul. „Pentru mine, a fost drumul potrivit pentru că am putut să văd puterea tehnologiei informaţiei, iar când eşti motivat şi perseverent în urmarea pasiunilor tale, poţi găsi calea care ţi se potriveşte cel mai bine”, spune el. A acumulat peste 15 ani de experienţă în software development şi tehnologia informaţiei, dintre care aproape 10 ani în cadrul World Bank Group ca senior IT manager, acesta fiind şi rolul pe care l-a avut înainte de funcţia actuală. Şi chiar dacă şi-a anticipat parcursul profesional datorită pasiunii pentru tehnologie, nici prin gând nu i-ar fi trecut că se va muta în România, ţară despre care nu ştia prea multe când a ajuns aici în vara anului 2019, din rolul de head al companiei MassMutual Romania. „Când MassMutual a decis să exploreze baza de talente din Europa, căutam un loc care să ofere forţă de muncă bine educată şi foarte calificată, să fie un centru de tehnologie în creştere, să aibă stabilitate geopolitică, internet de mare viteză şi o cultură construită în jurul ştiinţei şi tehnologiei. Când am deschis cele două birouri MassMutual din România, în Bucureşti (august 2020) şi Cluj (martie 2021), eram chiar în mijlocul pandemiei şi a trebuit să punem bazele companiei complet de la distanţă – angajându-ne colegi la distanţă şi aducând echipa de management împreună. Nu am putut călători în România din cauza pandemiei şi a interdicţiilor de călătorie, aşa că a trebuit să facem totul online prin întâlniri Zoom. Am reuşit să călătoresc în România la 15 luni după acel moment şi atunci am reuşit în sfârşit să întâlnesc echipa pentru prima dată”, îşi aminteşte el. După doi ani, MassMutual România a crescut la peste 350 de angajaţi: „Uitându-mă înapoi la începutul nostru şi la unde suntem acum, trebuie să spun că sunt mândru şi recunoscător pentru şansa de a fi aici şi de a lucra cu o echipă fantastică, de-abia aştept să văd ce vom realiza împreună în continuare”. 

    De altfel, el consideră că principalele realizări, dar şi provocări ale carierei sale ţin de stabilirea celor două birouri de aici:  „Să pui bazele unui nou business aduce mereu provocări, dar să faci asta în perioada pandemiei şi de pe un alt continent este ceva cu totul diferit. De aceea sunt incredibil de mândru de una dintre principalele mele realizări: să punem bazele MassMutual Romania în perioada pandemiei şi să prosperăm într-o piaţă extrem de competitivă. A fost o provocare imensă, dar am fost capabili să navigăm printre obstacole şi să ne stabilim ca unul dintre jucătorii cheie din industrie. A trebuit să ne adaptăm rapid la noi modalităţi de lucru, de la remote onboarding la întâlniri de echipă virtuale, a trebuit, de asemenea, să fim inovatori şi strategici în abordarea noastră legată de construcţia relaţiilor cu partenerii noştri şi de atragerea oamenilor talentaţi care să se alăture organizaţiei noastre. În cele din urmă, munca noastră a fost răsplătită şi am fost capabili să creştem şi să ne realizăm scopurile în pofida dificultăţilor. Sunt recunoscător pentru oportunitatea de a face parte din această călătorie extraordinară şi pentru echipa extraodinară cu care pot să lucrez”.

    Responsabilităţile lui principale ţin acum de managementul expansiunii echipei şi de ajutarea companiei-mamă, Massachusetts Mutual Life Insurance Company (MassMutual), să îşi păstreze statutul de lider în materie de inovare, în timp ce se concentrează pe nevoile actuale şi viitoare ale clienţilor. Una dintre aceste priorităţi este să continue să se maturizeze ca organizaţie, ceea ce s-ar traduce prin construcţia unei fundaţii puternice, care va susţine creşterea şi succesul companiei pe termen lung: „Lucrăm îndeaproape cu echipele noastre pentru a ne asigura că toată lumea are o înţelegere clară a nevoilor de business şi se luptă pentru pentru excelenţă la nivel general, deoarece acest lucru ne va ajuta să impulsionăm inovaţia continuă. Ştim, de asemenea, că creşterea nu se referă doar la companie, ţine de oameni de asemenea, astfel că una dintre priorităţi continuă să fie să ne asigurăm că ai noştri colegi au planuri de dezvoltare bine puse la punct. Investim în continuare în dezvoltarea lor şi în încurajarea unui mediu de lucru care să îi susţină; suntem dedicaţi să le oferim resursele şi susţinerea de care au nevoie pentru a face lucrurile să se întâmple, în timp ce menţin echilibrul între viaţa personală şi privată. În cele din urmă, succesul nostru ca organizaţie este un efort de echipă şi ne bazăm unii pe ceilalţi pentru a reuşi.” Din rândul realizărilor recente, menţionează numirea ca Angajator al Anului în clasamentul Top Angajatori Undelucram.ro, atât pentru categoria IT&C, cât şi în clasamentul general: „Ţinând cont că suntem prezenţi în România de doar doi ani, această distincţie reprezintă o onoare şi o recompensă pentru fiecare dintre colegii noştri, care au pus o cărămidă în această cultură. Începutul a fost plin de provocări, dar am făcut constant eforturi să ne creştem prezenţa aici şi să atragem cele mai bune talente – pe cei care s-au potrivit valorilor noastre şi au încurajat o cultură de învăţare”.

    Carte de vizită

    Mike Makar, head of MassMutual Romania

    1. Este head of MassMutual Romania din iulie 2019;

    2. Anterior, timp de aproximativ nouă ani, a lucrat din Washington DC pentru World Bank Group;

    3. A absolvit studii de tehnologie şi business la Duquesne University, în Pittsburgh, Pennsylvania.

    MassMutual este o companie americană de asigurări care operează pe piaţa locală două centre globale de servicii – la Bucureşti şi la Cluj – unde sunt dezvoltate produse digitale şi soluţii tehnologice pentru compania mamă.

     

     

    Dragostea (de România) durează mai mult de trei ani

    Invitat să descrie ţara noastră într-un singur cuvânt, la aproape patru ani distanţă de primul său contact cu aceasta, CEO-ul MassMutual Romania răspunde simplu: „Frumoasă”. Şi pare să vorbească serios, având în vedere că a ales să se stabilească aici şi se întoarce la casa sa din SUA de doar de două-trei ori pe an, mai ales pentru aripile de pui Buffalo, care îi lipsesc cel mai mult de acolo. Per ansamblu însă, se simte norocos să călătorească şi să experimenteze diverse culturi –  iar viaţa de expat în România îi aduce aceste beneficii: „Pentru mine, cel mai important ţine de oportunitatea să pătrund în cultura românească, să experimentez un nou mod de viaţă, să gust feluri noi de mâncare şi să fiu deschis la noi şanse profesionale. Per ansamblu, să fiu expat în România mi-a dat oportunitatea unică să îmi extind orizonturile persoanale şi profesionale, să îmi lărgesc perspectiva şi să dobândesc noi experienţe de viaţă”.

    Mike Makar a ajuns aici pentru prima dată în septembrie 2019, când a venit în ţară pentru a decide care să fie cea mai bună localizare pentru deschiderea unui birou MassMutual. Au ajuns ca în cele din urmă să aleagă atât Bucureştiul, cât şi Clujul, chiar dacă asta nu se afla în planurile lor iniţiale. Iar prima sa impresie a fost cât se poate de bună: „Am fost impresionat de cât de prietenoşi sunt oamenii şi de cât de bine se vorbeşte limba engleză aici. M-am simţit confortabil imediat în România – nu realizasem până atunci cât de frumoasă era ţară şi cât de fascinante sunt istoria şi cultura sa”.

    Apoi, bineînţeles, a venit pandemia şi nu s-a mai putut întoarce până în iunie 2021: „De atunci, am observat că România s-a adaptat bine schimbărilor pandemice şi oraşele au devenit mai vibrante. Căldura şi ospitalitatea oamenilor rămâne aceleaşi şi continuu să fiu impresionat de cultura şi moştenirea bogate ale ţării”. Iar la capitolul ospitalitate şi cultură, include şi deliciile culinare, iar acum, şi escapadele la munte: „Îmi plac sarmalele şi micii, sunt delicioase! Când vine vorba despre destinaţii de vacanţă din România, preferata mea este Braşovul. Oraşul are foarte multe de oferit, de la arhitectura medievală incredibilă până la peisajul care îţi taie respiraţia, frumuseţile naturii din această regiune sunt cu adevărat de neuitat”. Dincolo de aceste impresii, ceea ce apreciază cel mai mult sunt oamenii: „Românii sunt printre cei mai prietenoşi, deschişi şi buni oameni pe care i-am întâlnit. Au tendinţa să fie primitori şi mereu bucuroşi să împărtăşească din cultura lor. Acesta a fost unul dintre lucrurile care m-au impresionat cel mai mult atunci când am sosit pentru prima dată în România. Oamenii mă întreabă mereu ce îmi place mereu în România şi, cu mâna pe inimă, pot să spun că sunt oamenii. Când vine vorba de personalităţi pe care le admir, aş putea să spun Henri Coandă, un inventator strălucit şi inginer care a adus contribuţii semnificative tehnologiei aviaţiei, a cărui moştenire există şi în prezent.

    Numele lui a fost, de asemenea, unul dintre primele nume pe care le-am văzut când am aterizat în România”.  Executivul observă însă şi diferenţele culturale care stau între noi şi americani, iar acestea ţin mai ales de felul în care comunică: „Cred că românii tind să fie mai direcţi în comunicare, spre deosebire de americani; nu ezită să spună ce gândesc deschis şi direct”. O altă diferenţă importantă ţine de procesul birocratic legat de înfiinţarea unei afaceri în România: „Dacă în Statele Unite procesul este unul relativ simplu, în România poate fi un pic mai complicat, ceea ce implică mai mult timp, efort şi hârtii. De asemenea, GDPR-ul din Europa este mult mai strict decât reglementările din Statele Unite, ceea ce înseamnă că acele companii care operează în Europa trebuie să se conformeze unor reglementări mai stricte legate de securitatea datelor şi de protejare acestora. Există câteva diferenţe între România şi Statele Unite, dar ambele culturi au propriile puncte forte şi oportunităţi”. Când vine vorba de îmbunătăţiri, Makar consideră că ar fi loc de mai bine şi dacă ne uităm la infrastructură: „Infrastructurii rutiere i-ar prinde bine câteva reparaţii şi îmbunătăţiri. Construirea mai multor autostrăzi ar putea ajuta, de asemenea, ca transportul să fie mai eficient şi mai convenabil atât pentru localnici, cât şi pentru vizitatori”. În ceea ce proveşte Bucureştiul, el crede în modernizarea sistemului de tramvaie, prin îmbunătăţirea tramvaielor şi staţiilor, ceea ce ar putea face acest mijloc de transport mai accesibil şi mai atractiv. De asemenea, crede că modernizarea procesului de scanare de la aeroportul din Bucureşti ar putea reduce timpii de aşteptare şi ar îmbunătăţi măsurile de securitate per ansamblu: „România este o ţară foarte frumoasă şi, cu câteva investiţii şi îmbunătăţiri, ar putea deveni o destinaţie chiar şi plăcută şi mai accesibilă, atât pentru cei care trăiesc aici, cât şi pentru turişti”.

    Ce urmează pentru compania pe care o reprezintă, cât şi pentru el? „MassMutual Romania a înregistrat o creştere fantastică de la deschidere şi ne străduim să ducem acest succes mai departe. În 2023, ne-am propus să continuăm să ne maturizăm ca organizaţie, întrucât asta ne va asigura succesul pe termen lung. În ceea ce priveşte toate celelalte, sunt încrezător că dacă muncim din greu şi cu dedicare, ne vom atinge obiectivele pentru 2023 şi chiar şi mai departe. Obiectivele mele personale sunt să mă concentrez să mă menţin sănătos prin exerciţii fizice şi prin timp alocat îngrijirii personale; vreau, de asemenea, să citesc mai multe cărţi şi să învăţ limba română.”   

  • Expat în România: Două „acasă” unite de Marea Neagră

    Executivul turc Murat Büyükerk a păşit prima dată pe meleaguri româneşti în 2002, când grupul Arçelik a preluat Arctic, iar România, după cum ne-a povestit chiar el, şi-a câştigat repede un loc în inima sa. Ce l-a convins să se întoarcă aici şi să numească ţara noastră „acasă”?

     

    M-am îndrăgostit de această ţară. M-au fascinat peisajele, patrimoniul istoric şi cultural bogat şi oamenii, prin căldura şi deschiderea lor”, spune Murat Büyükerk, CEO al Arctic. Executivul a preluat acest rol în ianuarie 2018, moment din care spune că România a devenit pentru el „acasă”. Observă că de la prima sa vizită, ţara a făcut progrese semnificative, mai ales după aderarea la UE. „În ultimele două decenii, România s-a dezvoltat mult pe toate planurile, economia a devenit mai complexă, iar creşterea economică este vizibilă, un parcurs de care românii au toate motivele să fie mândri.  Nu am avut nicio clipă de îndoială cu privire la potenţialul local, de aceea am fost mereu un susţinător al României în cadrul grupului Arçelik şi al comunităţii internaţionale de afaceri.” Potrivit lui, performanţa României în materie de IT şi forţa de muncă înalt calificată o fac o destinaţie ideală pentru Industry 4.0 şi se declară mândru că a construit aici una dintre cele mai avansate unităţi de producţie din această parte a lumii, fabrica de maşini de spălat Arctic din Ulmi. „Îmi dă o satisfacţie deosebită că am putut contribui la un viitor mai bun pentru România şi că operăm aici două dintre cele mari fabrici de electrocasnice din Europa continentală.”

    România, mai spune el, este o ţară extrem de frumoasă, cu un mare potenţial turistic – „şi spun acest lucru din toată inima, mai ales că sunt pasionat de călătorii. În ultimii cinci ani am văzut acest sector dezvoltându-se, ceea ce mă bucură”. În opinia lui, toţi expaţii din România au datoria să devină ambasadori ai brandului de ţară – „cel puţin eu unul o fac oriunde mă duc, mereu vorbesc despre cât de frumoasă este România”. Unul dintre lucrurile pe care mai spune că le iubeşte aici este bogăţia naturală, printre cele mai diverse şi bine conservate din Europa. „România este o ţară atât de verde, binecuvântată cu peisaje uimitoare în orice anotimp. Îmi place să petrec timp în natură, cu tot ceea ce aceasta are de oferit, de la locuri sălbatice până la parcurile din Bucureşti.”

    Cât despre locul în care îşi încarcă bateriile în majoritatea zilelor în care este în Capitală, acesta e parcul Regele Mihai I (Herăstrău), fiind aproape de locuinţa sa. De asemenea, consideră că Transfăgărăşanul şi Transalpina sunt două dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume, aşa că îi face mare plăcere să le viziteze împreună cu familia chiar şi de două ori pe an. „Mă bucur din tot sufletul de peisajele fascinante. Îmi este greu să aleg un singur oraş, totuşi Sibiul ar fi preferatul meu pentru un weekend relaxant, graţie arhitecturii sale, atmosferei calme şi energiei pozitive. De asemenea, Delta Dunării este una dintre destinaţiile de top din România, un ecosistem cu adevărat unic şi fascinant.” În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale executivului, sarmalele şi ciorba de burtă sunt printre favoritele sale, „dar trebuie să recunosc că iubesc mâncarea în general. O altă delicatesă pe care o recomand este cozonacul, pentru gustul încântător”.

    Carte de vizită

    Murat Büyükerk, CEO, Arctic

    1. A preluat conducerea operaţiunilor Arctic în ianuarie 2018;

    2. Este un senior executive cu o vastă experienţă internaţională, atât la nivel strategic, cât şi operaţional, lucrând în cadrul companiei multinaţionale de electrocasnice Arçelik de peste 30 de ani;

    3. Are o expertiză amplă în management, achiziţii şi supply chain, marketing, management de produs, planificare de afaceri, precum şi vânzări internaţionale, deţinând diferite funcţii de conducere în aceste domenii.

    4. Murat Büyükerk a coordonat cu succes activitatea de brand a companiei şi a gestionat eficient echipe în peste 100 de ţări din Europa, Asia, Balcani, Orientul Apropiat şi Mijlociu, Regiunea Golfului şi Africa;

    5. Înainte de a prelua conducerea Arctic, a fost international regional sales director al Arçelik, poziţie din care a coordonat lansarea unei varietăţi de produse şi tehnologii de top care au susţinut creşterea globală a grupului. De asemenea, a fost vicepreşedinte de vânzări al Grundig (Germania);

    6. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, golful şi trabucurile.

    Dragostea pentru România, pornită de la români

    Murat Büyükerk a petrecut în ultimii 25 de ani mult mai mult timp departe de Turcia. „Am vizitat sau am locuit temporar în peste 100 de ţări. De 5 ani pot spune că locuiesc în România, astfel că atât Turcia, cât şi România sunt amândouă acasă pentru mine.” Este însă de părere că, din perspectiva aceasta, o comparaţie între cele două ţări ar fi injustă. „Există totuşi multe asemănări între ele, ambele având o moştenire culturală bogată, care îmbină influenţele orientale cu cele occidentale. În România serviciile – în special cele de IT, dar nu numai – joacă un rol mai important, în timp ce Turcia este mai concentrată pe producţie, dar din moment ce amândouă au acces pe piaţa europeană, văd multe oportunităţi pentru ambele.”

    Dintr-o perspectivă de business, el consideră că ţara noastră are o economie dinamică cu un potenţial semnificativ de creştere şi dezvoltare, fiind bine poziţionată pentru a valorifica oportunităţile oferite de dubla tranziţie, verde şi digitală. „După cum spuneam, România a devenit a doua mea casă, aşa că nu aş putea spune că sunt lucruri care îmi lipsesc foarte mult. Pentru mine este important să păstrez o legătură puternică cu familia, aşa că sunt norocos să mă aflu la o distanţă atât de mică de ei – atât la propriu, cât şi la figurat – pentru că mă vizitează adesea şi avem şansa să petrecem timp împreună.”

    La capitolul „beneficii”, spune că, în calitate de expat, are, în primul rând, privilegiul de a experimenta direct şi personal proverbiala ospitalitate românească. „Românii au o atitudine pozitivă şi sunt receptivi faţă de străini şi alte culturi, aşa că acesta este din punctul meu de vedere locul ideal pentru a trăi şi a face afaceri. Mai mult, voinţa românilor de a reuşi şi de a livra la cele mai înalte standarde – şi vorbesc, desigur, despre echipa mea de la Arctic aici – a fost o inspiraţie pentru mine ca manager.” În acelaşi timp, el adaugă că românii au un simţ al umorului incredibil, pe care şi-l păstrează în orice situaţie, sunt plini de viaţă şi ştiu să se distreze. „Oamenii sunt, până la urmă, principalul motiv pentru care m-am îndrăgostit de România. Această combinaţie între modul în care se raportează la performanţă şi deschiderea, căldura de care dau dovadă este, pentru mine, imbatabilă.”

     

    Solidaritatea, un pilon important – în business şi în viaţă

    Despre anul ce tocmai a trecut susţine că a fost unul în care cu toţii am avut multe de învăţat şi care a adus numeroase provocări la nivel mondial, ale căror influenţe s-au simţit pe toate pieţele. „Pentru noi, cei de la Arctic, a fost un an de consolidare în calitate de cel mai puternic brand local şi unul dintre principalii exportatori din ţară. Am finalizat a doua linie de producţie în fabrica de maşini de spălat rufe Industry 4.0 din Ulmi.” Ca urmare a acestei investiţii, capacitatea unităţii s-a dublat, ajungând la 2,2 milioane de electrocasnice pe an. „Mai mult, Forumul Economic Mondial a desemnat fabrica printre cele mai sustenabile zece unităţi de producţie Industry 4.0 din întreaga lume, singura de acest fel din regiune şi una dintre doar patru de acest tip în Europa.” Executivul crede că şi 2023 va fi un an bun, care va începe cu câteva luni fără îndoială pline de provocări, dar consideră că sfârşitul anului va aduce şi rezultate bune. „Arctic îşi menţine angajamentul de a transforma România într-un hub de producţie pentru întreaga Europă. De asemenea, ne propunem să creştem exporturile şi să ne menţinem poziţia de lider pe piaţa din România.”

    În opinia lui, dacă e să aleagă un lucru fără de care un an nu ar fi complet, acesta este solidaritatea, şi asta pentru că trăim într-o ţară frumoasă şi sigură, aşa că este de datoria noastră să oferim cât mai mult societăţii şi comunităţilor în care activăm. „Cred că acesta este cel mai bun mod de ne arăta dragostea pentru România.”   

    *Acest interviu a fost realizat anterior anunţului fuziunii din Europa dintre gigantul american Whirpool şi grupul Arcelik.

  • Cum i s-a părut România unui antreprenor străin când a venit acum 20 de ani să investească aici

    În 2004, când Alejandro Solano, executivul spaniol din fruntea HERCESA Imobiliara, a ajuns prima dată la Bucureşti, Lipscaniul arăta ca un câmp de luptă, iar România părea, la acea vreme, lipsită de ambiţii antreprenoriale şi de dorinţa de a schimba lucrurile în bine. Totuşi, el nu a fost descurajat. Ba din contră, povesteşte că totul părea învăluit într-un aer exotic. Cum priveşte lucrurile acum, după aproape două decenii distanţă, în care a învăţat limba română şi a învăţat să se împartă între „acasă” de aici şi „acasă” de peste hotare?

    Exista o mică diferenţă culturală, nu uriaşă, ci o mică diferenţă culturală între Europa de Est şi cea de Vest. Deci pentru mine totul era foarte exotic şi nou. Chiar îmi amintesc că am fost foarte fericit să fiu aici, să vizitez ţara şi apoi să învăţ cultura. Aşa că am fost foarte curios de la început legat de limbă, cultură, mâncare, istorie. Citisem şi o mulţime de cărţi”, rememorează Alejandro Solano vara lui 2004, când a ajuns pentru prima dată pe meleaguri româneşti. Dar, cu toate că a avut un şoc cultural de început, nu mai simte asta după atâţia ani. „Pentru mine, România este ca şi a doua mea ţară. Simt că am două naţionalităţi. Cred că de-a lungul anilor s-a schimbat foarte mult, evident. Doar cineva care a fost atât de mult timp aici poate percepe schimbările pentru că unele dintre ele sunt doar estetice, dar multe altele sunt şi culturale, şi cred că ţara şi-a schimbat puţin mentalitatea, parcă a câştigat mai multă încredere şi stimă de sine.”

    Dacă în 2004 România i-a lăsat impresia că nu era atât de avidă după dezvoltare, să încerce lucruri noi, nu avea acest spirit antreprenorial, spune că astăzi lucrurile stau total diferit şi „cred că asta a fost cea mai mare schimbare”. Acum, observă în oameni energia şi dorinţa de a face o ţară mai bună. „Şi apoi sunt lucrurile mici pe care le vezi. De exemplu, când am ajuns, în 2004, Lipscani era ca un câmp de luptă şi erau nenumărate magazine cu rochii. Acum e transformat. Este plin de comerţ şi culoare, baruri şi restaurante şi alte lucruri.” Infrastructura, subliniază el, e şi ea mai bună. „Cred că deşi o parte din infrastructură a fost dezvoltată cu întârzieri şi aşa mai departe, poţi vedea că este în curs de dezvoltare. Trenul de la aeroport la gară este doar un exemplu.” Ar mai schimba totuşi, câte ceva, de pildă industria serviciilor, care spune că ar trebui să fie mai orientată spre client.

     

    Vamaiot de ocazie

    Una dintre primele destinaţii pe care Solano a avut ocazia să le viziteze în România a fost Vama Veche, care „la rândul său a evoluat foarte mult” faţă de prima sa vizită, care s-a suprapus cu prima sosire în România. „Un prieten şi coleg mi-a spus că merge în Vamă şi m-a întrebat dacă vreau să îl însoţesc. Normal că am acceptat, pentru mine Marea Neagră era ultima frontieră. Mi s-a părut foarte exotic, am dormit cu cortul pe plajă. Plajele din Spania sunt plictisitoare acum.” Alt loc pe care îl consideră special la noi în ţară e în Munţii Apuseni, iar ca mâncăruri favorite, deşi dieta nu îi permite prea des, spune că îi plac sarmalele şi papanaşii. Pe români îi consideră foarte primitori. „Experienţa mea în România a fost o experienţă foarte bună datorită oamenilor pe care i-am găsit aici. Am prieteni foarte buni, prieteni români, care m-au susţinut încă de la început, când încercam să mă adaptez la ţară. M-au învăţat limba. M-au învăţat cultura. Mi-au arătat locurile. Asta cred că ar fi cea mai bună caracteristică (a ţării – n. red.).” Din Spania îi lipsesc mâncarea şi locurile preferate din oraşul natal, Madrid, şi care „au un loc special în  inima mea”, dar cel mai mult, momentele cu familia şi prietenii. Însă merge acasă lunar, iar ca expat, pe lângă beneficiile private, spune că un mare avantaj este acela de a învăţa cultura în fiecare. „Şi cred că acesta este cel mai mare beneficiu.”

     

    O industrie cu ecou

    Executivul susţine că, deşi în copilărie îşi dorea să ajungă fotbalist, odată ce a intrat în industria imobiliară, ce l-a determinat să rămână a fost faptul că eşti implicat în proiecte pe care le poţi vedea şi peste ani, e ca o moştenire. Îi place şi să vadă feţele oamenilor când cumpără o casă şi ei livrează acea casă. „Şi cred că sunt plini de bucurie. E foarte plăcut să le oferi oamenilor un produs care să le aducă atâta bucurie, e ceva foarte satisfăcător.” În România, Hercesa, care, potrivit informaţiilor publice disponibile, a înregistrat o cifră de afaceri de 65,7 milioane de lei anul trecut, a ajuns la peste 900 apartamente livrate în proiectul Vivenda Residencias. De asemenea, compania a reabilitat clădirea hotelului Cişmigiu şi a berăriei Gambrinus din Centrul Bucureştiului, două repere arhitectonice.

    Pentru Alejandro Solano, o zi de lucru include, uneori, întâlniri online, alteori întâlniri în centrul oraşului, dar şi momente când „trebuie să merg în Nord, să petrec mult timp în maşină, şi asta e ceva ce detest – traficul din Bucureşti”. Iar serile îi place să iasă la cină cu prietenii. În opinia lui, o calitate esenţială la un lider e inteligenţa emoţională, şi la angajaţii săi caută, în primul rând, onestitate, iar lucrul peste care nu ar trece este lipsa acesteia. O greşeală frecvent întâlnită consideră că poate fi aceea de a subestima oamenii. „Cred că întotdeauna trebuie să laşi oamenii să te surprindă.” Sfatul său pentru tineri este să aibă stimă de sine. „În sensul că ar trebui să le pese cu adevărat de ei înşişi. Şi să muncească la a fi mai buni, dar cred că poţi obţine asta doar având stimă de sine. Şi cred că asta te poate duce oriunde.” În plan personal, anul viitor îşi doreşte să îşi îmbunătăţească handicapul la golf şi să fie sănătos, dar şi să reia legăturile pierdute cu prietenii săi.   ■

     

     

    Carte de vizită Alejandro Solano

    1. Este licenţiat în managementul afacerilor în cadrul Universităţii Carlos al III-lea din Madrid şi are două diplome de master, una în multimedia, obţinută de la Teesside University, şi una în real estate, din partea Universităţii din Washington;

    2. Şi-a început cariera în echipa Hercesa, în 2004, şi a rămas în companie până în prezent;

    3. Când era copil voia să devină fotbalist, dar a ales să rămână în această industrie deoarece aici a găsit, prin primul loc de muncă, o oportunitate;

    4. Este pasionat de golf.

     

     

    „Welcome to the hotel Cişmigiu”


    Hercesa Imobiliara, compania condusă pe plan local de Alejandro Solano, este cea care în 2004 a cumpărat clădirea Hotelului Cişmigiu din Capitală şi, după ce a reabilitat-o, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro, a redeschis unitatea în urmă cu un deceniu. Hotelul de patru stele este căutat în special de oamenii de afaceri, axându-se puternic pe turismul de business, cu 80% turişti străini. Anul acesta, unitatea a ajuns la un grad de ocupare similar cu cel atins în 2019 – de 70%, şi cu 60% mai mare decât anul trecut, când încă se resimţeau încă efectele pandemiei COVID, iar numărul mediu de înnoptări este de 1,5. Reprezentanţii unităţii estimează că vor încheia anul cu o cifră de afaceri de 1,45 mil. euro, în creştere cu 136% faţă de anul precedent, iar pentru 2023 preconizează un salt de 15%. Hotelul a fost deschis iniţial în urmă cu un secol, în 1912, şi are o capacitate de 60 apartamente, alături de şase săli de conferinţe, funcţionând cu circa 22 de angajaţi.