BusinessMagazin

Tag: europa

  • Europa reacţionează la cazul Caracal. David Sassoli, oficial UE: Vocea Alexandrei cerând ajutor îngrozeşte nu numai România, ci întreaga Europă

    “Să auzi vocea Alexandrei Măceşanu, în vârstă de 15 ani, care cere în zadar ajutor la numărul de urgenţă, doare şi îngrozeşte nu numai România, ci întreaga Europă. Adoptarea unor politici mai eficiente contra violenţei împotriva femeilor va trebui să fie mai mult în centrul acţiunii politice şi instituţionale europene. În numele Alexandrei şi al tuturor victimelor!”, a scris David Sassoli, pe contul său de Facebook.

    Italianul David Sassoli a fost votat în iulie preşedinte al Parlamentului European, mandatul său fiind până în ianuarie 2022.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se îndreaptă Europa spre o nouă criză? „Riscul este ridicat, pentru că pur şi simplu să ne trezim prea târziu şi să realizăm că am pierdut prea mult timp”

    La zece ani de la criza financiară globală, economia Europei se află în redresare, dar nu a renăscut. Inflaţia scăzută, ratele scăzute ale dobânzilor şi creşterea redusă au devenit noul normal.

    O criză Europeană ar putea avea efecte periculoase, scriu cei de la CNN. Un alt deceniu risipit ar adânci diviziunea din ce în ce mai mare între Europa urbană şi cea rurală, va lipsi mai mulţi tineri de muncă şi va alimenta instabilitatea politică.

    Carsten Brzeski, economist-şef al Germaniei la banca olandeză ING, crede că o astfel de criză ar putea chiar cauza blocarea zonei euro. “Riscul este ridicat, pentru că pur şi simplu să ne trezim prea târziu şi să realizăm că am pierdut prea mult timp”, a spus Brzeski.

    Condiţiile sunt similare cu situaţia din Japonia, care încheie cel de-al treilea deceniu de creştere scăzută, inflaţie scăzută şi rate scăzute ale dobânzilor. Europa creşte într-un clip mai rapid, dar, la fel ca Japonia, populaţia sa îmbătrâneşte, iar pensionarii trag economia în jos, pentru că ei economisesc mai degrabă decât cheltuiesc. Există, de asemenea, o problemă similară a unor bănci care consumă capital fără să ofere împrumuturile necesare pentru a stimula creşterea economică.

    Pentru Brzeski, este o situaţie care ar putea deveni rapid nesustenabilă. “În anii care vor veni, războiul între interesele naţionale şi europene va deveni mai viguros”, spune el. “Creşterea scăzută, inflaţia scăzută, acestea încep să afecteze economiile în moduri diferite.”

  • Fabricile auto din România produc 63% din maşinile produse în Europa de Sud-Est

    Producţia industriei auto din România în 2018 este de peste 470.000 de unităţi, o creştere cu 35% comparativ cu 2017.

    Industria auto din România, reprezentată de doi mari producători de automobile, Dacia şi Ford, a avut o contribuţie de 13% din PIB în 2017, iar în urma evoluţiei din 2018, cu producţia a peste 470.000 de vehicule, România deţine o pondere de 63,5% din producţia de vehicule în Europa de Sud-Est, conform unui raport al platformei de analize de business See News.

     

  • Ţara din Europa în care tocmai a devenit mult mai greu să divorţezi. Cum pot interveni autorităţile pentru a controla despărţirile

    Până de curând, danezii puteau intenta divorţ prin completarea unui simplu formular online. Dar, după ce o nouă lege a intrat în efect în aprilie, cuplurile care doresc să se despartă sunt nevoite să aştepte trei luni şi să participe la şedinţe de consiliere înainte ca relaţia lor să fie dizolvată oficial.

    Între timp, un sondaj creat de cotidianul Politiken arată că 68% dintre autorităţile daneze oferă şedinţe de terapie pentru cuplurile aflate în dificultate, argumentând că păstrarea familiilor împreună ar putea economisi banii destinaţi proiectelor imobiliare şi serviciilor, scrie The Guardian.

    Iniţiativele legislative, care în unele ţări ar putea fi considerate drept o exagerare şi o încălcare a vieţii private de câtre autorităţi, au fost apreciate de publicul şi politicienii din Danemarca, doar o mică parte din Alianţa Liberală criticând proiectele.

    Danemarca a militat dintotdeauna pentru drepturile familiilor, oferind concediu de maternitate şi paternitate mai îndelungat decât în alte ţări şi program de grădiniţă public şi universal. Cu toate acestea, ţara scandinavă a înregistrat 15.000 de cazuri de divorţ în 2018, echivalentul a jumătate din totalul căsătoriilor din acel an.

    „Este vorba despre reducerea costurilor de divorţ”, spune Gert Martin Hald, psiholog şi profesor la Universitatea din Copenhaga, care a ajutat la crearea unui curs de consiliere, acesta fiind acum obligatoriu pentru cuplurile cu copii sub 18 ani, înainte de finalizarea divorţului.

    „Este bine pentru cuplu, dar şi pentru municipalitate. Prevenţia este întotdeauna mai bună decât antidotul”, spune Jette Haislund, directorul departamentului de sănătate la municipalitatea Ringkøbing-Skjern, din vestul ţării, una dintre primele zone în care s-a experimentat cu acest tip de terapie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica de SUV-uri din Bănie

    Era sfârşitul lunii iunie când Ford Motor Company se pregătea să anunţe reforma pregătită pentru divizia de pe Bătrânul Continent. Aceasta include reducerea costurilor, dar şi lansări de noi modele. Cu doar câteva luni înainte, americanii prezentau la Amsterdam planul lor pentru electrificarea întregii game, pornind cu mild-hybrid, adică un motor electric care ajută motorul termic în sarcină, la maşini şi vehicule comerciale complet electrice. La Craiova însă, americanii decid să prezinte oficial Puma, SUV-ul de clasă mică ce va fi produs în România alături de EcoSport, iar noul model este prezentat direct de către Ian Pearson, preşedintele Ford România, cel implicat direct în conducerea uzinei de la Craiova.

    Uzina Ford din România este printre puţinele la nivel european care nu vor fi afectate de restructurările pe care urmează să le implementeze constructorul american, ci are în plan majorarea numărului de salariaţi. „La Craiova vom merge la capacitate maximă cu producţia de maşini odată cu intrarea în producţie a noului Puma, iar acolo avem şi producţia motorului EcoBoost de

    1,0 litri. Momentan nu avem în plan să lansăm noi motoare sau modele în producţie în România“, a declarat Stuart Rowley, preşedintele Ford Europa.
    În plus, Ford a recrutat deja la Craiova aproape 500 de oameni în acest an, iar până la final de 2019 va angaja 1.700 de noi salariaţi, ajungând la peste 6.000. Recrutările din România vin într-o perioadă în care americanii restructurează masiv divizia din Europa, însă uzina de la Craiova este ferită de astfel de decizii în prezent.

    Ford Europa are în plan să restructureze 12.000 de salariaţi la nivel de continent, adică 20% din forţa de muncă totală, şi să închidă şase din cele 24 de fabrici ale sale din 2020. Mai mult, Ford vine cu un model nou de business şi noi modele de autoturisme, pentru ca în 2019 să ajungă la o marjă EBIT de 6% (profitul înainte de plata dobânzilor şi a taxelor).

    În acest context, compania a oprit sau va opri producţia modelelor C-Max şi Grand C-Max, dar şi vânzarea Ka în Europa. De asemenea, Ford va închide uzina de motoare Bridgend din Marea Britanie, uzina Ford Aquitaine de cutii de viteze din Franţa, cele trei uzine din Rusia şi uzina Kechnec de transmisii din Slovacia, care va fi vândută către Magna. Totodată, Ford va reduce numărul de schimburi din Saarlouis, Germania, unde pe lângă Focus era produs şi C-Max, care va fi eliminat, dar şi la Valencia, Spania, unde în prezent produce şase modele – Mondeo, S-Max, Galaxy, Kuga, Transit Connect şi Tourneo Connect.

    De partea cealaltă, modelele Ford produse local fac parte din segmentul cu cea mai puternică creştere. Mai mult, dacă vechiul EcoSport importat din India avea vânzări modeste, noua generaţie lansată în producţie la Craiova în octombrie 2017 a urcat spre top cinci cele mai vândute din segmentul său, punctând o creştere puternică. În plus, noul Puma vine să concureze cu Renault Captur, cel mai bine vândut model din segment, adică să urce spre 200.000 de unităţi anual la nivel european.

    „Puma este un model foarte important pentru Ford şi va contribui la îmbunătăţirea performanţelor financiare ale Ford Europa“, a subliniat preşedintele Ford.
    Miza lansării lui Puma este una uriaşă pentru România, pregătirile pentru demararea producţiei noului Puma la Craiova au intrat în linie dreaptă, constructorul recrutând mai bine de o treime din necesarul noilor angajaţi şi aproape finalizând investiţia de 200 mil. euro în uzină.

    Primele modele Ford Puma au fost deja asamblate la Craiova, iar linia de asamblare a noului SUV alături de EcoSport este deja testată, aşteptând lansarea oficială a producţiei.

    Ford şi-a propus să atace direct cel mai bine vândut SUV mic de pe piaţa europeană, Renault Captur, şi a adus în uzina din România cel mai avansat automobil de clasă mică, venind cu echipamente care nu s-au mai regăsit niciodată pe un automobil produs local.

    Astfel, Puma va concura pe segmentul clasei SUV-urilor mici care vinde peste 200.000 de maşini anual. Cu o astfel de producţie, într-un an americanii ar putea asambla la Craiova cel puţin 300.000 de maşini Puma şi EcoSport, cu o valoare de piaţă de cel puţin 5,4 miliarde de euro.

    „Ford Puma a fost testat inclusiv pe drumurile din România, pe unde a parcurs 4.000 km şi nu am întâmpinat niciun fel de probleme“, a spus Ian Pearson, preşedintele Ford România.

    Cu câteva luni înainte de lansarea producţiei, aşteptată spre sfârşitul toamnei, cel mai probabil în a doua parte a lunii octombrie, cum a fost şi cazul lui EcoSport în 2017, Ford a prezentat oficial primele două prototipuri de Puma şi a comunicat primele informaţii oficiale. Astfel, americanii promit că noul SUV Puma va fi cea mai „verde“ şi hi-tech maşină produsă vreodată în România. Puma este primul automobil hibrid produs vreodată în România, primul proiectat pentru a primi cinci stele la Euro NCAP şi, atunci când va fi lansată, va readuce în curtea Ford titlul de cea mai puternică şi rapidă maşină produsă local.

    nterior, EcoSport – cu 140 CP – deţinea titlul, după care Dacia a lansat Duster 1,33 l de 150 CP, iar acum Ford revine cu Puma de 155 CP.

    Mai mult, Ford Puma a fost proiectat pentru a atrage clienţi şi dinspre segmentul premium, motiv pentru care este primul automobil de clasă mică ce dispune de închiderea automată a portbagajului alături de sisteme precum condusul semiautonom.

    „Maşina este proiectată pentru a atrage clienţi dinspre brandurile premium, iar marca-cheie este MINI“, a declarat Sigurd Limbach, directorul Ford Europa pentru maşini de clasă mică, citat de Automotive News Europe. El a subliniat că lansarea Puma în 2019 este similară cu a monovolumului S-Max în 2006, care era un automobil sportiv de familie, practic şi încăpător, potrivit acelor vremuri. De partea cealaltă, în prezent trendul este unul de downsizing. Spre exemplu, sloganul pentru Puma este „Living big in a small place“ – Trăind pe picior mare într-un loc mic, lansat într-o vreme în care în SUA la modă sunt casele tot mai mici, de circa 20 mp, denumite „tiny houses“.

    În gama Ford, Puma se va încadra între EcoSport, de asemenea produs la Craiova, şi Kuga. Astfel, gama de crossovere şi SUV-uri de clasă mică este alcătuită acum de Fiesta Active, EcoSport şi Puma, iar gama de SUV-uri se continuă cu Focus Active, Kuga, Edge şi Explorer. SUV-urile reprezintă acum mai mult de 20% din vehiculele comercializate de Ford în Europa. Vânzările de SUV-uri Ford au crescut în 2018 la nivel european cu peste 19 procente.

    Sistemul de propulsie mild-hybrid integrează asistenţa electrică a cuplului cu un motor pe benzină EcoBoost de 1,0 litri, cu trei cilindri şi frecare redusă, oferind un vârf de putere de până la 155 CP. Tehnologiile avansate de asistenţă a şoferului care oferă o experienţă de conducere mai simplă şi mai puţin stresantă includ: tempomatul adaptiv cu oprire-pornire (Adaptive Cruise Control with Start & Stop), sistemul de recunoaştere a indicatoarelor rutiere (Speed Sign Recognition) şi sistemul de centrare pe mijlocul benzii (Lane Centring), care să-i ajute pe şoferi să ruleze fără efort pe autostradă sau în zonele cu trafic intens.

    Noul sistem de avertizare asupra pericolelor locale (Local Hazard Information) poate informa şoferul cu privire la situaţiile periculoase de pe şosea înainte ca acestea să devină vizibile şoferului.

    Puma este, de asemenea, primul vehicul din segmentul său care oferă sistemul de deschidere a hayonului fără utilizarea mâinilor şi scaun cu masaj lombar.
    Noul model va intra în vânzare la finalul acestui an şi va fi produs la uzina Ford din Craiova, în urma unei investiţii începute în anul 2008 şi care astăzi totalizează aproape 1,5 miliarde de euro. Lansările noilor modele vin în contextul unei pieţe europene în scădere şi tot mai competitive, pe măsură ce constructorii lansează noi modele pe piaţă.

    Spre exemplu, dacă la începutul anului Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) şi-a revizuit estimările cu privire la piaţa auto europeană în 2019, mizând pe o creştere de 1%, datele actuale indică o scădere de 1%.

    În ceea ce priveşte ofensiva Ford, americanii vor miza în Europa pe împărţirea businessului în trei, pentru vehicule comerciale, autoturisme şi importuri, alături de lansarea de trei noi nume pe piaţa europeană în următorii cinci ani, printre care primul în 2020 va fi un SUV electric inspirat din legendarul Mustang.

    Într-un an americanii ar putea asambla la Craiova cel puţin 300.000 de maşini Puma şi EcoSport, cu o valoare de piaţă de cel puţin 5,4 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF, luând în calcul un preţ mediu de piaţă de 18.000 de euro pentru Puma şi EcoSport.

  • Numărul modelelor de maşini electrice se va tripla în Europa până în 2021

    Intrarea pe piaţă a maşinilor electrice a avut un ritm mai lent din cauza lipsei unei infrastructuri de încărcare a bateriilor şi a preţurilor ridicate.

    Ultimele informaţii arată că în 2021 numărul modelelor de maşini oferite spre vânzare va creşte la 214, faţă de cele 60 de la finele anului 2018.

    Mai multe variante accesibile ca preţ ar putea determina clienţii să facă trecerea de la motoarele cu combustie internă spre cele electrice mai devreme decât este anticipat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Coşmarul Brexit” se întoarce: ce se va întâmpla cu Marea Britanie dacă alege să nu semneze un acord cu Uniunea Europeană

    Scenariul unei ieşiri fără acord din Uniunea Europeană pare din aproape, iar companiile – atât cele din Marea Britanie, cât şi cele din restul Europei – se pregătesc pentru ce e mai rău, scriu cei de la Bloomberg.
     
    Deşi Theresa May explicase, în numeroase rânduri, că un Brexit fără acord ar dăuna tuturor părţilor implicate, Boris Johnson pare să fie de cu totul altă părere.
     
    Johnson este favorit să preia poziţia de prim ministru, iar viziunea sa este diametral opusă faţă de cea a fostului lider de la Londra.
     
    În prezent, variantele sunt ieşirea fără acord sau semnarea unei înţelegeri cu ceilalţi lideri europeni.
     
    În primul scenariu, legislatorii britanici ar trebui să modifice majoritatea normelor fiscale existente şi care funcţionează de mai bine de 46 de ani. Exporturile şi importurile ar fi taxate, accesul produselor pe piaţa unică europeană ar fi restricţionat (şi vorbim de o piaţă de sute de milioane de consumatori); preţurile produselor comercializate intern ar creşte în mod semnificativ, iar tarifele preferenţiale la anumite tipuri de servicii (vorbim în primul rând de telecomunicaţii) ar dispărea. Dincolo de economie, care va „încasa” cele mai puternice lovituri, există şi numeroase alte aspecte, precum cel social – oamenii nu vor mai putea circula liber în Europa, iar statutul britanicilor plecaţi să muncească în afara Regatului Unit ar fi unul incert.
     
    Una dintre cele mai importante probleme este graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Punctul vamal ar trebui instalat pentru că Irlanda de Nord ar ieşi din Uniunea Europeană, iar Irlanda ar rămâne.
     
    Şi chiar dacă Irlanda de Nord e parte a Regatului Unit al Marii Britanii iar Irlanda este un stat separat, numeroase familii de irlandezi sunt “împrăştiate” în cele două teritorii; apariţia unei graniţe închise ar fi o schimbare de neconceput pentru acestea.
     
    Graniţa în cauză a fost şi un punct fierbinte în timpul negocierilor dintre guvernul May şi reprezentanţii Uniunii. Variantă agreată a fost ca graniţa să rămână deschisă pentru o perioadă chiar şi după Brexit, găsindu-se ulterior soluţii pentru a securiza frontiera blocului comunitar.
     
    Cea de-a doua variantă, care propune un acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană, ar însemna păstrarea unor norme europene şi, cel mai important, dreptul de liberă circulaţie pentru restul europenilor în Marea Britanie.

  • Gigantul Microsoft deschide în Londra primul magazin de retail din Europa, foarte aproape de locaţia Apple

    Gigantul Microsoft va deschide primul său magazin de retail din Europa săptămâna aceasta în contextul în care compania vrea să îşi extindă prezenţa fizică şi să concureze cu alte companii de tehnologie prin experienţele oferite în magazin, potrivit CNBC.

    Magazinul de aproape 2.000 mp al Microsoft va fi situat pe Oxford Circus, în centrul faimosului district de shopping al Londrei – la scurtă distanţă de magazinul Apple situat pe Recent Street.

    Londra va reprezenta a treia destinaţie în care gigantul fondat de Bill Gates alege să îşi pună amprenta fizică, după New York şi Sydney.

    „Este primul nostru pas mare înspre Europa, şi suntem foarte mulţumiţi că am ajuns în Londra”, spune Chris Capossela, CMO în cadrul Microsoft.

    Microsoft se află pe lista companiilor de tehnologie care vor să îşi extindă prezenţa fizică pentru a oferi o experienţă complementară clienţilor.

    Spre exemplu, Amazon a anunţat că vrea să îşi deschidă 3.000 de magazine automatizate până în 2021, în timp ce gigantul chinez Xiaomi a anunţat că vrea să îşi tripleze numărul de magazine din Europa până la finalul anului.

     

     

     

  • De ce economistul-şef al OCDE este extrem de îngrijorat cu privire la tensiunile comerciale globale. „În urmă cu doi ani creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 0% în Europa

    Încetinirea creşterii comerţului în mai multe părţi din lume pe fondul barierelor comericale şi al declinului investiţiilor reprezintă elemente îngrijorătoare, crede Laurence Boone, economistul-şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citat de CNBC.

    „Am fost şi continui să fiu extrem de îngijorat cu privire la ce se întâmplă în zona de comerţ. Lăsaţi-mă doar să vă dau două cifre. În urmă cu doi ani, în 2017, creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 2%, iar în unele regiuni precum Europa se apropie chiar de 0%”, a declarat ea pentru CNBC.

    Boone subliniază importanţa comerţului şi a schimbului de bunuri atât pe partea de competiţie, cât şi în ceea ce priveşte inovaţia şi piaţa muncii. „Mai mult de o treime din locurile de muncă din fiecare ţară sunt de fapt generate de firme care exportă”, notează ea.

    „Cealaltă cifră pe care vreau să o subliniez este pe partea de investiţii. Din nou, în 2017 investiţiile creşteau la un ritm de 3,5% pe an, iar astăzi cresc cu un ritm de sub 1,7% pe an, iar cu investiţiile se duc şi locurile de muncă. Astfel, creşterea se erodează încet şi ajunge într-un teritoriu negativ”, spune Boone.

    Ea susţine că economiile globale nu işi permit acest lucru într-un moment în care „trebuie să creştem încă standardele de viaţă a multor oameni”.

    Organizaţia cu sediul în Paris are 36 de state membre, iar scopul ei este de a promova politici de prosperitate, egalitate, oportunitate şi bunăstare generală.

    În luna mai, OCDE a avertizat că dacă disputa comercială se intensifică între SUA şi China, PIB-ul global ar putea scădea cu 0,7% până în 2021-2022.

    OCDE prezice că economia globală va creşte cu 3,2% în 2019 şi 3,4% în 2020.

     

  • Băsescu: Merkel şi Macron trag o linie groasă între Vechea Europă şi Estul Uniunii

    “Ce frumos suna Declaraţia de la Sibiu! Macron şi Merkel, folosindu-l ca paravan pe Donald Tusk, au reuşit să scoată Estul Uniunii Europene în afara Uniunii Europene. După ce în penultima legislatură funcţia de Preşedinte al Parlamentului European a fost deţinută timp de doi ani şi jumătate de polonezul Buzek, iar Donald Tusk, alt polonez, deţine funcţia de Preşedinte al Consiliului European, azi, când se discută noua listă de funcţii cheie în UE pentru următorii 5 ani, niciun Est European nu se mai află în cărţi. După ce Vechea Europă s-a izolat de estici în Zona Euro, stabilindu-şi buget separat de estici, azi, Franţa şi Germania izolează estul Uniunii Europene şi prin respingerea oricărei nominalizări de est european pentru funcţiile de conducere a Uniunii Europene”, scrie Traian Băsescu, pe Facebook.

    “Mai mult, printre nou nominalizaţi se află mediocrităţi politice precum premierul belgian Charles Michel sau tăcutul ministru al apărării german Ursula von der Leyen, greu de imaginat că ar putea fi aleşi într-o ţară estică măcar şi ca primari într-o comună micuţă. Într-un moment în care UE avea nevoie mai mult ca oricând de solidaritate şi politicieni care să accelereze procesele de integrare, Merkel şi Macron trag o linie groasă între Vechea Europă şi Estul Uniunii Europene”, mai spune fostul preşedinte, acum europarlamentar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro