BusinessMagazin

Tag: exod

  • New York-ul se confruntă cu un exod al companiilor, pe fondul epidemiei de coronavirus

    Oraşul New York se află în faţa unui exod în masă al companiilor, în condiţiile în care firmele de servicii financiare şi profesionale iau în considerare reducerea prezenţei lor în oraş cu cel puţin 20 la sută din cauza coronavirusului, relatează Fox News.

    Aproximativ un angajator din patru intenţionează să-şi reducă prezenţa în oraş cu aproximativ 20 la sută sau mai mult, potrivit concluziilor publicate de Partnership for New York City, un grup format din cei mai mari CEO de corporaţii. Circa 16 la sută intenţionează să mute locurile de muncă din New York în suburbii sau în alte locaţii.

    Jumătate dintre companiile chestionate se aşteaptă ca doar 75 la sută din forţa de muncă să revină la birou cu normă întreagă. Mai mult, companiile se aşteaptă ca 10% dintre angajaţi să se întoarcă la birou în această vară şi doar 40 la sută până la sfârşitul anului, potrivit studiului realizat la mijlocul lunii mai şi publicat săptămâna trecută.

    Potrivit studiului, New York ar putea pierde peste 37 miliarde de dolari din veniturile fiscale din următorii doi ani fiscali.

  • Teodorovici, despre exodul medicilor: Mă îndoiesc că-i putem aduce înapoi. E clar, oamenii au altă condiţie de viaţă, un alt tratament, un alt respect

    Eugen Teodorovici a precizat că, deşi exodul medicilor este mai temperat, România se confruntă în continuare cu numărul mic de cadre medicale în spitale.

    Ministrul a mai precizat că medicii plecaţi să profeseze afară nu mai pot fi aduşi în ţară, întrucât în străinătate ei beneficiază de condiţii superioare şi de respect.

    „Cam cu 40% s-a redus exodul de personal medical, dar în continuare numărul de personal este insuficient. De adus înapoi mă îndoiesc că-i putem aduce pe medicii care au plecat. E clar, oamenii au altă condiţie de viaţă, un alt tratament, un alt respect, exact ce poate în România lipseşte faţă de personalul medical”, informează ministrul.

    Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici a declarat că toate creşterile salariale nu pot opri „exodul”, întrucât salarizarea nu e principalul motiv pentru care românii şi medicii sau personalul medical aleg să părăsească ţara, ci sunt şi cele privind mediul de lucru şi mentalitate.

    „Este vorba de un mediu în care trăieşti, în care te loveşti de absolut toate de la servicii publice, la sănătate, educaţie, infrastructură, mediul în care trăieşti, cum mergi cu maşina în trafic, cum eşti claxonat. Acesta e un mediu care poate, în întregime, sa provoace aceste situaţii”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vin italienii la muncă în România? Italia se confruntă cu cel mai mare exod al populaţiei din ultimii 30 de ani

    Biroul naţional de statistică a transmis astăzi că populaţia s-a redus cu încă 90.000 de oameni anul trecut, al patrulea an consecutiv în care înregistrează declin, populaţia fiind estimată la 60,4 milioane persoane.
     
    Natalitatea a scăzut la 449.000 de persoane, cu 128.000 mai puţin decât în 2008, potrivit cifrelor.
     
    Circa 160.000 de italieni s-au mutat peste graniţe în 2018, cel mai mare număr de emigranţi din 1981 până în prezent, şi cu 3% mai mult decât anul anterior.
     
    Aşa-numitul exod al talentelor este probabil mai ridicat decât estimările oficialilor, deoarece mulţi nu se înregistrează ca emigranţi pentru a nu-şi pierde beneficiile medicale şi alte drepturi pe care le au în Italia.
     
    „În timp ce câteva reforme din trecut au fost acceptate pentru a spori competitivitatea, acţiunile recente ale guvernului nu par să dea semne în această direcţie, lăsând ţara cu o serie de probleme structurale: o populaţie îmbătrânită şi un nivel mai scăzut de educaţie în rândul muncitorilor din ţară, ceea ce nu va ajuta potenţiala creştere economică”, spune Nicola Nobile, economist în cadrul Oxford Economics.
     

  • Dezastru. EXODUL românilor, confirmat: Sute de mii de tineri au FUGIT din ţară

    „Exodul tinerilor este alimentat de guvernarea PSD-ALDE. Cei peste 500.000 de tineri care au plecat din ţară în ultimii zece ani, alături de cei peste două milioane de adulţi, aproape toţi aparţinând grupelor de vârste cu persoane active în muncă, formează o pătură socială extrasă din toate zonele ţării, ale căror aspiraţii de viaţă nu mai pot fi împlinite aici, în primul rând din cauza decalajelor încă foarte mari dintre aşteptările cetăţenilor şi slaba calitate a vieţii, rezultate din politici publice fără consistenţă ale guvernărilor succesive, care nu au reuşit să îndrepte România în direcţia bunei guvernări”, a transmis Marilen Pirtea, într-un comunicat de presă remis, luni, MEDIAFAX.
     
    Liberalul a amai spus că migraţia ridicată în rândul tinerilor activi pe piaţa forţei de muncă va influenţa semnificativ sistemul de pensii din următorii ani, dar şi accentuarea fenomenului îmbătrânirii demografice.
     
    „Cel mai important segment din totalul emigranţilor români, plecaţi din România după 2007, este reprezentat de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa 30-39 ani. Migraţia ridicată în rândul populaţiei şcolare şi a celor activi pe piaţa forţei de muncă va influenţa semnificativ piaţa internă a forţei de muncă şi sistemul de pensii în următorii ani, cu efecte negative multiple şi cu agravarea fenomenului îmbătrânirii demografice”, a completat Pirtea.
     

  • Domeniul din România unde salariile ar putea ajunge la 1.200 de euro în mână, pentru a opri EXODUL de muncitori

    Valentin Petrescu, prim-vi­ce­pre­şedinte al FPSC, a subliniat că dincolo de sa­lariul minim de 500 de euro, im­pozitele trebuie să scadă de la circa 40% la 20%, astfel încât pre­siunea costurilor să nu crească puternic.
     
    Mai mult, pentru a stopa „hemoragia“ de forţă de muncă spre Vest, salariile medii în construcţii trebuie să urce spre 1.000 – 1.200 de euro, astfel încât să îi atragă înapoi şi pe românii care lucrează în domeniu în Europa de Vest.
     
    Salariul mediu net de circa 500 de euro, cât câştigă lunar un muncitor în construcţii din România, trebuie să devină salariu minim, iar pentru a nu pune presiune pe companiile din domeniu, impozitul pe venit ar trebui să fie eliminat, după mo­de­lul anga­ja­ţilor din IT, sunt de părere cei din Federaţia Patro­natelor Socie­tăţilor din Construcţii (FPSC).
     

  • Domeniul din România unde salariile ar putea ajunge la 1.200 de euro în mână, pentru a opri EXODUL de muncitori

    Valentin Petrescu, prim-vi­ce­pre­şedinte al FPSC, a subliniat că dincolo de sa­lariul minim de 500 de euro, im­pozitele trebuie să scadă de la circa 40% la 20%, astfel încât pre­siunea costurilor să nu crească puternic.
     
    Mai mult, pentru a stopa „hemoragia“ de forţă de muncă spre Vest, salariile medii în construcţii trebuie să urce spre 1.000 – 1.200 de euro, astfel încât să îi atragă înapoi şi pe românii care lucrează în domeniu în Europa de Vest.
     
    Salariul mediu net de circa 500 de euro, cât câştigă lunar un muncitor în construcţii din România, trebuie să devină salariu minim, iar pentru a nu pune presiune pe companiile din domeniu, impozitul pe venit ar trebui să fie eliminat, după mo­de­lul anga­ja­ţilor din IT, sunt de părere cei din Federaţia Patro­natelor Socie­tăţilor din Construcţii (FPSC).
     

  • Birocraţie, neglijenţă crasă, sărăcie şi dispreţ. SALARIILE nu sunt prima cauză pentru EXODUL MEDICILOR

    Medicii au renunţat la halate şi au luat drumul străinătăţii, lăsând în urmă săli goale de operaţii, tineri încă nepregătiţi sau gata şi ei să plece şi pacienţi care aşteaptă pe holuri, sperând că sistemul va avea grijă de ei. Un medic român vorbeşte, în cadrul campaniei #roMânia, despre motivele care l-au determinat să plece. Şi niciunul nu e legat de bani. Birocraţia, sărăcia din clinici şi un stat greoi au “curăţat” sistemul de medici chiar şi acolo unde putea fi tratat.

    Horia Roman a activat în sistemul de sănătate din România peste 20 de ani, timp în care a fost medic, cadru universitar şi director medical la un lanţ de clinici private de proctologie şi flebologie. În urmă cu doi ani, a plecat în Elveţia şi susţine că sistemul de sănătate elveţian se află la 50 de ani distanţă faţă de cel românesc, fapt care-l determină să nu mai profeseze vreodată în România.

    “Provin dintr-o familie de medici, suntem zece medici în familie. Părinţii mei mi-au spus întotdeauna să nu cer bani de la bolnav, iar eu nu am cerut niciun ban de la vreun pacient, niciodată, chiar dacă aveam un salariul de 1.900 de lei. Medicina privată m-a făcut să am un venit care să nu cad în “tentaţiile” şpăgii. În Elveţia am fost primit cu braţele deschise, mi-au recunoscut meritele. Sunt recunoscut profesional aici. (…)  Aveam toate calităţile să fiu promovat la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, cu toate asta am rămas 20 de ani asistent universitar”, povesteşte Horia Roman, medic român stabilit în străinătate.

    Nu sărăcia l-a alungat, ci compromisurile din sistem.

    “Câştigam suficient ca să fie în regulă, însă nu mai puteam suporta compromisurile profesionale. În spital nu aveam ce ne trebuia. M-am trezit într-o gardă de urgenţă la 3 noaptea încercând să suturez un intestin la un bătrân care a avut ocluzie intestinală şi nu aveam fire de sutură. Am stat cu bolnavul vreo 2-3 ore, aşteptând să caute asistentele pe undeva un fir de sutură. Acest fir de sutură costă 9-11 lei, nu se punea problema că nu sunt bani să se cumpere un astfel de fir sau că vorbim despre chirurgie robotică, ci doar de neglijenţă crasă şi lipsă de aprovizionare. Nu am mai suportat să vină pacientul la mine, iar eu să-i promit că intervenţia chirurgicală se va desfăşura în condiţii bune, când eu foarte bine ştiam că nu va fi aşa”, povesteşte medicul român.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • Bragadiru, Floreşti, Dumbrăviţa – noile ispite rezidenţiale. Evadarea din jungla urbană transformă în vedete sateliţii Capitalei şi ai marilor oraşe. Dar uşor-uşor aceşti sateliţi riscă să se transforme, la rândul lor, în aglomerări sufocante

    Floreşti (Cluj): 1.330 de locuinţe finalizate în 2017, ceea ce înseam­nă nu mai puţin de 15% din fondul total de locuinţe al localităţii. Acesta este rodul exodului locui­torilor din Cluj-Napoca, exasperaţi de jungla urbană. Dar Floreştiul riscă, în acest ritm, să devină el însuşi o junglă.

     
    Peste o mie de locuinţe au fost finalizate anul trecut în fiecare dintre localităţile Bragadiru (lângă Bucureşti), Floreşti (lângă Cluj-Napoca), Dumbrăviţa (lângă Timi­şoa­ra), Năvodari (lângă Con­stan­ţa).
     
    Cele cinci localităţi au împreună peste 6.000 de locuinţe noi, adică aproximativ 10% din tot ce s-a construit nou în România anul trecut pe segmentul rezidenţial. În alte localităţi, cum ar fi Ciurea (lângă Iaşi), sute de noi locuinţe se ridică anual.
     
    „Bragadiru s-a integrat în Bucureşti, dacă ne uităm pe hartă îl putem considera parte a Capitalei. La fel şi Floreşti de lângă Cluj-Napoca. Lângă Bucureşti, toate localităţile limitrofe pot avea o dezvoltare similară, cu precădere cele din nord şi din vest“, spune Gabriel Voicu, directorul diviziei New Homes din cadrul Coldwell Banker România.
     
    Extinderea rezidenţială a venit şi în contextul în care a crescut cererea de locuinţe pe segmentul mass-market, adică locuinţe accesibile ca preţ, criteriu care face ca amplasarea acestora să nu fie chiar în centrul oraşelor. Astfel, dezvoltatorii imobiliari s-au orientat către zonele de periferie şi chiar către localităţile adiacente marilor oraşe reşedinţă de judeţ şi au contribuit la crearea unor zone metropolitane.
     

  • #roMânia Campionii exodului. UNDE ESTE a doua Românie? Semnalul forurilor internaţionale despre generaţia care a spus ”PLEC!”

    Aproape o treime dintre imigranţii din întreaga lume au ales ca destinaţie Europa, iar cifra totală se ridică la 75 de milioane de oameni. Mai mult de jumătate dintre aceştia (40 de milioane) s-au născut în Europa, dar s-au mutat în alte ţări ale continentului, cifra fiind în creştere, comparativ cu 27 de milioane în 1990, conform datelor prezentate în raportul pe anul 2018 al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

    Potrivit celor mai recente date (din anul 2015), migraţia intraeuropeană a fost, ca amploare, al doilea coridor regional din lume, după cea din America Latină şi din Caraibe spre America de Nord. Numărul imigranţilor noneuropeni aflaţi în Europa este estimat la 35 de milioane, ratele de creştere fiind similare pentru imigranţii din Asia, Africa şi America Latină.

    Dintre ţările europene, în anul 2015, Rusia avea peste zece milioane de emigranţi, fiind urmată, la capitolul cetăţenilor aflaţi în străinătate, de Ucraina şi Marea Britanie.

    Cifrele existente pe 1 ianuarie 2016 arată că, în Uniunea Europeană, 16 milioane de persoane locuiesc în alte state decât cel în care s-au născut.

    Datele conţinute în Raportul pe anul 2018 al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie clasează România pe primul loc cu cel mai mare număr de cetăţeni care locuiesc în alte ţări ale Uniunii Europene sau în spaţiul Asociaţiei Europene de Liber-Schimb (EFTA). Iar documentul menţionează o cifră de circa 3 milioane.

    Totuşi, nu există o estimare exactă a ceea ce înseamnă exodul românilor. Reprezentanţii comunităţilor de români spun că datele oficiale ar trebui dublate, pentru a obţine imaginea corectă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • SE ÎNTÂMPLĂ! A început al doilea exod al românilor din ţară. Lovitura DEVASTATOARE abia începe

    România continuă să fie o ţară a contrastelor, deşi economia şi salariile cresc, iar oferta de jo­buri este mai mare decât cere­rea, jumătate dintre tineri au planuri concrete să plece din ţară, ceea ce va lovi în plin economia peste câţiva ani.

     
    Rezultatele unui sondaj arată că  47% din tinerii români au planuri concrete de a pă­răsi ţara, a spus  prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asis­tenţă socială a Universităţii din Bu­cureşti, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
     
    „Cifra-cheie este 47%, aceasta fiind pon­derea tinerilor din România care au pla­nuri de plecare. Aceştia nu sunt tinerii care vor să plece, ei sunt mai mulţi, ci sunt cei care au planuri de plecare, s-au gândit serios şi ştiu unde vor să meargă. Nu mai este vorba de simplă dorinţă, e vorba de o idee bine struc­turată.“ Mai mult decât atât, această cifră este din 2015, iar datele fragmentate pe care profesorul Sandu le are la dispoziţie sugerează că ponderea tinerilor cu planuri de a părăsi România a crescut.  „În afară de faptul că în România cresc salariile, dacă ne uităm pe ra­poartele Eurostat constatăm că PIB per capita în România, în raport cu media Uniunii Europene, a crescut consistent. Am pornit în 2007 de la 46 – 47% din media UE şi ne aflăm acum la 63%. Realmente, pornim de la o si­tuaţie de contrast: salariile cresc, PIB-ul creşte şi totuşi oamenii pleacă.“ Românii plecaţi în stră­i­nătate au trimis peste 55 mld. euro de la ade­rarea la Uniunea Europeană încoace, aceştia devenind cei mai mari investitori privaţi în România.