BusinessMagazin

Tag: expat in romania

  • Expat în România. Bedros Kalfayan, CEO, Sun Wave Pharma: În căutarea permanentă a provocărilor

    Originar din Bulgaria, Bedros Kalfayan a venit prima dată în România în 2012, când a preluat operaţiunile regionale ale gigantului Beiersdorf (proprietarul brandului Nivea). Cei cinci ani cât a locuit iniţial aici au fost suficienţi pentru a se îndrăgosti de România. În 2022 s-a întors pentru a prelua frâiele Sun Wave Pharma, o companie specializată în producţia de suplimente naturale, înfiinţată în 2008 pe plan local, dar cu ambiţii regionale. Acum, executivul caracterizează România ca fiind „acasă” şi crede că realizările sunt complete atunci când sunt sărbătorite alături de familie sau colegi.

     

    Fiind din Bulgaria, ştiam destul de bine ţara vecină, dar am venit pentru prima dată aici ca expat pentru o companie mare, acum 11 ani, şi m-am îndrăgostit de România. Am fost foarte fericit când mi s-a oferit din nou oportunitatea de a mă întoarce, ca CEO al Sun Wave Pharma. Ce îmi place cel mai mult la România este că aici m-am simţit mereu ca acasă. Ca diferenţe în timp, am văzut progresul general, dar l-am simţit natural, în linie cu ce se întâmplă în lume”, descrie Bedros Kalfayan, CEO al Sun Wave Pharma, impresiile sale despre România.

    Executivul de origine bulgară crede că România şi Bulgaria împart mai mult decât o graniţă importantă, ci şi un mediu cultural asemănător, şi susţine că oamenii se raportează la muncă în mod similar. Diferă totuşi reglementările din business şi din industrie, fiecare ţară având specificul propriu în această zonă. Totuşi, fiind CEO-ul unei companii pornite în România, dar care vrea să se extendă puternic în regiune, Bedros Kalfayan are ambiţia de a consolida standarde în piaţa de suplimente alimentare din Balcani, „terenul de joacă” al Sun Wave Pharma pentru extindere.

     

    Două „acasă” în mai puţin de 400 km

    Distanţa între Bucureşti şi Sofia nu depăşeşte 400 de kilometri şi poate fi parcursă în circa cinci ore cu maşina sau într-o oră cu avionul. De altfel, la sărbătorile importante, CEO-ul Sun Wave Pharma merge acasă în Bulgaria, însă caracterizează şi România ca fiind „acasă”. Despre românii pe care a avut ocazia să îi cunoască spune că sunt oameni buni, serioşi şi dedicaţi obiectivelor pe care le au. „Am găsit mulţi profesionişti, dar şi unii dintre cei mai buni prieteni în România”, a mai adăugat Kalfayan. Are şi un fel de mâncare favorit – ciorba de văcuţă – şi spune că Bucureştiul îi place foarte mult. „Simt acest oraş ca propria casă şi petrec majoritatea weekendurilor în oraş. Îmi place să mă plimb în parcul Herăstrău. Datorită jobului, călătoresc des în ţară şi mă bucur mult de aceste vizite”, a mai spus Bedros Kalfayan. Totuşi, consideră că un lucru de îmbunătăţit ar fi traficul din Bucureşti şi infrastructura la nivel general, şi şi-ar dori totodată mai multe autostrăzi.

     

    În afara zonei de confort

    Funcţia de CEO al unei companii în expansiune vine la pachet cu responsabilităţi multiple şi cu o agendă cu puţine ore libere. Totuşi, atunci când poate, Bedros Kalfayan încearcă să petreacă timp cu familia. „Agenda zilnică personală a fost foarte aglomerată încă din prima zi în Sun Wave Pharma. Recent, odată cu expansiunea regională a companiei, a devenit şi mai aglomerată, călătorind spre Bulgaria şi Serbia. În aceste condiţii, balanţa muncă-viaţă personală înclină spre muncă, dar sunt norocos să am o familie înţelegătoare şi mă bucur la maximum de momentele pe care le petrecem împreună”, a povestit el.

    Bulgaria s-a numărat printre primele ţări în care s-a extins compania românească, fiind de altfel şi o piaţă farmaceutică în dezvoltare, ţintită de companii internaţionale. Odată cu deschiderea unei reprezentanţe la Sofia la începutul lui 2023, Bedros Kalfayan a călătorit mai des în ţara natală. „Principalul beneficiu pe care îl văd ca expat este şansa să ies în afara zonei mele de confort, pentru a întâlni diferiţi oameni şi aspecte de business care mă provoacă în fiecare zi. Acum, având mai multe zone pe care să le acopăr, mă simt ca un expat în regiune, nu doar în România, aşa că şansa de a creşte atât profesional, cât şi personal, este chiar mai mare”, a mai spus Kalfayan.

     

    Realizările, sărbătorite în echipă

    Filosofia CEO-ului Sun Wave Pharma este de a sărbători realizările alături de cei apropiaţi, fie în familie, fie alături de colegi şi încearcă să implementeze acest spirit şi în cadrul companiei. De altfel, anul trecut a fost unul provocator pentru compania farmaceutică, plin de proiecte şi planuri de extindere. „2022 a fost un an al redefinirii şi al restructurării, la nivel profesional, dar şi personal. Mutarea în România şi în Sun Wave Pharma au însemnat multe provocări şi nu a fost uşor. Dar când am tras linie la final de an, am fost bucuros să văd realizările: am consolidat echipele, am revizuit procedurile, am întărit punctele forte şi le-am redus pe cele slabe. Contăm pe capacitatea maximă pentru a ne atinge creşterea ambiţioasă pe care o ţintim şi colegii noştri sunt concentraţi spre acest ţel”, a completat Bedros Kalfayan.

    El le oferă şi un sfat celor aflaţi la început de carieră: „Continuă să devii mai bun. Investeşte permanent în dezvoltarea ta şi nu deveni prea confortabil. Caută mereu o provocare bună.”    

     

    Carte de vizită

    Bedros Kalfayan, CEO, Sun Wave Pharma

    1. A preluat funcţia actuală în ianuarie 2022;

    2. Are o experienţă de 15 ani în cadrul Beiersdorf, unde, cel mai recent, a deţinut funcţia de general manager pentru Polonia şi ţările baltice;

    3. În decursul a peste 25 de ani a ocupat mai multe funcţii în management, roluri la nivel regional în companii internaţionale;

    4. A absolvit ingineria şi are un master în marketing;

    5. Ca pasiuni, îi place să călătorească şi să exploreze, să petreacă timp cu prietenii.

     

    Istoria Sun Wave Pharma

    Compania Sun Wave Pharma a fost fondată în 2008 de către Yogish Agarwal, fostul country manager în România al gigantului farmaceutic indian Ranbaxy (Terapia). Ulterior, fondatorul a vândut compania, iar în prezent nu mai este implicat în cadrul businessului. Prima schimbare de acţionariat a companiei a fost în 2017, când a fost preluată de sud-africanii de la Ascendis Health. Anul trecut, în octombrie 2021, două fonduri de investiţii, Letter One şi Blantyre Capital, au preluat acţionariatul complet. Ambele fonduri de investiţii sunt de origine britanică şi investesc în domenii precum energie, tehnologie, sănătate, retail (Letter One), dar şi în susţinerea companiilor în perioade de tranziţii financiare (Blantyre Capital).

    Portofoliul de produse al Sun Wave Pharma include 74 de formule şi acoperă categorii precum sănătatea intestinului, creierului, ficatului, infecţia tractului urinar, sănătatea articulaţiilor, vitaminele, mineralele şi suplimentele, răceala şi gripa, sănătatea femeilor, fertilitatea.

  • Expat în România. Bedros Kalfayan, CEO, Sun Wave Pharma: În căutarea permanentă a provocărilor

    Originar din Bulgaria, Bedros Kalfayan a venit prima dată în România în 2012, când a preluat operaţiunile regionale ale gigantului Beiersdorf (proprietarul brandului Nivea). Cei cinci ani cât a locuit iniţial aici au fost suficienţi pentru a se îndrăgosti de România. În 2022 s-a întors pentru a prelua frâiele Sun Wave Pharma, o companie specializată în producţia de suplimente naturale, înfiinţată în 2008 pe plan local, dar cu ambiţii regionale. Acum, executivul caracterizează România ca fiind „acasă” şi crede că realizările sunt complete atunci când sunt sărbătorite alături de familie sau colegi.

     

    Fiind din Bulgaria, ştiam destul de bine ţara vecină, dar am venit pentru prima dată aici ca expat pentru o companie mare, acum 11 ani, şi m-am îndrăgostit de România. Am fost foarte fericit când mi s-a oferit din nou oportunitatea de a mă întoarce, ca CEO al Sun Wave Pharma. Ce îmi place cel mai mult la România este că aici m-am simţit mereu ca acasă. Ca diferenţe în timp, am văzut progresul general, dar l-am simţit natural, în linie cu ce se întâmplă în lume”, descrie Bedros Kalfayan, CEO al Sun Wave Pharma, impresiile sale despre România.

    Executivul de origine bulgară crede că România şi Bulgaria împart mai mult decât o graniţă importantă, ci şi un mediu cultural asemănător, şi susţine că oamenii se raportează la muncă în mod similar. Diferă totuşi reglementările din business şi din industrie, fiecare ţară având specificul propriu în această zonă. Totuşi, fiind CEO-ul unei companii pornite în România, dar care vrea să se extendă puternic în regiune, Bedros Kalfayan are ambiţia de a consolida standarde în piaţa de suplimente alimentare din Balcani, „terenul de joacă” al Sun Wave Pharma pentru extindere.

     

    Două „acasă” în mai puţin de 400 km

    Distanţa între Bucureşti şi Sofia nu depăşeşte 400 de kilometri şi poate fi parcursă în circa cinci ore cu maşina sau într-o oră cu avionul. De altfel, la sărbătorile importante, CEO-ul Sun Wave Pharma merge acasă în Bulgaria, însă caracterizează şi România ca fiind „acasă”. Despre românii pe care a avut ocazia să îi cunoască spune că sunt oameni buni, serioşi şi dedicaţi obiectivelor pe care le au. „Am găsit mulţi profesionişti, dar şi unii dintre cei mai buni prieteni în România”, a mai adăugat Kalfayan. Are şi un fel de mâncare favorit – ciorba de văcuţă – şi spune că Bucureştiul îi place foarte mult. „Simt acest oraş ca propria casă şi petrec majoritatea weekendurilor în oraş. Îmi place să mă plimb în parcul Herăstrău. Datorită jobului, călătoresc des în ţară şi mă bucur mult de aceste vizite”, a mai spus Bedros Kalfayan. Totuşi, consideră că un lucru de îmbunătăţit ar fi traficul din Bucureşti şi infrastructura la nivel general, şi şi-ar dori totodată mai multe autostrăzi.

     

    În afara zonei de confort

    Funcţia de CEO al unei companii în expansiune vine la pachet cu responsabilităţi multiple şi cu o agendă cu puţine ore libere. Totuşi, atunci când poate, Bedros Kalfayan încearcă să petreacă timp cu familia. „Agenda zilnică personală a fost foarte aglomerată încă din prima zi în Sun Wave Pharma. Recent, odată cu expansiunea regională a companiei, a devenit şi mai aglomerată, călătorind spre Bulgaria şi Serbia. În aceste condiţii, balanţa muncă-viaţă personală înclină spre muncă, dar sunt norocos să am o familie înţelegătoare şi mă bucur la maximum de momentele pe care le petrecem împreună”, a povestit el.

    Bulgaria s-a numărat printre primele ţări în care s-a extins compania românească, fiind de altfel şi o piaţă farmaceutică în dezvoltare, ţintită de companii internaţionale. Odată cu deschiderea unei reprezentanţe la Sofia la începutul lui 2023, Bedros Kalfayan a călătorit mai des în ţara natală. „Principalul beneficiu pe care îl văd ca expat este şansa să ies în afara zonei mele de confort, pentru a întâlni diferiţi oameni şi aspecte de business care mă provoacă în fiecare zi. Acum, având mai multe zone pe care să le acopăr, mă simt ca un expat în regiune, nu doar în România, aşa că şansa de a creşte atât profesional, cât şi personal, este chiar mai mare”, a mai spus Kalfayan.

     

    Realizările, sărbătorite în echipă

    Filosofia CEO-ului Sun Wave Pharma este de a sărbători realizările alături de cei apropiaţi, fie în familie, fie alături de colegi şi încearcă să implementeze acest spirit şi în cadrul companiei. De altfel, anul trecut a fost unul provocator pentru compania farmaceutică, plin de proiecte şi planuri de extindere. „2022 a fost un an al redefinirii şi al restructurării, la nivel profesional, dar şi personal. Mutarea în România şi în Sun Wave Pharma au însemnat multe provocări şi nu a fost uşor. Dar când am tras linie la final de an, am fost bucuros să văd realizările: am consolidat echipele, am revizuit procedurile, am întărit punctele forte şi le-am redus pe cele slabe. Contăm pe capacitatea maximă pentru a ne atinge creşterea ambiţioasă pe care o ţintim şi colegii noştri sunt concentraţi spre acest ţel”, a completat Bedros Kalfayan.

    El le oferă şi un sfat celor aflaţi la început de carieră: „Continuă să devii mai bun. Investeşte permanent în dezvoltarea ta şi nu deveni prea confortabil. Caută mereu o provocare bună.”    

     

    Carte de vizită

    Bedros Kalfayan, CEO, Sun Wave Pharma

    1. A preluat funcţia actuală în ianuarie 2022;

    2. Are o experienţă de 15 ani în cadrul Beiersdorf, unde, cel mai recent, a deţinut funcţia de general manager pentru Polonia şi ţările baltice;

    3. În decursul a peste 25 de ani a ocupat mai multe funcţii în management, roluri la nivel regional în companii internaţionale;

    4. A absolvit ingineria şi are un master în marketing;

    5. Ca pasiuni, îi place să călătorească şi să exploreze, să petreacă timp cu prietenii.

     

    Istoria Sun Wave Pharma

    Compania Sun Wave Pharma a fost fondată în 2008 de către Yogish Agarwal, fostul country manager în România al gigantului farmaceutic indian Ranbaxy (Terapia). Ulterior, fondatorul a vândut compania, iar în prezent nu mai este implicat în cadrul businessului. Prima schimbare de acţionariat a companiei a fost în 2017, când a fost preluată de sud-africanii de la Ascendis Health. Anul trecut, în octombrie 2021, două fonduri de investiţii, Letter One şi Blantyre Capital, au preluat acţionariatul complet. Ambele fonduri de investiţii sunt de origine britanică şi investesc în domenii precum energie, tehnologie, sănătate, retail (Letter One), dar şi în susţinerea companiilor în perioade de tranziţii financiare (Blantyre Capital).

    Portofoliul de produse al Sun Wave Pharma include 74 de formule şi acoperă categorii precum sănătatea intestinului, creierului, ficatului, infecţia tractului urinar, sănătatea articulaţiilor, vitaminele, mineralele şi suplimentele, răceala şi gripa, sănătatea femeilor, fertilitatea.

  • Expat în România. De la Zoom la full time Romania

    Americanul Mike Makar a ştiut dintotdeauna că vrea să îşi construiască o carieră în domeniul tehnologiei, astfel că şi-a urmat cu perseverenţă visul de a conduce un business în domeniu. Mai puţin predictibilă a fost însă mutarea sa în România, unde a decis să rămână pentru a-şi urma acest vis. De aproximativ trei ani conduce MassMutual Romania, centrul global de servicii al companiei americane de asigurări cu acelaşi nume, iar după ce a fost nevoit să pună bazele celor două birouri de aici aproape exclusiv „prin Zoom”, a decis ca prezenţa sa fizică în  ţara noastră să fie cât se poate de permanentă.

     

     

    Mike Makar a vrut să lucreze în domeniul tech dintotdeauna. Chiar şi în perioada facultăţii, visa să fie, printre altele, pilot, dar a ajuns să aleagă tehnologia pentru că îi place, de asemenea, businessul. „Pentru mine, a fost drumul potrivit pentru că am putut să văd puterea tehnologiei informaţiei, iar când eşti motivat şi perseverent în urmarea pasiunilor tale, poţi găsi calea care ţi se potriveşte cel mai bine”, spune el. A acumulat peste 15 ani de experienţă în software development şi tehnologia informaţiei, dintre care aproape 10 ani în cadrul World Bank Group ca senior IT manager, acesta fiind şi rolul pe care l-a avut înainte de funcţia actuală. Şi chiar dacă şi-a anticipat parcursul profesional datorită pasiunii pentru tehnologie, nici prin gând nu i-ar fi trecut că se va muta în România, ţară despre care nu ştia prea multe când a ajuns aici în vara anului 2019, din rolul de head al companiei MassMutual Romania. „Când MassMutual a decis să exploreze baza de talente din Europa, căutam un loc care să ofere forţă de muncă bine educată şi foarte calificată, să fie un centru de tehnologie în creştere, să aibă stabilitate geopolitică, internet de mare viteză şi o cultură construită în jurul ştiinţei şi tehnologiei. Când am deschis cele două birouri MassMutual din România, în Bucureşti (august 2020) şi Cluj (martie 2021), eram chiar în mijlocul pandemiei şi a trebuit să punem bazele companiei complet de la distanţă – angajându-ne colegi la distanţă şi aducând echipa de management împreună. Nu am putut călători în România din cauza pandemiei şi a interdicţiilor de călătorie, aşa că a trebuit să facem totul online prin întâlniri Zoom. Am reuşit să călătoresc în România la 15 luni după acel moment şi atunci am reuşit în sfârşit să întâlnesc echipa pentru prima dată”, îşi aminteşte el. După doi ani, MassMutual România a crescut la peste 350 de angajaţi: „Uitându-mă înapoi la începutul nostru şi la unde suntem acum, trebuie să spun că sunt mândru şi recunoscător pentru şansa de a fi aici şi de a lucra cu o echipă fantastică, de-abia aştept să văd ce vom realiza împreună în continuare”. 

    De altfel, el consideră că principalele realizări, dar şi provocări ale carierei sale ţin de stabilirea celor două birouri de aici:  „Să pui bazele unui nou business aduce mereu provocări, dar să faci asta în perioada pandemiei şi de pe un alt continent este ceva cu totul diferit. De aceea sunt incredibil de mândru de una dintre principalele mele realizări: să punem bazele MassMutual Romania în perioada pandemiei şi să prosperăm într-o piaţă extrem de competitivă. A fost o provocare imensă, dar am fost capabili să navigăm printre obstacole şi să ne stabilim ca unul dintre jucătorii cheie din industrie. A trebuit să ne adaptăm rapid la noi modalităţi de lucru, de la remote onboarding la întâlniri de echipă virtuale, a trebuit, de asemenea, să fim inovatori şi strategici în abordarea noastră legată de construcţia relaţiilor cu partenerii noştri şi de atragerea oamenilor talentaţi care să se alăture organizaţiei noastre. În cele din urmă, munca noastră a fost răsplătită şi am fost capabili să creştem şi să ne realizăm scopurile în pofida dificultăţilor. Sunt recunoscător pentru oportunitatea de a face parte din această călătorie extraordinară şi pentru echipa extraodinară cu care pot să lucrez”.

    Responsabilităţile lui principale ţin acum de managementul expansiunii echipei şi de ajutarea companiei-mamă, Massachusetts Mutual Life Insurance Company (MassMutual), să îşi păstreze statutul de lider în materie de inovare, în timp ce se concentrează pe nevoile actuale şi viitoare ale clienţilor. Una dintre aceste priorităţi este să continue să se maturizeze ca organizaţie, ceea ce s-ar traduce prin construcţia unei fundaţii puternice, care va susţine creşterea şi succesul companiei pe termen lung: „Lucrăm îndeaproape cu echipele noastre pentru a ne asigura că toată lumea are o înţelegere clară a nevoilor de business şi se luptă pentru pentru excelenţă la nivel general, deoarece acest lucru ne va ajuta să impulsionăm inovaţia continuă. Ştim, de asemenea, că creşterea nu se referă doar la companie, ţine de oameni de asemenea, astfel că una dintre priorităţi continuă să fie să ne asigurăm că ai noştri colegi au planuri de dezvoltare bine puse la punct. Investim în continuare în dezvoltarea lor şi în încurajarea unui mediu de lucru care să îi susţină; suntem dedicaţi să le oferim resursele şi susţinerea de care au nevoie pentru a face lucrurile să se întâmple, în timp ce menţin echilibrul între viaţa personală şi privată. În cele din urmă, succesul nostru ca organizaţie este un efort de echipă şi ne bazăm unii pe ceilalţi pentru a reuşi.” Din rândul realizărilor recente, menţionează numirea ca Angajator al Anului în clasamentul Top Angajatori Undelucram.ro, atât pentru categoria IT&C, cât şi în clasamentul general: „Ţinând cont că suntem prezenţi în România de doar doi ani, această distincţie reprezintă o onoare şi o recompensă pentru fiecare dintre colegii noştri, care au pus o cărămidă în această cultură. Începutul a fost plin de provocări, dar am făcut constant eforturi să ne creştem prezenţa aici şi să atragem cele mai bune talente – pe cei care s-au potrivit valorilor noastre şi au încurajat o cultură de învăţare”.

    Carte de vizită

    Mike Makar, head of MassMutual Romania

    1. Este head of MassMutual Romania din iulie 2019;

    2. Anterior, timp de aproximativ nouă ani, a lucrat din Washington DC pentru World Bank Group;

    3. A absolvit studii de tehnologie şi business la Duquesne University, în Pittsburgh, Pennsylvania.

    MassMutual este o companie americană de asigurări care operează pe piaţa locală două centre globale de servicii – la Bucureşti şi la Cluj – unde sunt dezvoltate produse digitale şi soluţii tehnologice pentru compania mamă.

     

     

    Dragostea (de România) durează mai mult de trei ani

    Invitat să descrie ţara noastră într-un singur cuvânt, la aproape patru ani distanţă de primul său contact cu aceasta, CEO-ul MassMutual Romania răspunde simplu: „Frumoasă”. Şi pare să vorbească serios, având în vedere că a ales să se stabilească aici şi se întoarce la casa sa din SUA de doar de două-trei ori pe an, mai ales pentru aripile de pui Buffalo, care îi lipsesc cel mai mult de acolo. Per ansamblu însă, se simte norocos să călătorească şi să experimenteze diverse culturi –  iar viaţa de expat în România îi aduce aceste beneficii: „Pentru mine, cel mai important ţine de oportunitatea să pătrund în cultura românească, să experimentez un nou mod de viaţă, să gust feluri noi de mâncare şi să fiu deschis la noi şanse profesionale. Per ansamblu, să fiu expat în România mi-a dat oportunitatea unică să îmi extind orizonturile persoanale şi profesionale, să îmi lărgesc perspectiva şi să dobândesc noi experienţe de viaţă”.

    Mike Makar a ajuns aici pentru prima dată în septembrie 2019, când a venit în ţară pentru a decide care să fie cea mai bună localizare pentru deschiderea unui birou MassMutual. Au ajuns ca în cele din urmă să aleagă atât Bucureştiul, cât şi Clujul, chiar dacă asta nu se afla în planurile lor iniţiale. Iar prima sa impresie a fost cât se poate de bună: „Am fost impresionat de cât de prietenoşi sunt oamenii şi de cât de bine se vorbeşte limba engleză aici. M-am simţit confortabil imediat în România – nu realizasem până atunci cât de frumoasă era ţară şi cât de fascinante sunt istoria şi cultura sa”.

    Apoi, bineînţeles, a venit pandemia şi nu s-a mai putut întoarce până în iunie 2021: „De atunci, am observat că România s-a adaptat bine schimbărilor pandemice şi oraşele au devenit mai vibrante. Căldura şi ospitalitatea oamenilor rămâne aceleaşi şi continuu să fiu impresionat de cultura şi moştenirea bogate ale ţării”. Iar la capitolul ospitalitate şi cultură, include şi deliciile culinare, iar acum, şi escapadele la munte: „Îmi plac sarmalele şi micii, sunt delicioase! Când vine vorba despre destinaţii de vacanţă din România, preferata mea este Braşovul. Oraşul are foarte multe de oferit, de la arhitectura medievală incredibilă până la peisajul care îţi taie respiraţia, frumuseţile naturii din această regiune sunt cu adevărat de neuitat”. Dincolo de aceste impresii, ceea ce apreciază cel mai mult sunt oamenii: „Românii sunt printre cei mai prietenoşi, deschişi şi buni oameni pe care i-am întâlnit. Au tendinţa să fie primitori şi mereu bucuroşi să împărtăşească din cultura lor. Acesta a fost unul dintre lucrurile care m-au impresionat cel mai mult atunci când am sosit pentru prima dată în România. Oamenii mă întreabă mereu ce îmi place mereu în România şi, cu mâna pe inimă, pot să spun că sunt oamenii. Când vine vorba de personalităţi pe care le admir, aş putea să spun Henri Coandă, un inventator strălucit şi inginer care a adus contribuţii semnificative tehnologiei aviaţiei, a cărui moştenire există şi în prezent.

    Numele lui a fost, de asemenea, unul dintre primele nume pe care le-am văzut când am aterizat în România”.  Executivul observă însă şi diferenţele culturale care stau între noi şi americani, iar acestea ţin mai ales de felul în care comunică: „Cred că românii tind să fie mai direcţi în comunicare, spre deosebire de americani; nu ezită să spună ce gândesc deschis şi direct”. O altă diferenţă importantă ţine de procesul birocratic legat de înfiinţarea unei afaceri în România: „Dacă în Statele Unite procesul este unul relativ simplu, în România poate fi un pic mai complicat, ceea ce implică mai mult timp, efort şi hârtii. De asemenea, GDPR-ul din Europa este mult mai strict decât reglementările din Statele Unite, ceea ce înseamnă că acele companii care operează în Europa trebuie să se conformeze unor reglementări mai stricte legate de securitatea datelor şi de protejare acestora. Există câteva diferenţe între România şi Statele Unite, dar ambele culturi au propriile puncte forte şi oportunităţi”. Când vine vorba de îmbunătăţiri, Makar consideră că ar fi loc de mai bine şi dacă ne uităm la infrastructură: „Infrastructurii rutiere i-ar prinde bine câteva reparaţii şi îmbunătăţiri. Construirea mai multor autostrăzi ar putea ajuta, de asemenea, ca transportul să fie mai eficient şi mai convenabil atât pentru localnici, cât şi pentru vizitatori”. În ceea ce proveşte Bucureştiul, el crede în modernizarea sistemului de tramvaie, prin îmbunătăţirea tramvaielor şi staţiilor, ceea ce ar putea face acest mijloc de transport mai accesibil şi mai atractiv. De asemenea, crede că modernizarea procesului de scanare de la aeroportul din Bucureşti ar putea reduce timpii de aşteptare şi ar îmbunătăţi măsurile de securitate per ansamblu: „România este o ţară foarte frumoasă şi, cu câteva investiţii şi îmbunătăţiri, ar putea deveni o destinaţie chiar şi plăcută şi mai accesibilă, atât pentru cei care trăiesc aici, cât şi pentru turişti”.

    Ce urmează pentru compania pe care o reprezintă, cât şi pentru el? „MassMutual Romania a înregistrat o creştere fantastică de la deschidere şi ne străduim să ducem acest succes mai departe. În 2023, ne-am propus să continuăm să ne maturizăm ca organizaţie, întrucât asta ne va asigura succesul pe termen lung. În ceea ce priveşte toate celelalte, sunt încrezător că dacă muncim din greu şi cu dedicare, ne vom atinge obiectivele pentru 2023 şi chiar şi mai departe. Obiectivele mele personale sunt să mă concentrez să mă menţin sănătos prin exerciţii fizice şi prin timp alocat îngrijirii personale; vreau, de asemenea, să citesc mai multe cărţi şi să învăţ limba română.”   

  • Expat în România: Două „acasă” unite de Marea Neagră

    Executivul turc Murat Büyükerk a păşit prima dată pe meleaguri româneşti în 2002, când grupul Arçelik a preluat Arctic, iar România, după cum ne-a povestit chiar el, şi-a câştigat repede un loc în inima sa. Ce l-a convins să se întoarcă aici şi să numească ţara noastră „acasă”?

     

    M-am îndrăgostit de această ţară. M-au fascinat peisajele, patrimoniul istoric şi cultural bogat şi oamenii, prin căldura şi deschiderea lor”, spune Murat Büyükerk, CEO al Arctic. Executivul a preluat acest rol în ianuarie 2018, moment din care spune că România a devenit pentru el „acasă”. Observă că de la prima sa vizită, ţara a făcut progrese semnificative, mai ales după aderarea la UE. „În ultimele două decenii, România s-a dezvoltat mult pe toate planurile, economia a devenit mai complexă, iar creşterea economică este vizibilă, un parcurs de care românii au toate motivele să fie mândri.  Nu am avut nicio clipă de îndoială cu privire la potenţialul local, de aceea am fost mereu un susţinător al României în cadrul grupului Arçelik şi al comunităţii internaţionale de afaceri.” Potrivit lui, performanţa României în materie de IT şi forţa de muncă înalt calificată o fac o destinaţie ideală pentru Industry 4.0 şi se declară mândru că a construit aici una dintre cele mai avansate unităţi de producţie din această parte a lumii, fabrica de maşini de spălat Arctic din Ulmi. „Îmi dă o satisfacţie deosebită că am putut contribui la un viitor mai bun pentru România şi că operăm aici două dintre cele mari fabrici de electrocasnice din Europa continentală.”

    România, mai spune el, este o ţară extrem de frumoasă, cu un mare potenţial turistic – „şi spun acest lucru din toată inima, mai ales că sunt pasionat de călătorii. În ultimii cinci ani am văzut acest sector dezvoltându-se, ceea ce mă bucură”. În opinia lui, toţi expaţii din România au datoria să devină ambasadori ai brandului de ţară – „cel puţin eu unul o fac oriunde mă duc, mereu vorbesc despre cât de frumoasă este România”. Unul dintre lucrurile pe care mai spune că le iubeşte aici este bogăţia naturală, printre cele mai diverse şi bine conservate din Europa. „România este o ţară atât de verde, binecuvântată cu peisaje uimitoare în orice anotimp. Îmi place să petrec timp în natură, cu tot ceea ce aceasta are de oferit, de la locuri sălbatice până la parcurile din Bucureşti.”

    Cât despre locul în care îşi încarcă bateriile în majoritatea zilelor în care este în Capitală, acesta e parcul Regele Mihai I (Herăstrău), fiind aproape de locuinţa sa. De asemenea, consideră că Transfăgărăşanul şi Transalpina sunt două dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume, aşa că îi face mare plăcere să le viziteze împreună cu familia chiar şi de două ori pe an. „Mă bucur din tot sufletul de peisajele fascinante. Îmi este greu să aleg un singur oraş, totuşi Sibiul ar fi preferatul meu pentru un weekend relaxant, graţie arhitecturii sale, atmosferei calme şi energiei pozitive. De asemenea, Delta Dunării este una dintre destinaţiile de top din România, un ecosistem cu adevărat unic şi fascinant.” În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale executivului, sarmalele şi ciorba de burtă sunt printre favoritele sale, „dar trebuie să recunosc că iubesc mâncarea în general. O altă delicatesă pe care o recomand este cozonacul, pentru gustul încântător”.

    Carte de vizită

    Murat Büyükerk, CEO, Arctic

    1. A preluat conducerea operaţiunilor Arctic în ianuarie 2018;

    2. Este un senior executive cu o vastă experienţă internaţională, atât la nivel strategic, cât şi operaţional, lucrând în cadrul companiei multinaţionale de electrocasnice Arçelik de peste 30 de ani;

    3. Are o expertiză amplă în management, achiziţii şi supply chain, marketing, management de produs, planificare de afaceri, precum şi vânzări internaţionale, deţinând diferite funcţii de conducere în aceste domenii.

    4. Murat Büyükerk a coordonat cu succes activitatea de brand a companiei şi a gestionat eficient echipe în peste 100 de ţări din Europa, Asia, Balcani, Orientul Apropiat şi Mijlociu, Regiunea Golfului şi Africa;

    5. Înainte de a prelua conducerea Arctic, a fost international regional sales director al Arçelik, poziţie din care a coordonat lansarea unei varietăţi de produse şi tehnologii de top care au susţinut creşterea globală a grupului. De asemenea, a fost vicepreşedinte de vânzări al Grundig (Germania);

    6. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, golful şi trabucurile.

    Dragostea pentru România, pornită de la români

    Murat Büyükerk a petrecut în ultimii 25 de ani mult mai mult timp departe de Turcia. „Am vizitat sau am locuit temporar în peste 100 de ţări. De 5 ani pot spune că locuiesc în România, astfel că atât Turcia, cât şi România sunt amândouă acasă pentru mine.” Este însă de părere că, din perspectiva aceasta, o comparaţie între cele două ţări ar fi injustă. „Există totuşi multe asemănări între ele, ambele având o moştenire culturală bogată, care îmbină influenţele orientale cu cele occidentale. În România serviciile – în special cele de IT, dar nu numai – joacă un rol mai important, în timp ce Turcia este mai concentrată pe producţie, dar din moment ce amândouă au acces pe piaţa europeană, văd multe oportunităţi pentru ambele.”

    Dintr-o perspectivă de business, el consideră că ţara noastră are o economie dinamică cu un potenţial semnificativ de creştere şi dezvoltare, fiind bine poziţionată pentru a valorifica oportunităţile oferite de dubla tranziţie, verde şi digitală. „După cum spuneam, România a devenit a doua mea casă, aşa că nu aş putea spune că sunt lucruri care îmi lipsesc foarte mult. Pentru mine este important să păstrez o legătură puternică cu familia, aşa că sunt norocos să mă aflu la o distanţă atât de mică de ei – atât la propriu, cât şi la figurat – pentru că mă vizitează adesea şi avem şansa să petrecem timp împreună.”

    La capitolul „beneficii”, spune că, în calitate de expat, are, în primul rând, privilegiul de a experimenta direct şi personal proverbiala ospitalitate românească. „Românii au o atitudine pozitivă şi sunt receptivi faţă de străini şi alte culturi, aşa că acesta este din punctul meu de vedere locul ideal pentru a trăi şi a face afaceri. Mai mult, voinţa românilor de a reuşi şi de a livra la cele mai înalte standarde – şi vorbesc, desigur, despre echipa mea de la Arctic aici – a fost o inspiraţie pentru mine ca manager.” În acelaşi timp, el adaugă că românii au un simţ al umorului incredibil, pe care şi-l păstrează în orice situaţie, sunt plini de viaţă şi ştiu să se distreze. „Oamenii sunt, până la urmă, principalul motiv pentru care m-am îndrăgostit de România. Această combinaţie între modul în care se raportează la performanţă şi deschiderea, căldura de care dau dovadă este, pentru mine, imbatabilă.”

     

    Solidaritatea, un pilon important – în business şi în viaţă

    Despre anul ce tocmai a trecut susţine că a fost unul în care cu toţii am avut multe de învăţat şi care a adus numeroase provocări la nivel mondial, ale căror influenţe s-au simţit pe toate pieţele. „Pentru noi, cei de la Arctic, a fost un an de consolidare în calitate de cel mai puternic brand local şi unul dintre principalii exportatori din ţară. Am finalizat a doua linie de producţie în fabrica de maşini de spălat rufe Industry 4.0 din Ulmi.” Ca urmare a acestei investiţii, capacitatea unităţii s-a dublat, ajungând la 2,2 milioane de electrocasnice pe an. „Mai mult, Forumul Economic Mondial a desemnat fabrica printre cele mai sustenabile zece unităţi de producţie Industry 4.0 din întreaga lume, singura de acest fel din regiune şi una dintre doar patru de acest tip în Europa.” Executivul crede că şi 2023 va fi un an bun, care va începe cu câteva luni fără îndoială pline de provocări, dar consideră că sfârşitul anului va aduce şi rezultate bune. „Arctic îşi menţine angajamentul de a transforma România într-un hub de producţie pentru întreaga Europă. De asemenea, ne propunem să creştem exporturile şi să ne menţinem poziţia de lider pe piaţa din România.”

    În opinia lui, dacă e să aleagă un lucru fără de care un an nu ar fi complet, acesta este solidaritatea, şi asta pentru că trăim într-o ţară frumoasă şi sigură, aşa că este de datoria noastră să oferim cât mai mult societăţii şi comunităţilor în care activăm. „Cred că acesta este cel mai bun mod de ne arăta dragostea pentru România.”   

    *Acest interviu a fost realizat anterior anunţului fuziunii din Europa dintre gigantul american Whirpool şi grupul Arcelik.

  • Cum i s-a părut România unui antreprenor străin când a venit acum 20 de ani să investească aici

    În 2004, când Alejandro Solano, executivul spaniol din fruntea HERCESA Imobiliara, a ajuns prima dată la Bucureşti, Lipscaniul arăta ca un câmp de luptă, iar România părea, la acea vreme, lipsită de ambiţii antreprenoriale şi de dorinţa de a schimba lucrurile în bine. Totuşi, el nu a fost descurajat. Ba din contră, povesteşte că totul părea învăluit într-un aer exotic. Cum priveşte lucrurile acum, după aproape două decenii distanţă, în care a învăţat limba română şi a învăţat să se împartă între „acasă” de aici şi „acasă” de peste hotare?

    Exista o mică diferenţă culturală, nu uriaşă, ci o mică diferenţă culturală între Europa de Est şi cea de Vest. Deci pentru mine totul era foarte exotic şi nou. Chiar îmi amintesc că am fost foarte fericit să fiu aici, să vizitez ţara şi apoi să învăţ cultura. Aşa că am fost foarte curios de la început legat de limbă, cultură, mâncare, istorie. Citisem şi o mulţime de cărţi”, rememorează Alejandro Solano vara lui 2004, când a ajuns pentru prima dată pe meleaguri româneşti. Dar, cu toate că a avut un şoc cultural de început, nu mai simte asta după atâţia ani. „Pentru mine, România este ca şi a doua mea ţară. Simt că am două naţionalităţi. Cred că de-a lungul anilor s-a schimbat foarte mult, evident. Doar cineva care a fost atât de mult timp aici poate percepe schimbările pentru că unele dintre ele sunt doar estetice, dar multe altele sunt şi culturale, şi cred că ţara şi-a schimbat puţin mentalitatea, parcă a câştigat mai multă încredere şi stimă de sine.”

    Dacă în 2004 România i-a lăsat impresia că nu era atât de avidă după dezvoltare, să încerce lucruri noi, nu avea acest spirit antreprenorial, spune că astăzi lucrurile stau total diferit şi „cred că asta a fost cea mai mare schimbare”. Acum, observă în oameni energia şi dorinţa de a face o ţară mai bună. „Şi apoi sunt lucrurile mici pe care le vezi. De exemplu, când am ajuns, în 2004, Lipscani era ca un câmp de luptă şi erau nenumărate magazine cu rochii. Acum e transformat. Este plin de comerţ şi culoare, baruri şi restaurante şi alte lucruri.” Infrastructura, subliniază el, e şi ea mai bună. „Cred că deşi o parte din infrastructură a fost dezvoltată cu întârzieri şi aşa mai departe, poţi vedea că este în curs de dezvoltare. Trenul de la aeroport la gară este doar un exemplu.” Ar mai schimba totuşi, câte ceva, de pildă industria serviciilor, care spune că ar trebui să fie mai orientată spre client.

     

    Vamaiot de ocazie

    Una dintre primele destinaţii pe care Solano a avut ocazia să le viziteze în România a fost Vama Veche, care „la rândul său a evoluat foarte mult” faţă de prima sa vizită, care s-a suprapus cu prima sosire în România. „Un prieten şi coleg mi-a spus că merge în Vamă şi m-a întrebat dacă vreau să îl însoţesc. Normal că am acceptat, pentru mine Marea Neagră era ultima frontieră. Mi s-a părut foarte exotic, am dormit cu cortul pe plajă. Plajele din Spania sunt plictisitoare acum.” Alt loc pe care îl consideră special la noi în ţară e în Munţii Apuseni, iar ca mâncăruri favorite, deşi dieta nu îi permite prea des, spune că îi plac sarmalele şi papanaşii. Pe români îi consideră foarte primitori. „Experienţa mea în România a fost o experienţă foarte bună datorită oamenilor pe care i-am găsit aici. Am prieteni foarte buni, prieteni români, care m-au susţinut încă de la început, când încercam să mă adaptez la ţară. M-au învăţat limba. M-au învăţat cultura. Mi-au arătat locurile. Asta cred că ar fi cea mai bună caracteristică (a ţării – n. red.).” Din Spania îi lipsesc mâncarea şi locurile preferate din oraşul natal, Madrid, şi care „au un loc special în  inima mea”, dar cel mai mult, momentele cu familia şi prietenii. Însă merge acasă lunar, iar ca expat, pe lângă beneficiile private, spune că un mare avantaj este acela de a învăţa cultura în fiecare. „Şi cred că acesta este cel mai mare beneficiu.”

     

    O industrie cu ecou

    Executivul susţine că, deşi în copilărie îşi dorea să ajungă fotbalist, odată ce a intrat în industria imobiliară, ce l-a determinat să rămână a fost faptul că eşti implicat în proiecte pe care le poţi vedea şi peste ani, e ca o moştenire. Îi place şi să vadă feţele oamenilor când cumpără o casă şi ei livrează acea casă. „Şi cred că sunt plini de bucurie. E foarte plăcut să le oferi oamenilor un produs care să le aducă atâta bucurie, e ceva foarte satisfăcător.” În România, Hercesa, care, potrivit informaţiilor publice disponibile, a înregistrat o cifră de afaceri de 65,7 milioane de lei anul trecut, a ajuns la peste 900 apartamente livrate în proiectul Vivenda Residencias. De asemenea, compania a reabilitat clădirea hotelului Cişmigiu şi a berăriei Gambrinus din Centrul Bucureştiului, două repere arhitectonice.

    Pentru Alejandro Solano, o zi de lucru include, uneori, întâlniri online, alteori întâlniri în centrul oraşului, dar şi momente când „trebuie să merg în Nord, să petrec mult timp în maşină, şi asta e ceva ce detest – traficul din Bucureşti”. Iar serile îi place să iasă la cină cu prietenii. În opinia lui, o calitate esenţială la un lider e inteligenţa emoţională, şi la angajaţii săi caută, în primul rând, onestitate, iar lucrul peste care nu ar trece este lipsa acesteia. O greşeală frecvent întâlnită consideră că poate fi aceea de a subestima oamenii. „Cred că întotdeauna trebuie să laşi oamenii să te surprindă.” Sfatul său pentru tineri este să aibă stimă de sine. „În sensul că ar trebui să le pese cu adevărat de ei înşişi. Şi să muncească la a fi mai buni, dar cred că poţi obţine asta doar având stimă de sine. Şi cred că asta te poate duce oriunde.” În plan personal, anul viitor îşi doreşte să îşi îmbunătăţească handicapul la golf şi să fie sănătos, dar şi să reia legăturile pierdute cu prietenii săi.   ■

     

     

    Carte de vizită Alejandro Solano

    1. Este licenţiat în managementul afacerilor în cadrul Universităţii Carlos al III-lea din Madrid şi are două diplome de master, una în multimedia, obţinută de la Teesside University, şi una în real estate, din partea Universităţii din Washington;

    2. Şi-a început cariera în echipa Hercesa, în 2004, şi a rămas în companie până în prezent;

    3. Când era copil voia să devină fotbalist, dar a ales să rămână în această industrie deoarece aici a găsit, prin primul loc de muncă, o oportunitate;

    4. Este pasionat de golf.

     

     

    „Welcome to the hotel Cişmigiu”


    Hercesa Imobiliara, compania condusă pe plan local de Alejandro Solano, este cea care în 2004 a cumpărat clădirea Hotelului Cişmigiu din Capitală şi, după ce a reabilitat-o, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro, a redeschis unitatea în urmă cu un deceniu. Hotelul de patru stele este căutat în special de oamenii de afaceri, axându-se puternic pe turismul de business, cu 80% turişti străini. Anul acesta, unitatea a ajuns la un grad de ocupare similar cu cel atins în 2019 – de 70%, şi cu 60% mai mare decât anul trecut, când încă se resimţeau încă efectele pandemiei COVID, iar numărul mediu de înnoptări este de 1,5. Reprezentanţii unităţii estimează că vor încheia anul cu o cifră de afaceri de 1,45 mil. euro, în creştere cu 136% faţă de anul precedent, iar pentru 2023 preconizează un salt de 15%. Hotelul a fost deschis iniţial în urmă cu un secol, în 1912, şi are o capacitate de 60 apartamente, alături de şase săli de conferinţe, funcţionând cu circa 22 de angajaţi.

  • În amalgamul de roluri pe care le-a avut de-a lungul timpului, un francez a început să îşi construiască, în România, o nouă viaţă. Care este povestea lui şi de ce a ales să rămână aici?

    În amalgamul de roluri pe care le-a avut de-a lungul timpului, din 2014 Frédéric Lamy a început să construiască, în România, o ţară pe care o descrie ca agilă şi foarte diferită de cea natală, o nouă viaţă. Cum a fost aceasta până acum?

    „Primul meu contact cu România a avut loc în ianuarie 2012, cu ocazia unei întâlniri a echipei de CEO Leroy Merlin. La vremea aceea activam în Turcia şi ţin minte că prima impresie despre  România a fost că era o ţară cu o capitală mare, potenţial pe măsură, populată de oameni foarte calzi”, îşi aminteşte Frédéric Lamy. La zece ani distanţă au avut loc, cu siguranţă, foarte multe schimbări, iar ţara şi-a confirmat potenţialul de dezvoltare, „având în vedere creşterea economică uimitoare din ultimii opt ani”. Ocazia de a veni aici i-a fost oferită în 2014, la doi ani după prima vizită, şi îşi aminteşte că fost încântat să accepte această propunere. „A fost momentul în care mi-am spus: Leroy Merlin este deocamdată o companie mică pe piaţa locală, însă predecesorul meu a pus o bază bună, pe care pot dezvolta un business DIY de amploare.” Astăzi, acest business este „o companie de retail de bricolaj profitabilă, omnicanal”, cu 20 de magazine, 3.000 de angajaţi, 14 milioane de clienţi pe an, aproximativ 145 de milioane de produse vândute şi vânzări de 612 milioane de euro anul trecut, care în 2022 se estimează că vor creşte la  700 de milioane.

    Carieră-mozaic

    Executivul şi-a început cariera în 1994, ca auditor financiar la Arthur Andersen. Ulterior, s-a alăturat grupului Compaq IT, timp de doi ani, în calitate de controlor financiar pentru divizia Consumer PC. În 1999 a creat şi a lansat marca Dyson în Franţa, în calitate de director financiar, iar în 2001 a iniţiat un proces de Leverage Management Buy Out (LMBO) în cadrul unei companii franceze specializate în electrocasnice mici. Ulterior, s-a alăturat grupului internaţional britanic Kesa în calitate de director comercial european. În 2009, Lamy a venit în echipa grupului Leroy Merlin. După o perioadă de formare operaţională ca director de vânzări şi director de produs în Franţa, a fost numit director general al Leroy Merlin în Turcia, unde a rămas timp de trei ani. În 2014 a preluat conducerea operaţiunilor locale ale jucătorului şi a transformat complet compania datorită achiziţiei retailerului austriac Baumax. Frédéric Lamy este, de asemenea, consilier pentru comerţ exterior al autorităţilor franceze din România, membru al Consiliului de Administraţie şi trezorier al Camerei de Comerţ Franceze din România, profesor de afaceri internaţionale la ASE (Academia de Studii Economice, Bucureşti), iar în trecut a fost preşedintele Şcolii Franceze Anna de Noailles din Bucureşti timp de patru ani.

    Investiţie pentru escapade de weekend

    Dincolo de responsabilităţile pe care le are la cârma companiei, executivul spune că face tot posibilul să petreacă cât mai mult timp alături de familie, chiar dacă uneori nu este atât de simplu să facă asta. „Partenera mea are la rândul său o profesie foarte solicitantă şi este pasionată de ceea ce face, dar încercăm mereu să ne dedicăm timp împreună în afara Bucureştiului, în weekenduri, atunci când putem. Pe de altă parte, sunt şi tată, îmi iubesc enorm copiii. Unii dintre ei sunt deja studenţi, studiază departe de România, dar încerc să comunic zilnic cu ei. Copiii sunt centrul universului meu, iar pandemia a fost dură în acest sens, m-am simţit uşor rupt de ei. Dar iată că noile tehnologii ne-au ajutat să ne auzim în fiecare zi.” În bucătăria autohtonă îi plac foarte mult dulciurile tradiţionale, printre care papanaşii sau cozonacul pe care românii îl pregătesc în perioada Crăciunului. În ceea ce priveşte destinaţia preferată de weekend, aceasta este în Buşteni, la munte, unde a şi achiziţionat un mic loc pentru familia sa. „Când mă duc acolo, tot stresul acumulat în timpul săptămânii dispare!” Între România şi ţara natală, Franţa, observă multe diferenţe: „Relaţia cu familia este alta aici, iar capacitatea de estimare a timpului pentru acţiuni este total diferită. Noi, francezii, avem tendinţa de a gândi prea mult, în timp ce românii sunt cei mai pragmatici oameni de pe pământ. Admir foarte mult această calitate!” Despre români mai spune că sunt oameni familişti, direcţi, extrem de inteligenţi, sensibili – „uneori uşor susceptibili…”, cu o inimă foarte mare. „Iar personalitatea pe care o admir cel mai mult este Mihai Eminescu, pentru poeziile sale uimitoare.” De acasă îi lipsesc Oceanul Atlantic din sud-vestul Franţei, oraşul său natal, Saint Jean de Luz, „care este uimitor, tradiţional”, dar îi este dor, totodată, şi de mâncarea locală. „Încerc să mă duc acolo de cel puţin două ori pe an.” Când vine vorba despre ce ar îmbunătăţi în România, spune că ar fi un pic arogant din partea sa să se pronunţe, „având în vedere că sunt un oaspete în ţara voastră”. Însă, adaugă el, „probabil nu veţi fi surprinşi dacă voi indica nevoia unei infrastructuri globale în România. Visez la o autostradă între Ploieşti şi Braşov sau la un tren de mare viteză între Bucureşti şi Cluj Napoca”.

    Fiecare zi cu lecţia ei

    La birou, ne-a povestit că nicio zi nu seamănă cu alta: „Am un job foarte divers. Petrec timp atât la birou, alături de echipa mea, pentru a seta sau rezolva diverse situaţii de business, dar petrec şi mult timp în magazinele Leroy Merlin şi cele concurente, călătoresc în alte ţări pentru inspiraţie constantă când vine vorba de practici eficiente de afaceri. Cel mai important lucru pentru mine este că nu am nicio zi în care să nu învăţ ceva nou, fiind în contact permanent cu echipele mele sau cu terţi”. Executivul este de părere că pentru a fi un bun lider, trebuie să fii empatic, chiar dacă nu este atât de simplu să o faci în fiecare zi. Consideră, de asemenea, că şi calităţile care ţin de viziune sau de strategie sunt importante, dar nu sunt baza. „Mai mult decât atât, trebuie să reacţionezi în cel mai onest şi uman mod cu putinţă în orice situaţie, aşa reuşeşti să creezi un impact real şi sincer.” Privind retrospectiv la întregul său parcurs profesional, spune că cele mai mari greşeli pe care le-a făcut în carieră au fost legate, în mare parte, de un soi de nerăbdare sau poate de incapacitatea de a-i asculta pe ceilalţi. „De câţiva ani încerc să corectez acest lucru. Am tendinţa de a fi pasionat şi entuziast şi ştiu că acest lucru poate fi obositor pentru ceilalţi, chiar şi pentru familia mea.” În ceea ce priveşte calităţile pe care le caută la angajaţii din echipă, acestea spune că sunt simple: „Oamenii trebuie să fie curioşi, sensibili şi dornici să înveţe. Nu sunt atât de ataşat de competenţele de afaceri, pe care le poţi dobândi în timp”. Iar legat de greşeli, este de părere că oamenii au dreptul să le facă. „Singurele pe care nu le tolerez sunt minciuna şi lipsa de respect sau de onestitate.”

    Încheie cu un sfat pentru tineri: „Keep being opened and agile! (Continuaţi să fiţi deschişi şi agili!).   

    CV de cavaler – în business

    Frédéric Lamy, CEO, Leroy Merlin România

    1. S-a născut în oraşul francez Saint Jean de Luz, are 51 de ani şi este tată a patru copii;

    2. A absolvit EM Lyon Business School, ESSEC Business School şi Harvard Business School;

    3. Şi-a construit cariera într-o multitudine de companii, pe mai multe pieţe şi în diverse roluri de  top management şi nu numai, începând cu Arthur Andersen, compania în care a debutat parcursul său profesional, şi continuând cu Compaq, Dyson – el fiind cel care a lansat marca în Franţa, Kesa şi, din 2009, Leroy Merlin;

    4. Împleteşte activitatea de business cu cea academică, ca profesor de afaceri internaţionale la ASE, dar şi cu o serie de responsabilităţi în cadrul Camerei de Comerţ Franceză din Bucureşti;

    5. De asemenea, este Cavaler al Ordinului francez Palmes Academiques (ordin francez acordat de Republica Franceză), şi a primit în 2021 o medalie de onoare din partea Ministerului Sănătăţii din România pentru construcţia unui spital pentru tratarea COVID-19;

    6. Este pasionat de sport, mai ales de tenis, îi place să călătorească în toată lumea şi să gătească, dar se declară, totodată, un cititor avid de eseuri şi romane geopolitice, o carte pe care o recomandă fiind „Etapele gândirii sociologice”,  a autorului francez Raymond Aron.

  • Expat în România. De la expat la cetăţean cu acte-n regulă

    În toamna anului 1999 a acceptat o ofertă de muncă în sectorul bancar local, iar după primii 15 ani petrecuţi în România, Utku Ogrendil, aflat în prezent la cârma operaţiunilor locale ale operatorului de plăţi în numerar şi încărcare electronică PayPoint, a devenit cetăţean român. Azi, după 23 de ani petrecuţi pe meleaguri autohtone, executivul se declară încă îndrăgostit de România.

    Am ajuns în România în septembrie 1999. Venisem în ţară să lucrez în domeniul financiar, la o bancă. Mi s-a părut o provocare interesantă, având în vedere că sectorul bancar privat era încă la început şi avea mult potenţial de dezvoltare”, a povestit Utku Ogrendil, CEO al PayPoint România, care a înregistrat 12 miliarde de tranzacţii în perioada august 2021 – august 2022, cu o valoare lunară medie de 1,2 miliarde de lei. El a preluat funcţia de CEO al PayPoint în vara anului trecut. Încă din prima zi petrecută aici, Utku Ogrendil s-a simţit ca acasă, chiar dacă se afla pe un teritoriu necunoscut. De departe, cel mai mult i-au plăcut deschiderea şi căldura oamenilor cu care a interacţionat. „De atunci, multe lucruri s-au schimbat şi putem vedea evoluţia României în multe sectoare, cum sunt cel financiar sau sectorul IT, dar mă bucur să văd că oamenii au rămas la fel de primitori şi deschişi. Cred că acest lucru este extrem de important atât în business, cât şi pe plan personal. Mi-a plăcut aici atât de mult, încât de 15 ani sunt cetăţean român şi iubesc România.” Utku Ogrendil este de loc din Turcia, o ţară balcanică foarte asemănătoare cu România din multe puncte de vedere. De asemenea, executivul spune despre România că este o ţară de o frumuseţe aparte şi foarte variată din perspectiva peisajelor şi locurilor unde poţi merge să te relaxezi, să te plimbi şi să descoperi ceva nou, iar în ceea ce priveşte preparatele preferate, de pe pe lista lui nu lipsesc ciolanul şi cozonacul. „Ca destinaţii de vacanţă, nu pot să aleg un singur loc. Am tot vizitat România în anii aceştia, de când sunt aici, şi pot spune că mai am încă multe de văzut. Sunt şi foarte multe exemple de preparate delicioase din bucătăria românească pe care le servesc cu plăcere.” Întrebat ce ar „perfecţiona”, CEO-ul PayPoint România a răspuns că „poate s-ar putea îmbunătăţi viteza cu care se întâmplă lucrurile, pentru că văd un potenţial uriaş din multe puncte de vedere, de care însă poate nu profităm din plin”. De asemenea, consideră că ar fi de dorit ca jucătorii de pe piaţa financiară să fie mai uniţi, să comunice mai mult între ei şi să se ajute reciproc pentru ca industria să crească şi să fie în beneficiul oamenilor.

    Carte de vizită

    Utku Ogrendil, CEO al PayPoint România

    1. A absolvit Management şi Finanţe la University of Hartford, în SUA;

    2. Are o experienţă de 23 de ani în industria financiar – bancară, în poziţii de vicepreşedinte, director general adjunct şi CEO;

    3. În iunie 2021 a intrat în echipa PayPoint România, când a preluat funcţia de CEO al operatorului de plăţi în numerar şi încărcare electronică;

    4. Primul său vis a fost să devină veterinar;

    5. Este pasionat de sport şi de grădinărit.

    Copilărind printre cifre

    Utku Ogrendil a terminat Management şi Finanţe la University of Hartford, în 1997, iar în toamna anul 1999 a ajuns în Bucureşti, pentru a-şi începe cariera în industria bancară. În cei 23 de ani de carieră, executivul a deţinut diverse funcţii în mai multe companii active în domeniul bancar – începând de la funcţia de deputy director corporate banking, continuând cu roluri de vicepreşedinte sau director general adjunct şi finalizând cu preluarea poziţiei de CEO, pe care o deţine în prezent în cadrul PayPoint România. „Sunt fiu de bancher, asta am văzut şi auzit toată copilăria mea în casă. Termenii financiari mi-au fost familiari încă de când eram mic, n-aveam cum să nu intru şi eu în domeniul financiar”, a povestit reprezentantul PayPoint România, care în schimb, în copilărie, visa să devină veterinar. În prima parte a zilei, Utku Ogrendil spune că încearcă să fie prezent cât de mult poate la birou pentru a rezolva treburile interne şi pentru a fi lângă colegi, în mijlocul acţiunii. „De obicei, întâlnirile mi le programez după-amiază.”

     

    Răbdare, ambiţie, responsabilitate şi adaptabilitate

    Când vine vorba de lecţii şi sfaturi de leadership, şeful PayPoint România e de părere că un lider bun trebuie să fie deschis, să fie prezent şi să asculte pe toată lumea, iar un angajat bun trebuie să fie ambiţios şi dedicat muncii sale. „Cred că am făcut multe greşeli, încă mai fac şi mai cred că e normal să greşeşti. Cum e vorba românească: numai cine nu munceşte, nu greşeşte. Din greşeli înveţi, aşa vezi care sunt consecinţele neatenţiei şi deciziilor luate pripit. Un sfat bun pe care mi l-aş oferi la începutul propriei cariere ar fi: Ai răbdare, Utku!” De asemenea, executivul este de părere că un tânăr care se află la începutul carierei trebuie să aibă multă ambiţie, iar înainte de a face bani şi de a ajunge într-o poziţie înaltă în carieră, trebuie să fie dispus să muncească mult şi să înveţe să se adapteze la noile cerinţe şi să se descurce în orice situaţie dificilă care ar putea apărea. Iar dacă ar fi să rezume într-un cuvânt întregul său parcurs profesional, „acel cuvânt ar fi responsabilitate”.

     

    Anii pandemici, un exerciţiu de adaptare

    Pentru Utku Ogrendil anii de pandemie au fost ani de reflecţie, în care şi-a analizat parcursul profesional şi a rememorat realizările pe care le-am avut în diferite echipe din care a făcut parte. „În plus, ultimii doi ani au fost, ca pentru toată lumea, un amplu exerciţiu de adaptare. Ne-am adaptat la noile reguli şi ne-am adaptat stilul de viaţă. În acelaşi timp, am conştientizat importanţa relaţiilor sociale care au fost bulversate în totalitate de pandemie. Avem nevoie de socializare, iar ultimii doi ani ne-au demonstrat şi cât de mult. Ca rezoluţie profesională pentru anul acesta, îmi doresc ca PayPoint să mai urce nişte trepte şi să se dezvolte frumos”, a spus executivul. El consideră că, deşi a fost şi este o perioadă cu multiple provocări pe plan economic, 2022 a venit totuşi cu o serie de oportunităţi generate de relaxarea restricţiilor din timpul pandemiei. „În acelaşi timp, în aceşti doi ani, am observat un apetit crescut pentru servicii digitale, cum ar fi cumpărăturile online sau social media. Prin urmare, provocarea a venit chiar din această nevoie de a accelera procesul de digitalizare al companiei, în timp ce ne adaptăm la noul context social-economic. Chiar dacă suntem, în prezent, principalul operator de plăţi în numerar şi încărcare electronică din România, ne aflăm în continuare într-un proces de creştere, învăţare şi dezvoltare, atât în zona digitală, cât şi în ceea ce priveşte consolidarea poziţiei noastre pe piaţă, prin extinderea reţelei naţionale de parteneri şi investiţii în infrastructură şi tehnologie.” În urma tendinţei de digitalizare a serviciilor, pe parcursul anului în curs, PayPoint România a adăugat peste zece servicii noi disponibile în locaţiile PayPoint, printre care achiziţia voucherelor electronice pentru diverse servicii, produse de tip e-money pentru cumpărături online sau produse loteristice. De altfel, aplicaţia mobilă PayPoint, care le permite clienţilor să plătească direct de pe telefon facturile la utilităţi – precum apă, gaze sau electricitate – să-şi reîncarce creditul pentru cartelele prepay sau să efectueze alte tranzacţii online, a ajuns să opereze, în medie, 10 milioane de tranzacţii lunar, iar aproximativ 5 milioane de clienţi unici au făcut tranzacţii prin terminalele PayPoint – pentru încasare facturi, reîncărcare electronică şi altele – în primele nouă luni ale anului 2022. „PayPoint a atins un nivel de maturitate în privinţa volumelor tranzacţionate, care au rămas relativ constante în perioada 2020 – 2021, iar anul acesta ne aşteptăm la aceeaşi tendinţă. Spre exemplu, am avut în jur de 12 miliarde de tranzacţii în perioada august 2021 – august 2022, iar valoarea lunară a tranzacţiilor operate a fost, în medie, de 1,2 miliarde de lei pe lună, iar până la finalul anului 2022 estimăm că tendinţa se va menţine.” De asemenea, jucătorul este activ, în prezent, în circa 20.000 de puncte de vânzare pe tot teritoriul României. În iulie 2021, PayPoint România deţinea peste 19.000 de terminale de plată. Cele mai folosite servicii de pe terminalele companiei sunt plata facturilor şi încărcările electronice, iar valoarea medie a unei plăţi operate a rămas în jurul sumei de 100 de lei. „Acestea pot fi folosite ca POS pentru plata cu cardul a cumpărăturilor din magazin, dar şi pentru plata cu numerar a serviciilor PayPoint disponibile, precum plata facturilor, reîncărcări electronice sau achiziţia de vouchere electronice“, a spus Utku Ogrendil.   

    El a explicat că anul financiar al PayPoint România începe în luna aprilie şi se finalizează în luna martie a anului următor, adăugând că până acum datele financiare ale companiei se prezintă conform aşteptărilor. „În acest an financiar suntem aproape de a atinge bugetul stabilit. Avem mai multe proiecte în derulare pe care le vom anunţa în curând. Printre obiectivele noastre se numără creşterea numărului de parteneri PayPoint, iar în următorii ani intenţionăm să creştem prin diversificarea portofoliului de servicii oferite, ceea ce sperăm să genereze un impact pozitiv asupra volumelor tranzacţionate.” Despre impactul crizei geopolitice actuale asupra businessului pe care îl conduce, CEO-ul PayPoint România spune că se reflectă asupra creşterii valorii facturilor la utilităţi, din care derivă un risc de colectare a banilor de la comercianţi, ceea ce poate avea efecte negative la scară largă dacă situaţia va continua la fel. „Iar dacă se va menţine acest ritm, este foarte probabilă intrarea într-o lungă perioadă de recesiune care, inevitabil, va afecta toate industriile.”

  • Cum se simte în ţara noastră unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri străini şi ce părere are el despre angajaţii români şi despre România

    Pentru Javier Garcia del Valle, CEO şi, de un an, şi proprietar al agenţiei de turism Happy Tour, România a devenit, în 2008, al doilea loc căruia îi spune „acasă”. Deşi îi lipsesc tapasurile spaniole savurate alături de prietenii din ţara natală pe malul mării, nici experienţele din România nu se lasă mai prejos, oferindu-i doze memorabile de adrenalină când străbate Transfăgărăşanul şi Transalpina pe motocicletă. Cât de provocatoare a fost plecarea în „cealaltă parte a continentului” şi cum se vede, prin ochii săi, evoluţia pieţei locale în ultimul deceniu şi jumătate?

    „Primul meu contact cu România a fost în 2007, când GED mi-a propus să intru în boardul Happy Tour. Da, auzisem de România, dar nu fusesem niciodată, iar poveştile pe care le auzisem nu erau cele mai frumoase. Însă odată ajuns aici, mi-am schimbat opinia total”, spune Javier Garcia del Valle, CEO şi proprietar al agenţiei de turism Happy Tour, un business prezent în România, Bulgaria şi Turcia, ţări în care operează cu echipă de circa 80 de angajaţi şi vânzări de aproximativ 18 milioane de euro, estimările pentru acest an vizând o dublare, ba chiar şi mai mult. Executivul a preluat anul trecut compania de la GED Capital.

    Aici a ajuns să se simtă ca acasă – termenul cu care şi descrie România într-un cuvânt, spunând, de asemenea, că este o ţară extraodinară, care are atât de multe lucruri de oferit, de la natură şi locurile unice de pe aceste meleaguri, la oamenii „frumoşi”. „Îmi plac foarte mult românii, sunt nişte oameni ospitalieri, vorbesc engleza, sunt similari nouă, spaniolilor, sunt deschişi şi nu te fac să te simţi ca un străin. Din punct de vedere profesional, sunt muncitori, excelează în anumite domenii şi sunt profesionişti.” Când i-a fost propus rolul actual, povesteşte că primul său gând a fost că este o provocare să meargă în Europa de Est. „Pentru mine, ca spaniol, România este poziţionată la capătul celălalt al continentului şi reprezenta o mutare în partea cealaltă a Europei. Dar cum nu am refuzat niciodată o provocare, nu mi-a trebuit mult să o accept. Am primit propunerea la finalul lui decembrie (2007 – n. red.) şi pe 1 februarie, anul care urma, m-am relocat în România.”

    „Un business, oricare ar fi acela, va avea momente de răscruce şi, dacă la primul impediment renunţi, dacă te împotmoleşti la primul hop, nu ai cum să mergi mai departe, să creşti, să te dezvolţi. Şi hopuri vor fi multiple. Dacă ne raportăm la industria noastră, turismul, doar în ultimul an am avut pandemie, război, Blue Air, zboruri anulate, overbooking. Dacă nu perseverăm, nu reuşim să le depăşim şi să mergem mai departe, businessul nu va fi pe drumul cel bun.”

     Javier Garcia del Valle, CEO şi proprietar, Happy Tour

    Cu bune şi cu rele. În opinia lui, în ultimii 15 ani România s-a dezvoltat foarte mult din toate punctele de vedere, inclusiv pe partea de infrastructură rutieră, „de care ne plângem cu toţii şi care încă are nevoie de dezvoltare”. Bucureştiul, spune executivul, este foarte cosmopolit comparativ cu 2007 şi poate fi comparat cu orice altă capitală europeană. „Spre deosebire de ce era în 2007, acum a devenit un hub regional de business. Mai toate multinaţionalele sunt prezente în România. Iar engleza nu a fost niciodată o problemă, lucru care a ajutat comunitatea de expaţi.” Este însă de părere că sunt în continuare multe lucruri de îmbunătăţit în România, ca, de altfel, în orice altă ţară. Aici consideră că e nevoie, cu certitudine, de un mai bun trafic management şi mai multe drumuri. „Infrastructura rutieră este o problemă vizibilă şi care, cumva, ţine în loc şi dezvoltarea ţării. De asemenea, stabilitatea şi credibilitatea în mediul politic şi de business este ceva la care orice ţară trebuie să fie atentă. Aş mai adăuga şi o supraveghere mai atentă a companiilor care nu respectă legea.”

    Între Spania şi România spune că sunt multe diferenţe, „de la felul în care acţionăm în business, până la felul în care manageriem businessul”. Cea mai mare provocare pe care o vede în România sunt taxele pe angajaţi, mari comparativ cu Spania, şi faptul că există companii care sunt „inventive” pentru a scăpa de ele. Despre beneficiile pe care le ai ca expat, el subliniază că fiecare contract pentru fiecare expat e diferit, dar lucrurile de bază spune că sunt similare pentru toţi, însă „fiecare îşi negociază contractele. Unele oferă chiria, altele plătesc pentru educaţia copiilor, altele oferă un buget de călătorie şi tot aşa. Beneficiile sunt diferite”.

    Carte de vizită Javier Garcia del Valle, CEO şi proprietar, Happy Tour

    1. Are o experienţă internaţională de peste trei decenii în industria turismului, în poziţii de top management, formată pe pieţe din SUA, Europa şi China;

    2. Din 2008 face parte din echipa Happy Tour, companie al cărei proprietar a devenit în urmă cu un an;

    3. Primul său vis a fost să îşi construiască o carieră în aviaţia militară;

    4. A studiat economia, dar pentru că nu i-a plăcut suficient, a renunţat la cursuri şi s-a înscris la o altă facultate, specializându-se pe managementul ospitalităţii;

    5. Este pasionat de sport, în special golf şi motociclism.

    Printre lucrurile din ţara natală cărora le duce dorul spune că iarna îi lipsesc familia şi prietenii, aperitivele de la unu după-amiaza – bere cu tapas, servite alături de prieteni, privind marea, dar şi clima din Spania. „M-am obişnuit, dar uneori când este foarte frig, aşa tare aş vrea să fug la căldură!” Un alt lucru care îi lipseşte este să trăiască şi să petreacă mult timp afară. Acum însă reuşeşte să ajungă acasă mai des decât în pandemie. „În trecut mergeam de cel puţin 4-5 ori pe an, în pandemie am mers de vreo două ori, dar anul acesta pare că lucrurile se aşează şi pot ajunge acasă mai des.” Aici, mâncarea sa preferată este ciolanul de porc şi zacusca, iar ca destinaţie de vacanţă îi place foarte mult Transilvania şi Delta Dunării şi, când prinde ocazia, străbate ţara pe două roţi. „Am motocicletă şi ador să merg pe Transfăgărăşan sau Transalpina.” Despre personalităţile româneşti pe care le admiră cel mai mult, spune că îi este foarte greu să nominalizeze doar o singură persoană. „Sunt sportivi care excelează şi sunt de admirat, precum Nadia Comăneci, Năstase, Halep, Virgil Stănescu, Hagi, mari compozitori precum Enescu, scriitori mari, Eminescu, Cioran şi alte personalităţi precum Henri Coandă, aproape de domeniul meu de activitate, şi mulţi alţii. În zona de business, i-am urmărit şi îi admir pe fraţii Pavăl.”

     

    Tot răul spre bine. Deşi a reuşit să îşi construiască un parcurs de succes în turism, primul vis al lui del Valle, încă din copilărie, a fost să aibă o carieră aviatică. S-a înscris ca voluntar în Forţele Aeriene Spaniole, „pentru că, dacă veneai din interior, aveai nişte avantaje în momentul în care te înscriai la Academia Militară”, însă când a venit vremea înscrierilor, câteva puncte în minus l-au trecut pe lista de respinşi. A aplicat apoi către Academia de Forţe Aeriene, dar din cauza unei probleme de sănătate, nu a fost admis nici acolo. A urmat apoi un program susţinut de operatorul aerian naţional al Spaniei, Iberia, pentru a deveni pilot însă, cu toate că fusese selectat, momentul a coincis cu o grevă în urma căreia s-au oferit mai puţine posturi, aşa că nu a mai avut ocazia să obţină un job. „Pentru acest motiv, m-am gândit că Dumnezeu nu vrea ca eu să fiu la manşa avionului, aşa că am decis să mă reorientez. Cum tatăl meu avea o agenţie de turism, m-am orientat către turism, şi astfel am ajuns aici. Am studiat economia, dar nu mi-am terminat studiile, pentru că nu mi-a plăcut. Am renunţat la această facultate şi m-am orientat către managementul ospitalităţii, facultate pe care am terminat-o şi iată-mă aici.” La capitolul work-life balance, executivul spune că ţine tare mult să păstreze balanţa viaţă personală – viaţă profesională, deşi recunoaşte că au  fost momente în care a fost greu şi balanţa s-a înclinat către viaţa profesională, dar în acelaşi timp, pandemia, în felul ei, „ne-a făcut pe toţi să privim către viaţa personală.” În timpul liber petrece mult timp cu familia, prietenii, îi place să joace golf şi alocă timp acestei pasiuni. Ziua sa începe dimineaţa devreme, şi de cele mai multe ori alege să facă sport înainte de a pleca spre birou, unde, în majoritatea cazurilor, are agenda plină, fie cu call-uri, fie cu meetinguri în afara biroului.  „Rar se întâmplă să plec de la birou mai devreme de 18:30-19:00, şi atunci când o fac, merg către un eveniment.”

    „Pentru mine, ca spaniol, România este poziţionată la capătul celălalt al continentului şi reprezenta o mutare în partea cealaltă a Europei. Dar cum nu am refuzat niciodată o provocare, nu mi-a trebuit mult să o accept.”

     Javier Garcia del Valle, CEO şi proprietar, Happy Tour

    Perseverenţa, esenţa leadershipului? În opinia lui Javier Garcia del Valle, o trăsătură esenţială pentru un lider este perseverenţa. „Un business, oricare ar fi acela, va avea momente de răscruce şi dacă la primul impediment renunţi, dacă te împotmoleşti la primul hop, nu ai cum să mergi mai departe, să creşti, să te dezvolţi. Şi hopuri vor fi multiple. Dacă ne raportăm la industria noastră, turismul, doar în ultimul an am avut pandemie, război, Blue Air, zboruri anulate, overbooking. Dacă nu perseverăm, nu reuşim să le depăşim şi să mergem mai departe, businessul nu va fi pe drumul cel bun. Şi acesta este doar un exemplu. În istoria unei companii, momentele tensionate vor fi multe. Nu există altfel.” Deşi nu pretinde că a avut o carieră fără cusur, Garcia e de părere că a greşi e omeneşte şi că problema nu e să faci o greşeală, ci să o faci şi să nu o corectezi, să nu înveţi din ea. „Eu continui să învăţ din greşelile mele.” La angajaţii din echipă caută, în primul rând, onestitatea, „crucială” în ceea ce-l priveşte. „Apoi, în funcţie de poziţia pe care au, sunt calităţi relaţionate postului – munca în echipă, angajament, etică etc. Nu voi tolera miniciunile şi tot ce ţine de asta.” Tinerilor aflaţi la începutul carierei le recomandă două lucruri. „Primul lucru este să fii cu ochii în patru, să te trezeşti dacă vrei să-ţi vezi visul cu ochii (M.J. Powell). Şi al doilea este ca atunci când vrei să faci un lucru, să-l priveşti din toate unghiurile.” În încheiere recomandă şi o carte, pe care a citit-o recent: The Ride of Lifetime, de Robert Iger (fost CEO al Walt Disney).   

  • Johan Gabriels: „Cred că e mai uşor să găseşti oameni motivaţi în România, decât în Europa de Vest. În Vest suntem răsfăţaţi – nu mai suntem obişnuiţi să suferim. Totul este acolo, la îndemână.”

    Johan Gabriels a ajuns în România pentru prima dată în 2009, în plină criză, iar de atunci, şi-a petrecut majoritatea vieţii aici. Executivul, care coordonează strategia de expansiune a fintechului B2B belgiano-francez iBanFirst  în regiunea Europei de Sud – Est, a găsit aici una dintre principalele calităţi pe care le apreciază atât la un coleg, cât şi la el însuşi: Motivaţia. Despre aceasta vorbeşte deseori şi în boardurile străine, indiferent de compania pentru care lucrează.

    Johan Gabriels mărturiseşte că atunci când era student, nu prea ştia ce voia să facă şi, deşi aspira spre o carieră în zona artistică – precum ar fi arhitectura, domeniul artelor – acela nu avea să fie parcursul urmat. A mers înspre universitatea spre care s-au îndreptat şi prietenii săi de la acea vreme şi a studiat ingineria comercială, o combinaţie între economie şi inginerie. Primul job l-a obţinut chiar înainte să termine facultatea, în ultimul an, motiv pentru care spune că soarta i-a surâs încă de la începutul carierei: „Am fost mereu un tip norocos – cred. În ultimul an de facultate, veniseră companii care voiau să testeze studenţii pentru a le oferi un job – aşadar am primit un job la Arthur Andersen, în consultanţă  (companie care a devenit Accenture între timp n.red.)”.

    Consultanţa părea o mişcare bună, în condiţiile în care nu ştia în ce direcţie să o apuce, aşa că a rămas acolo vreme de aproape patru ani, când următoarea oportunitate a venit către el: a primit o ofertă de la Mars, unul dintre clienţii săi de atunci. Era un job în finanţe, de una a evoluat apoi înspre unul de marketing, în zona de hrană pentru animale). Tot acolo a venit şi prima oportunitate de a schimba geografia unde lucra – iar primul pas peste graniţe a fost unul cât se poate de îndrăzneţ: „În 1992 am devenit vicepreşedinte în Rusia (eram însă la acel moment doi oameni în companie, preşedintele şi cu mine).

    Am construit o echipă frumoasă acolo, iar în 1993, odată cu naşterea primului meu fiu, am decis să mă mut în Franţa, la Strasbourg. Rusia era sălbatică atunci”. Următoarea schimbare a venit odată cu numirea în primul său rol de CEO – pentru brandul de sucuri Tropicana din portofoliul PepsiCo – funcţie ce implica responsabilităţi în Franţa, Italia, Spania şi în regiunea Benelux. „Apoi, cred că am avut o criză a vârstei de mijloc timpurie – am vrut să schimb industria – m-am îndreptat spre o companie numită Capital One din Regatul Unit. Iniţial, credeam că este vorba despre o staţie radio, dar s-a dovedit a fi o instituţie financiară care se ocupa de carduri de credit în Statele Unite”, îşi aminteşte Gabriels, glumind.

    Capital One era pe atunci o companie foarte dinamică – pe care o numeşte drept „prima companie de fintech, dinainte ca lumea fintechurilor să existe”. Erau foarte disruptivi în bankingul de pe atunci şi, de altfel, aşa se şi promovau: „Nu suntem o bancă”. „Cumva, asta m-a atras – ne-am mutat în Statele Unite – în Washington şi Richmond – compania a început cu 10.000 de carduri, făceau doar asta la vremea aceea – apoi au devenit o bancă. S-ar putea să vedeţi un trend similar în lumea fintechurilor de astăzi – istoria pare să se repete”.

    După Capital One, care este acum a treia cea mai mare bancă de retail din Statele Unite, s-a mutat în subsidiara companiei din Regatul Unit. Următorul pas a fost cel care l-a adus mai aproape de România: în 2007, în perioada în care Royal Bank of Scotland, împreună cu Fortis Bank şi Santander au devenit ABN Amro, a luat parte la integrare şi a devenit responsabil de câteva ţări în acest proces. „Sunt multe lucruri pe care le poţi spune despre mine – dar nu sunt o persoană care să lucreze din birou. Când am venit în România, m-am simţit bine, aşa că m-am înscris în rolul de candidat pentru funcţia de CEO al ABN Amro, în toamna anului 2009. 

    Din acel moment, majoritatea vieţii mi-am petrecut-o în România.” A fost mai întâi la ABN Amro, care s-a rebranduit ulterior în RBS, apoi, după mandatul său de acolo, a avut oportunitatea să devină CEO al unei bănci româneşti – Banca Comercială Carpatica, care este acum Patria Bank. În 2016 s-a orientat înspre zona de Fintech, pentru a pune bazele MoneyCorp România, apoi Ebury, în 2018, cu care a deschis mai multe ţări din regiune, iar acum, de mai bine de un an, este la iBanFirst, responsabil de noile pieţe: „Ghiciţi de unde am început din nou? Din România”.

    „Cred că e mai uşor să găseşti oameni motivaţi în România, decât în Europa de Vest. În Vest suntem răsfăţaţi – nu mai suntem obişnuiţi să suferim. Totul este acolo, la îndemână.”

    Johan Gabriels

    Dincolo de orice criză sunt oamenii

    A aterizat aici în plină criză… în 2009, dar după cum spune chiar el: „Mereu există câte o criză, dar ce contează pentru mine şi spun asta şi uitându-mă retrospectiv la cariera mea, sunt oamenii. Am întâlnit oameni minunaţi imediat ce am ajuns aici, iar prima impresie a ţinut mai mult de deschiderea pe care am găsit-o – nu am simţit niciun fel de negativitate”. Nu ştie nici acum dacă felul în care a fost primit ţine de şansa sa sau de o poziţionare a noastră, ca naţiune, faţă de vestici. „Românii se uită câteodată în sus prea mult la vest-europeni, dacă te duci în Ungaria, Germania, Franţa, clar nu este cazul să găseşti o astfel de atitudine.

    Poate să fi fost asta ceea ce am găsit aici sau poate am fost norocos să dau de oamenii potriviţi, de conexiunile potrivite.” A fost totuşi o perioadă dificilă la acel moment, pe care crede că a reuşit să o gestioneze mai bine. „Fuziunea Royal Bank of Scotland, Fortis, ABN Amro – nu a mers bine – Fortis nu mai există, Santandero a făcut o mişcare bună şi a ieşit rapid din ecuaţie, RBS a fost salvată de plătitorii de taxe britanici şi a trebuit să vândă majoritatea unităţilor. De aceea, astăzi nu există un ABN Amro în România, a fost un moment dificil.”

    La momentul în care venise în România, proaspăt numit CEO, a primit vestea din Scoţia că banca era „non-core” pentru ei. „Dacă lucrai în România pentru acea bancă – ce era una dintre cele mai bune bănci din România din punctul meu de vedere şi primeai mesajul că „eşti non-core”, adică „nu eşti important”, acela nu este un mesaj bun. Am vrut să îi ajut în schimbarea acestui mesaj şi cred că ne-am descurcat bine – îmi aduc aminte de prima întâlnire de la acea vreme, după care ajunsesem la sloganul <<Non core este core pentru noi>>.”  Apoi, părţi din bancă au fost vândute către Citi, altele către Unicredit, dar, după ani, chiar şi în acele condiţii, spune că: „Am reuşit să construim o relaţie bună cu oamenii, ne putem uita în ochii oricui a lucrat pentru bancă la acea vreme, chiar şi după această poveste, am vrut să stau în România”.

    Imaginea aeroportului Otopeni i-a rămas în minte şi „Nu este cel mai frumos loc” – aşa că alegerea de a rămâne aici, pare chiar iraţională – „Atunci când aterizez pe Otopeni, se simte totuşi ca a doua casă pentru mine. Cred că este greu de descris de ce este aşa – că e vorba despre felul meu de a fi, despre modul în care observ locurile. Unii oameni urăsc să fie într-un zbor Ryanair dinspre Bruxelles spre Bucureşti, în aglomeraţie – mie mi se pare amuzant, observ atitudinile şi felul în care oamenii se comportă. Este principiul: vezi paharul pe jumătate plin sau gol”. A găsit aici oameni extraordinari încă de la început, lucru care s-a păstrat pe tot parcursul carierei de altfel – acum, la iBanFirst, lucrează mai ales cu tineri ce avansează rapid în roluri de senior. Se consideră pentru ei un mentor sau chiar un „părinte în business” , îi place să dea mai departe din cunoştinţele pe care le-a dobândit. 

    Apoi, îi place, de asemenea, să reprezinte România în şedinţele de board ale acestor companii – indiferent de compania pentru care lucrează. „Dacă eşti cineva din board în Franţa sau în Regatul Unit, te uiţi la România diferit – fiind din Europa de Vest, eu consider că am avut un avantaj în a promova România – este mai uşor pentru mine să o fac decât chiar un român. Este puţin nedrept, înţeleg asta, dar de aceea încerc să compensez – în ceea ce priveşte Fintech-urile, acestea se dezvoltă bine aici, la iBan, au avut o evoluţie bună şi vor să se extindă şi mai mult în această regiune, în Europa de Est.”

    Cum suntem văzuţi, mai exact, de executivii din boardurile străine? „Nu este vorba despre o imagine rea, ci despre faptul că este o imagine necunoscută. Sunt surprins să văd câţi oameni invit în România, care au 40, 50 de ani şi pentru care este prima vizită aici. Şi da, există o anumită percepţie. Există percepţia unei diaspora răspândite, dar asta ţine mai mult de necunoscut totuşi. Dacă nu ai fost niciodată în ţară şi auzi ştirile, acestea se concentrează mereu pe aspectele negative, nu pe cele pozitive.” Aşadar, crede că felul în care este văzută România ţine mai degrabă de percepţie – odată ce au fost aici, vesticii se îndrăgostesc de ţară. „Am organizat aici un summit de business, a fost un mare succes – au spus că nu pot face asta în ţările lor; altă dată spun lucruri de-a dreptul amuzante – cum ar fi că nu ştiu că avem electricitate în maşini. E o chestiune care ţine însă mai mult de necunoaştere decât de aspectul negativ, care poate fi deturnat rapid prin dovezi precum un business de succes şi prin competenţa oamenilor de aici.”

    „Nu pot spune şi nu voi spune că România este cea mai bună – dar, nu este neapărat iarba mai verde altundeva. Dacă te uiţi la salariile din Vest, acestea sunt duble sau triple, dar uită-te la alte costuri şi la jobul pe care ţi-l vor oferi, care este probabil la un nivel mai redus decât al celui pentru care eşti calificat.”

    Johan Gabriels

    Cel mai bun talent al angajatului român? Motivaţia

    „Cred că e mai uşor să găseşti oameni motivaţi în România, decât în Europa de Vest. În Vest suntem răsfăţaţi – nu mai suntem obişnuiţi să suferim. Totul este acolo, la îndemână, au un job uşor. Cred că în ţări precum România, unde vrei să faci următoarea mişcare, vrei să îţi construieşti o carieră, vrei un loc care este mai potrivit copiilor tăi. Drive-ul acesta este mult mai prezent aici.” Motivaţia este, de altfel,  şi principala calitate pe baza căreia recrutează. „Dacă există motivaţie, nimic altceva nu contează, dacă nu există motivaţie, nimic altceva nu contează. Motivaţia este cea care contează. Poate nu eşti cel mai deştept om, poate nu ai cea mai bună educaţie, dar dacă eşti motivat să ajungi undeva, vei face acel lucru.

    Opusul nu funcţionează.” Această atitudine îl caracterizează şi pe el, deşi mărturiseşte că este în continuare nevoie de efort la început pentru a educa oamenii, pentru a-i pregăti; le şi spune tinerilor aflaţi la început de carieră să îşi găsească un mentor, un lider care să îi ajute să facă următorii paşi. Crede că este mai uşor pentru el să găsească oameni motivaţi în România, decât în Franţa sau Belgia. Apoi, un alt motiv raţional pentru care a ales România, poate cel mai important, este rapiditatea cu care se întâmplă lucrurile aici:  „Cred în continuare că dacă ai o idee, vrei să faci ceva – vei vedea un impact mai mare al deciziilor tale într-o ţară precum România, decât în una ca Franţa, Germania, Belgia. Impactul este aproape imediat – este în continuare un mediu antreprenorial. Nu spun că totul este perfect – să nu mă înţelegeţi greşit.”

    În ceea ce priveşte mediul românesc de business – observă că în scena antreprenorială există, de asemenea, o bază bună de talente, dar cărora le lipseşte structura, nu ştiu să obţină finanţare: „Vedeţi noi iniţiative de crowdfunding precum Seedblink, de exemplu, fonduri de capital de risc, specializaţi în Europa de Est nu sunt însă atât de mulţi, aproape că trebuie să mergi în Europa de Vest ca să obţii finanţare. Este mult mai dificil pentru un antreprenor est-european să crească dincolo de ţara lui de origine. Dar există şi o evoluţie în acest sens – există o efervescenţă – printr-un summit recent am încercat să oferim exemple de succes, cum ar fi Bitdefender, eMAG, dar sunt şi alţii mai mici care au reuşit. Suntem aici să ajutăm – câteodată pierzi încrederea în tine – această încredere este cea mai importantă fiindcă există atât de multe aspecte negative care ţin de corupţie, poţi să faci un business fără să fii implicat în corupţie sau politică.”

    Asta fiindcă, la fel de importantă precum motivaţia, este integritatea: „Dacă există integritate, nimic altceva nu mai contează, dacă nu există integritate, nimic altceva nu mai contează. Dacă ai motivaţie şi integritate, poţi să realizezi lucruri. Să încercăm să găsim mentori, să fim implicaţi. Dacă ne referim la Europa, de unde credeţi că va veni «aurul» în următorii 5-10 ani? Trebuie să fie din Europa de Est, nu din Europa de Vest, credeţi-mă”. De ce? „Sunt atât de multe lucruri de făcut aici. Aveţi o populaţie mai tânără, mai motivată, pericolul este că acei oameni se mută în Europa de Vest. Dar poate că, odată cu criza, asta se va întâmpla mai puţin. Poate se vor gândi că România nu este atât de rea şi că poate pot face un business aici – dacă aş începe un business acum, l-aş începe în Europa de Est.” Johan Gabriels nu îi condamnă însă pe tinerii care aleg să „vadă despre ce este vorba” în alte capitale europene. Mai mult decât atât, crede că este benefic ca ei să studieze peste graniţe sau să acumuleze experienţă de carieră acolo, să înveţi, cum a făcut şi el: 

    „Nu pot spune şi nu voi spune că România este cea mai bună – dar, nu este neapărat iarba mai verde altundeva. Dacă te uiţi la salariile din Vest, acestea sunt duble sau triple, dar uită-te la alte costuri şi la jobul pe care ţi-l vor oferi, care este probabil la un nivel mai redus decât al celui pentru care eşti calificat. Nu spun oamenilor că nu ar trebui să se mute, ci: mută-te, dar nu lua o decizie finală în acest sens. Mută-te, iar în câţiva ani s-ar putea să ai o părere diferită. Sau nu – învaţă din această experienţă.”

    Chiar şi în echipa sa actuală, observă că cel puţin jumătate dintre angajaţi, dacă nu mai mulţi, au avut o primă experienţă în afara ţării, dar apoi s-au întors: „Dacă acei oameni pot găsi un mediu de business în România care este similar celui din Europa de Vest, unde poţi promova, unde ai liderii potriviţi, sunt susţinuţi, preferă să lucreze în România. Păstrarea talentelor aici ţine şi de mediul de business, de lideri, de managerii din România, care trebuie să se adapteze unui stil mai vestic, mai puţin tradiţionalist”. 

     

    Carte de vizită Johan Gabriels

    1. A fost numit la conducerea operaţiunilor din Europa de Sud şi Est, inclusiv din România, ale iBanFirst, în 2021;

    2. A acumulat experienţă în domeniile financiar şi tehnologic, precum şi o bună cunoaştere a pieţei româneşti, în ultimii 15 ani, interval în care s-a aflat la conducerea mai multor instituţii financiare şi bancare printre care RBS, Banca Comercială Carpatica, Moneycorp şi Ebury;

    3. Fondată la Paris în 2013, iBanFirst este reglementată ca instituţie de plată, ce are peste 4.000 clienţi din întreaga Europă. Compania a atras finanţări de la fonduri de venture capital, printre care Elaia, Bpifrance Large Venture şi NJJ Capital;

    4. Platforma de tranzacţionare globală iBanFirst are un rulaj de aproximativ 2 miliarde de euro lunar.

  • Ce spune un manager străin cu zeci de ani de experienţă despre muncitorii din România şi ce notă oferă el ţării noastre în funcţie de infrastructură şi sistemul medical

    Cu un parcurs profesional de peste 20 de ani în sectorul serviciilor şi tehnologiilor de plată, care l-a purtat în şase ţări de pe trei continente, spaniolul Manuel Fernandez Amezaga şi-a petrecut ultimii doi ani din carieră la cârma operaţiunilor locale ale Sodexo, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa tichetelor de masă. Ce lecţii i-a adus experienţa autohtonă şi ce ar îmbunătăţi la România, ţară pe care o caracterizează, într-un cuvânt, drept „surprinzătoare”?

    Primul contact al lui Manuel Fernandez Amezaga cu România a fost într-o zi de vară: 29 august 2020. „Pentru mine a fost o mare surpriză pentru că nu ştiam prea multe despre România. Adică ştiam câte ceva, de la românii care locuiesc în Spania, unde este o comunitate imensă. Mereu îmi spuneau: «Avem o ţară foarte frumoasă. Trebuie să mergi să o vizitezi». Şi într-adevăr, mi-a plăcut foarte mult Bucureştiul când am ajuns, iar oamenii au fost cu adevărat primitori.

    Aşa că s-a simţit foarte bine încă de la început.” A venit în România în plină pandemie, după ce a condus timp de trei ani operaţiunile Sodexo în Filipine, despre care spune că e o ţară săracă, în care oamenii au multe probleme, dar în ciuda acestui lucru sunt foarte prietenoşi. „Asia e complet diferită din punct de vedere cultural. Oamenii sunt atât de politicoşi, zâmbesc întotdeauna. Te simţi bine în compania lor. E şi cazul României, bineînţeles, dar dacă vii din Europa în Asia, te simţi wow. Aceşti oameni chiar fac o diferenţă în modul în care vedem lucrurile.

    În Filipine locuiesc şi 15 oameni în case mici, de 50 de metri pătraţi, dar cu toate acestea îşi păstrează zâmbetul pe buze, merg la muncă, nu se plâng deloc. E un mindset complet diferit. Sunt recunoscători chiar dacă au cutremure, inundaţii.” Despre România, spune că este „suprinzătoare”, iar la români apreciază cel mai mult dorinţa lor de a avea succes. Şi asta pentru că, spre deosebire de alte ţări, românii „sunt foarte mândri şi vor să livreze cu succes. Nu se opresc până nu reuşesc. Şi vor să facă lucrurile perfect din prima, nu să revină asupra lor. Asta e o lecţie pentru mine, să nu mă opresc şi să nu renunţ”.

     

    Problemele pieţei, prin ochii unui expat

    În cei doi ani petrecuţi aici şi-a făcut o imagine destul de clară şi despre ce merge bine şi ce ar putea fi îmbunătăţit. Dacă i-ar sta în putere să schimbe ceva, ar îmbunătăţi în primul rând drumurile, infrastructura. „Sunt foarte puţine autostrăzi, e dificil să te mişti în interiorul ţării. Aş fi vizitat mai mult dacă erau drumurile mai bune.” Şi sistemul medical consideră că ar putea fi dezvoltat. „Dacă România va îmbunătăţi infrastructura şi sistemul medical, probabil că va putea să aducă înapoi talentele de peste graniţe.

    Cu facilităţi bune în spitale ţara va face un pas mare în faţă. Şi ar trebui investit mai mult în IT-iştii locali pentru că sunt multe talente aici. Dar acest lucru trebuie promovat.” Crede, totodată, că o infrastructură mai bine pusă la punct ar atrage şi mult mai multe companii. O altă problemă pe care o vede în România e inflaţia, în faţa căreia e de părere că ar trebui să se găsească soluţii pentru a ajuta angajaţii. „E dificil să creşti salariile la acel nivel, deoarece companiile pot pierde competitivitatea.

    Dar poţi mări puterea de cumpărare a angajaţilor fără să măreşti salariile, oferindu-le noi beneficii, lucru care se întâmplă deja în alte ţări, unde taxele scad, pentru a avea consum mai mare. Pentru că astăzi, dacă ai o inflaţie de 15%, primeşti un salariu şi îl ţii, deoarece îţi e frică de ce se întâmplă. Banii stau în bancă, iar economia nu se mişcă, e statică. Aşa că e imperios necesar să mişti banii în economie, astfel încât să creezi mai mult consum, mai multe joburi. E vorba de stimulare.”

    De altfel, Sodexo România a anunţat recent un parteneriat cu start-up-ul autohton MyBenefits, o platformă de loializare şi beneficii pentru angajaţi, prin care oferă peste 28.000 de beneficii extra- salariale integrate în scheme personalizate tuturor angajatorilor şi angajaţilor din România, angajaţii având astfel posibilitatea să îşi selecteze singuri, online, beneficiile în funcţie de bugetul alocat de angajator, dar şi să le schimbe lunar. Prin intermediul parteneriatului, cele două companii şi-au setat drept obiectiv să devină principalul furnizor de beneficii extra-salariale flexibile din România, îmbunătăţind totodată experienţa consumatorului final cât şi a angajatorului. 

    Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Sodexo Benefits and Rewards România & Bulgaria

    „Obişnuiesc să le ofer oamenilor spaţiu şi încredere. Nu îmi place micromanagementul. Dar dacă vrei să îl eviţi trebuie ca oamenii tăi să îşi asume responsabilităţi, decizii, riscuri. Dacă nu eşuezi, nu înveţi. Trebuie să ieşi din zona de confort, dar poţi să faci asta doar dacă eşti investit cu autonomie şi încredere.”

     

    România, de nota 8

    În general, Amezaga se trezeşte în jur de 6:30-7:00 AM şi, cu toate că are o agendă aglomerată, cu meetinguri, calluri etc., spune că îi place foarte mult să delege. „Trebuie să mă încred în colegii direcţi, dar şi în restul echipei. Obişnuiesc să le ofer oamenilor spaţiu şi încredere. Nu îmi place micromanagementul. Dar dacă vrei să îl eviţi trebuie ca oamenii tăi să îşi asume responsabilităţi, decizii, riscuri. Dacă nu eşuezi, nu înveţi. Trebuie să ieşi din zona de confort ca să poţi să evoluezi, dar poţi să faci asta doar dacă eşti investit cu autonomie şi încredere.”

    Ca lider, consideră că e importantă încrederea, autonomia, să îţi asumi riscuri şi să îţi încurajezi şi oamenii să o facă. „Le dau oamenilor spaţiu, dar aştept şi rezultate. Nu e o problemă dacă faci greşeli, dar am nevoie să performezi şi să aduci rezultate, pentru că suntem o companie condusă de performanţă. Nu tolerez ca oamenii să nu îşi facă treaba, să piardă timpul, pe net, de exemplu.

    Dar în România nu e cazul, oamenii se implică, livrează. Nu mă interesează câte ore stau la birou, ci să se focuseze pe ce au de făcut, pe livrarea de rezultate, odată cu care primesc şi încredere, autonomie.” Executivul are doi copii, o fiică de 13 ani şi un băiat de 11 ani, care, încă de la vârsta de 7, respectiv 5 ani au învăţat ce înseamnă viaţa de „nomad”, căci întreaga familie se mută în funcţie de jobul său, copiii schimbă şcoala, „s-au obişnuit să locuiască în străinătate şi le place România”. În timpul liber, îi place să meargă la pădure, când e zăpadă, sau să facă hiking.

    De asemenea, joacă tenis şi paddle, un sport „în creştere în România”. Pentru că a ajuns în mijlocul crizei COVID, nu a reuşit să viziteze încă foarte multe locuri, din cauza restricţiilor. A bifat momentan Clujul, Transfăgărăşanul, Constanţa, Braşovul – locul lui preferat de până acum, şi pe viitor îşi doreşte să descopere mânăstirile din Bucovina şi Delta Dunării. Mâncare românească nu prea mănâncă, pentru că preferă bucătăria mediteraneană, dar cu toate acestea se declară fan al micilor.

    Amezaga spune că traiul în România e bun, la fel şi work-life balance-ul. „România creşte, economia stă bine. Ştiu cum era România acum 20 de ani din presă, din televiziune. Astăzi e cu totul altă poveste. E o ţară care evoluează, va deveni mai importantă, are o rată a şomajului mică. Deşi mulţi români pleacă în alte ţări, în Spania, Italia, cred că şi aici calitatea vieţii e bună şi accesibilă.” Printre beneficiile primite ca expat spune că în general sunt incluse locuinţa, şcoala copiilor şi o călătorie anuală în ţara natală. Dacă în Filipine, o vizită acasă implica un drum de 20 de ore, escale şi o diferenţă de fus orar de şapte ore, acum spune că e norocos pentru că îţi poate vizita familia des. Recunoaşte însă că îi lipseşte un singur lucru: „să ţin o prezentare în limba spaniolă”. Când l-am întrebat dacă ar porni aici un business, mi-a răspuns că nu doar că nu i-ar permite contractul, care îi interzice să dezvolte orice fel de afacere, dar că nici nu crede că are un mindset pentru antreprenoriat. Ne-a oferit şi o recomandare de lectură: Cómo hacer que te pasen cosas buenas (Cum să faci lucrurile bune să se întâmple), de Marian Rojas Estapé, care tratează puterea creierului şi modul în care mintea noastră funcţionează. În încheiere, l-am rugat să ofere României un calificativ, pe o scară de la 1 la 10. A ales 8, „pentru că mai sunt lucruri de îmbunătăţit”.

     

    CV de expat

    Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Sodexo Benefits and Rewards România & Bulgaria

    ► Are o experienţă de peste 20 de ani în managementul echipelor, în sectorul serviciilor şi tehnologiilor de plată;

    ► De-a lungul carierei a deţinut roluri care l-au purtat în şase ţări, pe trei continente: Spania, Grecia, SUA, Anglia, Filipine şi România, experimentând diferite culturi;

    ► Face parte, de asemenea, din boardul Foreign Investor Council;

    ► Are o diplomă de licenţă în drept de la Universitatea de Drept, Universidad CEU Luis Vives, Spania, şi o diplomă postuniversitară la IESE Business School;

    ► Vorbeşte fluent spaniolă, engleză, greacă şi italiană;

    ► Este pasionat de sporturi, în special tenis, paddle şi hiking.