BusinessMagazin

Tag: Euroins

  • Asigurătorii de pe piaţa RCA contestă puternic propunerile Finanţelor şi ale ASF privind îngheţarea tarifelor: Proiectul este lipsit de fundament economic şi va destabiliza piaţa RCA

    În ceea ce priveşte motivele invocate de asigurători pentru care proiectul de hotărâre de guvern poate duce la destabilizarea pieţei RCA, pe lângă un nou posibil infringement, aceştia susţin în conti­nuare că se ţine cont de datele companiei falimentare City Insurance, care deţinea circa 45% din piaţa RCA la momentul retragerii autorizaţiei de funcţionare.

    Având în vedere că din raportul lichidatorului judiciar al City Insurance a rezultat că societatea a ţinut o contabilitate fictivă, a întocmit situaţii financiare anuale şi alte situaţii cu nerespectarea prevederilor legale şi a vândut poliţe sub tariful notificat, datele utilizate, chiar şi în tarifele de referinţă publicate de ASF în martie 2023, sunt distorsionate.

    „Datele istorice utilizate în determinarea primei de risc de referinţă, a factorilor de încărcare şi a tarifului de referinţă (sau prima brută de referinţă) publicat de A.S.F. în martie 2023 sunt din perioada de referinţă 1 iulie 2017 – 30 iunie 2022, prin urmare includ date aparţinând Societăţii de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. care, aşa cum a rezultat din raportul lichidatorului judiciar CITR, a ţinut o contabilitate fictivă, a întocmit situaţii financiare anuale şi alte situaţii cu nerespectarea prevederilor legale, a vândut poliţe sub tariful notificat, cu scopul de a creşte cota de piaţă.“

     Utilizarea unor date distorsionate ale unui asigurător care avea o pondere pe piaţa de asigurări RCA de circa 45% la momentul retragerii autorizaţiei de funcţionare nu poate avea, prin urmare, decât un efect distorsionant şi asupra tarifelor de referinţă“, conform documentului transmis de asigurători.

    De asemenea, structura tarifelor RCA practicate de asigurători la 1 martie 2023 sunt diferite faţă de 1 martie 2022, ca urmare a modificărilor în legislaţie privind liberalizarea calculului tarifului de primă de asigurători şi introducerea primei nete de distribuţie a politeţlor RCA. Astfel, cele două tipuri de tarife nu pot fi comparate, se mai arată în scrisoarea adresată ministrului finanţelor.

    „UNSAR, BAAR şi PIAR se opun Proiectului de HG (…). Subliniem că la o soluţie similară s-a mai apelat şi în anul 2016, când tot printr-un HG (…) s-au plafonat tarifele de primă RCA. Realitatea a demonstrat că nu a fost o soluţie benefică nici pentru piaţa de asigurări din România şi nici pentru asiguraţii şi persoanele prejudiciate deopotrivă, mediul concurenţial a fost grav afectat, iar România s-a confruntat în 2021 şi 2023 cu un faliment şi o insolvenţă de o magnitudine mult mai mare ca falimentele anterioare din industria de asigurări. În plus, trebuie reamintit că împotriva României s-a declanşat procedura de infringement care a încetat abia după ce s-a renunţat la intervenţia statului în politica de preţuri a societăţilor de asigurare“, susţin asigurătorii.

    Prăbuşirea Euroins România, la un an de la precedentul faliment important din piaţă, City Insurance, ridică mai multe semne de întrebare în ceea ce priveşte atât autoritatea care ar trebui să urmărească cu atenţie jucătorii acestei pieţe, cât şi modul prin care se încearcă peticirea greşelilor în loc să se rezolve punctual, prin măsuri care să nu destabilizeze piaţa RCA.

    În ultimii aproape doi ani piaţa asigurărilor a deraiat semnificativ de pe traseul către o orientare mai sănătoasă, respectiv asigurările facultative, asigurările de viaţă şi sănătate. Dominanţa asigurărilor auto a fost accentuată semnificativ odată cu prăbuşirea City Insurance din 17 septembrie 2021, moment care a declanşat primul val de haos.

    Şocul iniţial, cauzat de fostul lider RCA City Insurance, care a fost lăsat timp de aproape 6 ani să ajungă chiar şi lider al întregii pieţe de către ASF, rămâne în continuare în mintea tuturor, mai ales că pentru fiecare poliţă încheiată la unul dintre jucătorii actuali ai pieţei, practic clientul plăteşte şi falimentul City Insurance.

    Acum, pe lângă falimentul City Insurance se adaugă şi prăbuşirea Euroins, companie care a preluat frâiele de lider la pieţei RCA de la precedenta societate falimentară, numai ca să îi urmeze soarta. Odată cu decizia ASF din data de 17 martie 2023 de a retrage autorizaţia de funcţionare, constatarea insolvenţei şi promovarea cererii de deschidere a procedurii falimentului împotriva Euroins, cei peste 2,7 milioane de şoferii români au fost aruncaţi din nou într-o situaţie asemănătoare cu cea din urmă cu un an şi jumătate, dar de această dată amploarea este una şi mai mare.

    Pe lângă valul de clienţi RCA care vor trebui să fie din nou absorbiţi de jucătorii RCA din piaţă, ASF revine la ideea plafonării tarifelor RCA, într-un nou format al îngheţării preţurilor, ceea ce crează şi mai multă incertitudine. După ani de zile în care ASF a lăsat două companii să ajungă de la cote de piaţă pe RCA de sub 20%, la subscrieri de 300 mil. euro şi cote de piaţă de peste 30% şi 40%, acum riscă să destabilizeze întreaga piaţă RCA, ba chiar să forţeze mâna acţionarilor anumitor asigurători să se gândească de două ori dacă se merită să mai activeze pe acest segment RCA.

    Conducerea ASF a fost audiată în Comisia de Buget, Finanţe a Senatului, după ce a retras autorizaţia de funcţionare, a constatat indicii de insolvenţă şi a promovat deschiderea procedurii de faliment împotriva Euroins România, şi instituţia de supraveghere nu şi-a asumat, din nou, nici o vină pentru modul cum a monitorizat atât Euroins, cât şi City Insurance.

    De la prăbuşirea City Insurance în septembrie 2021 până în prezent, preţurile la poliţele RCA au crescut semnificativ, ajungând la dublări, triplări, iar confirmarea creşterilor s-a regăsit atât în prima medie anualizată din rapoartele ASF, care arătau o creştere de 71%, dar şi a tarifelor de referinţă publicate recent de ASF. Comparativ cu luna februarie 2022, tarifele de referinţă au avut creşteri consistente de peste 30%-40%, ajungând chiar şi la 70%.

    Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF, a spus recent în cadrul emisiunii ZF Live că dintr-un calcul estimativ şi preliminar, Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) va plăti pentru păgubiţii Euroins circa 250-260 mil. euro şi în acelaşi timp a spus că nu va creşte contribuţia asigurătorilor la Fond.

    FGA a plătit până în luna februarie 2023 peste 700 mil. lei, însemnând circa 150 mil. euro, iar soldul disponibil la acel moment era de sub 200 mil. lei. Estimările iniţiale ale ZF, încă din primele momente ale prăbuşirii City Insurance, se ridicau la circa 500 mil. euro. Pe lângă falimentul City Insurance, mai sunt şi falimentele Astra şi Carpatica. De asemenea, colapsul Euroins vine şi cu un val de denunţări ale poliţelor, pe care tot FGA va trebui să le plătească, dintr-o gaură de peste 400 mil. euro care ar fi fost găsită la Euroins. Prin urmare, întreaga notă de plată se răsfrânge din nou asupra şoferilor.

    Ce critică asigurătorii la proiectul de HG:

    ♦ Prevederile proiectului de HG încalcă acquis-ul comunitar – care interzice intervenţia statelor membre în stabilirea condiţiilor de asigurare şi a nivelului primelor.

    ♦ Proiectul limitează maximal nivelul primelor practicate de asigurători fără a interveni cu măsuri similare pe zona de despăgubiri, cu o singură excepţie, despăgubirile pentru lipsa de folosinţă a autovehiculului avariat, acestea rămânând cu totul în afara controlului asigurătorilor.

    ♦ Este contrar principiilor economice să fie adoptate măsuri normative de limitare a tarifelor de primă practicate de asigurătorii RCA.

    ♦ Plafonarea preţurilor la o valoare din trecut, într-un context în care inflaţia daunelor este accelerată, este cu atât mai contraintuitivă din punct de vedere financiar.

    ♦ Structura tarifelor RCA practicate de asigurători la 1 martie 2023 şi elementele avute în vedere la calculul acestora de fiecare asigurător în mod individual sunt diferite faţă de 1 martie 2022.

    ♦ Utilizarea unor date distorsionate ale unui asigurător care avea o pondere pe piaţa de asigurări RCA de circa 45% la momentul retragerii autorizaţiei de funcţionare nu poate avea, prin urmare, decât un efect distorsionant şi asupra tarifelor de referinţă.

     

    Principalele observaţii ale Ministerului Justiţiei din cele 16 transmie ministrului finanţelor:

    ♦ Având în vedere impactul major pe care prezentul proiect urmează să îl producă în ceea ce priveşte activitatea de emitere a poliţelor RCA considerăm necesară completarea cu date suplimentare privind concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice care au fundamentat soluţiile propuse (Ö). Astfel, aceste soluţii trebuie să fie temeinic fundamentate pe analize efectuate de persoane cu expertiză în domeniu şi să rezulte, în urma unor consultări, că sunt cele mai adecvate să conducă la scopul urmărit de iniţiator.

    ♦ Având în vedere că prezentul proiect instituie o serie de derogări de la prevederile Legii 132/2017 în ceea ce priveşte limitele valorice/temporale ale răspunderii asiguătorului (Ö) se impune obţinerea avizului MAE. De asemenea, semnalăm că, în măsura în care normele interne propuse nu sunt compatibile cu cadrul european incident, există riscul declanşării procedurii de infringement.

    ♦ Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Având în vedere că, prin prezentul proiect, se dispune reducerea preţului poliţelor la nivelul din martie 2022, în lipsa unor argumente logic-economic suplimentare, se poate considera că reglementare nu s-ar încadra în temeiul indicat, fiind încălcat principiul ierarhiei actelor normative.


     

     

  • Cristian Roşu, vicepreşedinte ASF, recunoaşte: ASF are nevoie de un an ca să stabilească dacă o companie de asigurări este solvabilă sau nu. Între timp, aceasta poate crea pagube de sute de milioane de euro

    ♦ Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF, a susţinut ieri la ZF Live că indicatorii de lichiditate şi solvabilitate sunt disponibili abia după un an ♦ Pe de altă parte, în sistemul bancar raportările de lichiditate şi solvabilitate se fac zilnic.

    Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF, a susţinut ieri la ZF Live că ASF a stabilit pe baza da­telor din iunie 2020 că Euroins are nevoie de capital supli­men­tar de 100 mil. euro, dar abia acum a retras autorizaţia de funcţionare a compa­ni­ei, după ce gaura s-a adâncit la 400 mil. euro.

    În piaţa asigurărilor este o problemă legată de frecvenţa raportărilor pe care ar trebui să le facă asigurătorii, în cazul lichi­dităţii şi solvabilităţii fiind necesare raportari mai frec­vente. Totodată, ASF invocă complexitatea unor calcule pe baza raportărilor asigurătorilor, fiind necesară identificarea mai rapidă a problemelor asigurătorilor şi luarea mai rapidă a deciziilor.

    „Nu cred că putem face o evaluare de active şi pasive într-o lună de zile. Numai simplul calcul de indicatori de solvabilitate pe toate datele care sunt predate către autoritate durează peste două luni de zile. Sunt calcule actuariale complexe care sunt necesare să se verifice datele istorice. Nu este aceeaşi situaţie ca cea a băncilor. Lucrurile sunt diferite. În momentul în care faci o anumită evaluare şi impui unei companii un anumit nivel de capitalizare trebuie să fii foarte bazat pe valoarea şi exactitatea cifrelor ca să nu poţi fi combătut“, a explicat Cristian Roşu. El a mai spus că înainte de anul 2017 atât City Insurance, cât şi Euroins aveau cote de piaţă pe zona RCA de sub 20%. Acest lucru înseamnă că dacă supravegherea ASF ar fi fost mai strictă, situaţia ambelor companii nu ar fi ajuns la proporţiile în care să desta­bilizeze întreaga piaţă şi să afecteze conumatorii.

    Comparativ, sistemul bancar vine cu un exemplu de urmat, prin care băncile sunt obligate de BNR să raporteze zilnic, săptămânal şi lunar lichiditatea, iar în cazul solvabilităţii, raportarea se face lunar, după cum spune trezorierul unei bănci.

    „Ce este esenţial se raportează zilnic sau lunar. Informaţiile zilnice sunt pe lichiditate, în special pe lichiditate se urmăreşte totul zilnic. Există un indicator numit LCR (liquidity coverage ratio) şi acesta este un indicator prevăzut în regulamentul 575, şi acest indicator măsoară care este lichiditatea băncii la un orizont de 30 de zile. În România mai există un indicator pe care îl defineşte BNR şi este raportat săptămânal şi se cheamă lichiditate imediată. Raportările sunt automate, cu anumite formate ale excelurilor, merg pe serverele BNR direct. Cel mai important este LCR, care este zilnic. La solvabilitate, cele mai importante raportări sunt cele lunare pentru că la solvabilitate sunt anumite procese care au în vedere sfârşitul de lună şi care nu se fac zilnic“, a spus pentru ZF trezorierul unei bănci.

    În ceea ce priveşte cazul Euroins, Cristian Roşu a mai explicat că societatea se afla într-un program de redresare în 2021, iar pe parcursul acelui an Euroins a reuşit să îşi refacă indicatorul MCR (cerinţa minimă de capital) şi o mică refacere a indicatorului SCR (cerinţa de solvabilitate). Cu toate acestea, vicepreşedintele ASF susţine că, în ciuda refacerii acestor indicatori, era într-un oarecare deficit de solvabilitate.

    „A avut o deficienţă inclusiv pe SCR (cerinţa de capital de solvabilitate) şi MCR (cerinţa de capital minim), reuşind pe parcursul anului 20201 să îşi refacă indicatorul MCR şi o mică refacere a indicatorului SCR, pentru că unul este influenţat de celălalt, dar oricum era într-un oarecare deficit de solvabilitate“, a spus Cristian Roşu.

    Pe de altă parte, vicepreşedintele ASF a mai explicat că în urma exerciţiului de evaluare a activelor şi pasivelor companiilor de asigurări din piaţă (BSR), care s-a materializat la sfârşitul lunii decembrie 2021, începutul lunii ianuarie 2022, consiliul ASF a impus un plan de măsuri prin care deficitul de capitl de solvabilitate de peste 500 mil. lei (100 mil. euro) să fie refăcut.

    „În momentul în care noi am intrat în posesia raportului auditorului faţă de evaluarea activelor şi pasivelor pe care aceste companii le aveau, s-a constatat această diferenţă de peste 500 mil. lei, deficienţă pe SCR. Acest deficit este aferent exerciţiului la 30.06.2020, dar pentru că exerciţiul s-a închis la sfârşitul anului, ele au fost impuse începând cu 1 ianuarie 2022. O companie care este specializată şi care poate să facă aceste evaluări de active şi pasive i-a luat aproape un an ca să facă toată această structură“, susţine Cristian Roşu.

    Vicepreşedintele ASF a mai detaliat că la începutul lunii ianuarie 2022, companiei Euroins i s-a impus planul de redresare care prinre altele prezenta şi nevoia de recapitalizare. Cristian Roşu susţine că, conform legii, aveau 6 luni ca aceste sume să fie reconstituite şi inclusiv planurile de redresare care au fost impuse să producă efectele necesare.

    „Aceasta a însemnat că la data de 30.06.2022 să facem o nouă evaluare a acestor elemente de capital şi să constatăm dacă în parcursul celor 6 luni s-au respectat, în ce măsură şi unde ne aflăm. Data de 30.06.2022 însemna să facem analiza pe situaţiile financiare de la 31.12.2021 corectate şi completate cu cele de la 30.06.2022. Acest lucru ar fi fost posibil să se întâmple în următoarele două, trei luni de zile numai că Euroins în data de 30.04.2022 trebuia să depună la Ministerul de Finanţe, cât şi la autoritate situaţiile financiare ale anului anterior auditate, iar acest lucru s-a întâmplat abia în luna august 2022“, susţine vicepreşedintele ASF.

    În luna august 2022, Cristian Roşu explică faptul  că s-au înce­put verifi­că­rile prin ca­re s-a cons­tatat că cei 500 mil. lei sunt nere­constituiţi şi din activitatea de supra­veghere, s-a cerut justificarea lipsei banilor, Euroins a confirmat că anumite contracte de reasigurare au fost refăcute şi ca urmare se încadrau în parametri normali.

    „Dându-ne aceste informaţii suplimentare că la data de 30.06.2022 ei de fapt sunt în regulă faţă de analizele şi rezultatele noast­re, le-am cerut aceste con­tracte de reasigurare. Veri­ficând aceste contracte de rea­sigurare unde unele erau în Insulele Nevis şi acolo nu puteam să verificăm modul de decontare dintre părţi, ei le-au adus şi le-au înregistrat în Europa. Numai că la 30.06.2022 când noi verificam aceste elemente existau în bilanţurile lor. Au făcut înregistrarea la 1 iulie 2022. Lucru care la momentul respectiv nu putea fi văzut în documente. Cerându-le datele la 30.09.2022 să ne spună ce s-a întâmplat şi să justifice readucerea fondurilor la parametri normali, am constatat inclusiv o scădere de rezervă de daună neavizată.

    Intrând în verificările privind de ce au scăzut rezervele, care sunt şi cum s-au făcut deconturile cu reasigurătorii am ajuns la acest deficit de 400 mil. euro pe capitalul de solvabilitate“, a mai adăugat Cristian Roşu.

    În ceea ce priveşte piaţa RCA şi următorii paşi, vicepreşedintele ASF a explicat că toate companiile rămase pe piaţa RCA vor prelua portofoliul Euroins, se va stabili o formă de plafonare a tarifelor fiecărui asigurător RCA la cele pe care le practica anul trecut, iar asiguraţii trebuie să fie conştienţi că cele peste 2,7 milioane de poliţe RCA, care aparţin companiei Euroins, rămân în vigoare şi valabile.

    De asemenea, Cristian Roşu a mai spus că dintr-un calcul estimativ şi preliminar, FGA va plăti pentru păgubiţii Euroins circa 250-260 mil. euro, iar în prezent societăţile rămase în piaţa RCA au indicatorii adecvaţi de lichiditate şi solvabilitate.

    „Dintr-un calcul estimativ şi preliminar FGA va plăti pentru păgubiţii Euroins în jur de 250-260 mil. euro. FGA are o activitate fluentă în care fluxul de cash viitor îi asigură posibilitatea să facă aceste plăţi. Deocamdată nu creşte contribuţia. În momentul de faţă în Parlament există o lege de aprobare a ordonanţei prin care s-a aprobat legea de funcţionare a FGA în care există o prevedere conform căreia  contribuţia aceasta, care este contribuţie fixă, se va transforma în contribuţie specială. Toate societăţile RCA au indicatorii adecvaţi de lichiditate şi solvabilitate. Într-o economie liberă societăţile se nasc şi mor, dar nu cred că vom vedea în următorii doi ani încă un faliment pe piaţa RCA“, susţine Cristian Roşu

     

    Ce a spus Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF responsabil de segmentul asigurărilor, despre:

    Activitatea de supraveghere:

    ♦ Nu cred că putem face o evaluare de active şi pasive într-o lună de zile. Numai simplul calcul de indicatori de solvabiltiate pe toate datele care sunt predate către autoritate durează peste două luni. Sunt calcule actuariale complexe care sunt necesare să se verifice datele istorice.

    ♦ Nu putem ridica autorizaţia unei companii că nu a adus la un anumit moment un document. Putem să îl sancţionăm.

    ♦ Nu există o disfuncţie a autorităţii. Când vorbim de piaţa RCA sunt disfuncţii structurale ale acestei pieţe.

    ♦ Partea de a interveni în businessul companiilor este o acţiune care nu este de competenţa autorităţii în general şi în mod special prin Legea 237 şi directiva Solvency II a Uniunii Europene nu avem voie ca autorităţi naţionale să interferăm cu businessul companiilor pe care le autorizăm şi supraveghem. Singura modalitate pe care o aveam şi o avem în continuare este un control indirect asupra elementelor de business.

    Euroins:

    ♦ Firma avea nevoie de 100 mil. euro capital suplimentar. Am cerut banii, dar nu i-a adus.

    ♦ La Euroins, în 2021, compania deja era într-un program de redresare. A avut o deficienţă inclusiv pe SCR (cerinţa de capital de solvabilitate) şi MCR (cerinţa de capital minim), reuşind pe parcursul anului 2021 să îşi refacă indicatorul MCR şi o mică refacere a indicatorului SCR, pentru că unul este influenţat de celălalt, dar oricum era într-un oarecare deficit de solvabilitate.

    ♦ Indicatorii s-au deteriorat. Acest exerciţiu BSR, care în dreptul companiei Euroins a fost făcut de una dintre companiile din Big Four, şi care s-a materializat la sfârşitul lunii decembrie 2021, începutul lunii ianuarie 2022 printr-o decizie a consiliului prin care deficitul de capital de solvabilitate era peste 500 mil. lei şi s-a impus un plan de măsuri astfel încât în şase luni conform directivei şi legii acest capital să fie refăcut.

    ♦ Autoritatea nu trebuie să aibă o atitudine de a închide companii, ci de a găsi soluţii, astfel încât pe lege aceste companii să îşi refacă indicatorii de solvabilitate şi lichiditate pentru ca funcţionarea acestora să poată fi făcută în termeni legali.

    ♦ În momentul în care noi am intrat în posesia raportului auditorului faţă de evaluarea activelor şi pasivelor pe care aceste companii le aveau, s-a constatat această diferenţă de peste 500 mil. lei deficienţă pe SCR. Acest deficit este aferent exerciţiului la 30.06.2020, dar pentru că exerciţiul s-a închis la sfârşitul anului, ele au fost impuse începând cu 1 ianuarie 2022.

    ♦ La începutul lunii ianuarie 2022 le-am impus acest plan de redresare care printre altele prezenta şi nevoia de recapitalizare a companiei. Conform legii aveau 6 luni de zile ca aceste sume să fie reconstituite şi inclusiv planurile de redresare care au fost impuse să producă efectele necesare. Aceasta a însemnat ca la data de 30.06.2022 să facem o nouă evaluare a acestor elemente de capital şi să constatăm dacă în parcursul celor 6 luni s-au respectat, în ce măsură şi unde ne aflăm. Data de 30.06.2022 însemna să facem analiza pe situaţiile financiare de la 31.12.2021 corectate şi completate cu cele de la 30.06.2022. Acest lucru ar fi fost posibil să se întâmple în următoarele două, trei luni, numai că Euroins în data de 30.04.2022 trebuia să depună la Ministerul de Finanţe, cât şi la ASF situaţiile financiare ale anului anterior auditate, iar acest lucru s-a întâmplat abia în luna august 2022.

    ♦ În luna august am început să facem verificări şi într-o lună am constatat că cei 500 mil. lei sunt nereconstituiţi şi din activitatea de supraveghere le-am dat un document în care să justifice eventuala lipsă, ne-au confirmat că anumite contracte de reasigurare au fost refăcute şi drept pentru care se încadrează în parametri normali. Dându-ne aceste informaţii suplimentare că la data de 30.06.2022 ei de fapt sunt în regulă faţă de analizele şi rezultatele noastre, le-am cerut aceste contracte de reasigurare.

    ♦ În directivă se spune că un capital poate fi adus în formă lichidă sau în schimbarea profilului de risc, iar un contract de reasigurare poate să schimbe profilul de risc. Discutăm de rezerve brute şi nete, iar diferenţa este reţinerea în reasigurare.

    ♦ Verificând aceste contracte de reasigurare unde unele erau în Insulele Nevis şi acolo nu puteam să verificăm modul de decontare dintre părţi, ei le-au adus şi le-au înregistrat în Europa. Numai că la 30.06.2022, când noi verificam, aceste elemente, existau în bilanţurile lor. Au fost înregistrate la 1 iulie 2022, lucru care la momentul respectiv nu putea fi văzut în documente. Cerându-le datele la 30.09.2022 să ne spună ce s-a întâmplat şi să justifice readucerea fondurilor la parametri normali, am constatat inclusiv o scădere de rezervă de daună neavizată.

    Intrând în verificările privind de ce au scăzut rezervele, care sunt şi cum s-au făcut deconturile cu reasigurătorii am ajuns la acest deficit de 400 mil. euro pe capitalul de solvabilitate.

    Companiile RCA rămase în piaţă:

    ♦ Toate societăţile RCA au indicatorii adecvaţi de lichiditate şi solvabilitate. Într-o economie liberă societăţile se nasc şi mor, dar nu cred că vom vedea în următorii doi ani încă un faliment pe piaţa RCA.

    ♦ Toate companiile existente de pe piaţă vor prelua portofoliul Euroins. În discuţia cu domnul senator Cîţu am convenit că nu este vorba de o plafonare, ci de o perioadă de 6 luni de zile în care companiile de asigurări vor vinde poliţele de asigurare la acelaşi tarif cu care le-au vândut în 2022. Nu plafonăm preţurile la un anumit nivel. Fiecare îşi va plafona preţul lui propriu. Nu se plafonează generalizat. Va fi un tarif maximal al fiecărei companii.

    Păgubiţii sau clienţii Euroins:

    ♦ În niciun caz să nu se aştepte la preţuri mai mari. Preţurile de anul trecut sunt mai mici decât cele de acum o lună de zile sau două luni de zile. Noile preţuri vor fi mai mici faţă de acum o lună, două sau trei pe multe categorii de segmente

    ♦ Dintr-un calcul estimativ şi preliminar FGA va plăti pentru păgubiţii Euroins în jur de 250-260 mil. euro. FGA are o activitate fluentă în care fluxul de cash viitor îi asigură posibilitatea să facă aceste plăţi. Deocamdată nu creşte contribuţia. În momentul de faţă în Parlament există o lege de aprobare a ordonanţei prin care s-a aprobat legea de funcţionare a FGA în care există o prevedere conform căreia  contribuţia aceasta, care este contribuţie fixă, se va transforma în contribuţie specială.

    ♦ Asiguraţii trebuie să ştie că cele peste 2,7 milioane de poliţe RCA rămân în vigoare şi valabile. Unele din ele vor expira pe parcursul lunilor care urmează pentru că ele au fost încheiate la perioade anterioare de timp, iar ultimele poliţe încheiate în ultimele luni ale activităţii Euroins probabil că se vor denunţa. Denunţarea acestor poliţe se face la 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de faliment. Din experienţa noastră a celorlalte trei falimente anterioare, deschiderea procedurii este în jur de 5-6 luni de zile.

    ASF a decis retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi a demarat promovarea procedurii de faliment al companiei City Insurance pe data de 17 septembrie 2021. În cazul Euroins, ASF a retras autorizaţia de funcţionare, a constatat insolvenţa şi a demarat promovarea procedurii de faliment pe data de 17 martie 2023.

     

  • Dragu: ASF are o abordare absolut aberantă în cazul Euroins. Ei nu au folosit toate instrumentele

    Conducerea ASF a fost audiată luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în cazul Euroins, societate de asigurări rămasă fără autorizaţie.

    „Dumnealor ne-au spus că totul a fost perfect, că au făcut tot ce trebuia în acest caz şi pur şi simplu mai mult de atât nu se poate face, este normal să ai faliment şi să ai milioane de asiguraţi care suferă. Bineînţeles că este o abordare absolut aberantă, operaţia a fost un succes, pacientul a murit”, spune Anca Dragu.

    Senatoarea USR spune că ASF nu şi-a făcut treaba în cazul Euroins.

    „Ei au susţinut că din punctul lor de vedere, nu puteau face mai mult, ceea ce este absolut fals. Legea spune foarte clar că ASF are aceste atribuţii de supraveghere, control, reglementare, autorizare a pieţei asigurărilor. Or ei ştiau de aceste probleme la firma Euroins de foarte mult timp, era o informaţie de notorietate publică faptul că firma refuză o mulţime de plăţi, refuză plata daunelor pentru persoanele asigurate, deci ceva se întâmplă de foarte mult timp acolo. Ei nu au
    folosit toate instrumentele. Pur şi simplu, acestei companii trebuia să i se ceară majorarea capitalului şi alte practici sau să i se retragă autorizaţia mult mai repede, nu să aşteptăm doi ani de zile, timp în care Euroins a încasat două milioane de euro pe zi, în fiecare zi, de la cetăţenii români”, încheie Dragu.

  • De ce ASF le-a lăsat să ajungă la 300 de milioane de euro subscrieri?

    Noul şoc cu care se confruntă piaţa asigurărilor, cel al prăbuşirii Euroins, pune conducerea ASF în faţa parlamentului din nou pentru clarificări.

    Supravegherea efectivă, sub umbrela căreia patru companii au intrat în faliment în ultimii 8 ani, din care cel al City Insurance şi Euroins la diferenţă de doar un an, ridică mult mai multe semne de întrebare, cea mai importantă rămânând de ce ASF a lăsat două companii să ajungă la subscrieri de 300 mil. euro şi nu s-au luat măsurile necesare din timp.

    Nicu Marcu, preşedintele ASF, a spus că asigurătorii care de-a lungul timpului au intrat în faliment au avut preponderent RCA din cifra de afaceri şi niciun business al unei companii de asigurări nu va putea să fie susţinut doar din RCA.

     

  • Nu este de ajuns o gaură/devalizare de un miliard de euro pe piaţa RCA. Asta ne mai lipseşte, ca CEC Bank şi Eximbank să intre pe piaţa asigurărilor auto ca să vândă poliţe de asigurări RCA mai ieftine, în numele unui patriotism economic invocat de liderul PSD Marcel Ciolacu

    Agenda acestor zile este susţinută de două subiecte care au devenit mai importante decât războiul din Ucraina.

     

    1. Criza bancară, prăbuşirea Silicon Valley Bank în SUA şi a Credit Suisse în Europa – Pe pieţele internaţionale a izbucnit peste noapte o criză bancară pe care marile bănci centrale, autorităţile de reglementare, guvernele şi statele încearcă să o stopeze ca să nu se extindă, punând la bătaie sute de miliarde de dolari/euro.

    Dacă în weekendul trecut autorităţile americane au salvat Silicon Valley Bank, banca companiilor de tehnologie (de fapt, acţionarii au pierdut, dar au fost salvaţi toţi deponenţii şi cei cu depozite până în 250.000 de dolari, care erau asigurate, şi cei cu depozite de milioane, zeci şi sute de milioane şi chiar miliarde de dolari, care nu erau asigurate de schemele oficiale de garantare), iar pe parcursul săptămânii au susţinut celelalte bănci luate în vizor (First Republic Bank, de exemplu, unde JP Morgan, cea mai mare bancă americană, a injectat peste noapte 30 de miliarde de dolari ca să acopere retragerile de bani ale clienţilor).

    În acest weekend a fost rândul Băncii Naţionale a Elveţiei să salveze Credit Suisse, a doua mare bancă elveţiană, prin forţarea unei tranzacţii prin care UBS, prima bancă a Elveţiei, cumpără Credit Suisse cu numai 3 miliarde de dolari, faţă de 8 miliarde de dolari cât era valoarea băncii vineri, la închiderea Bursei.

    La schimb, Banca Naţională a Elveţiei oferă garanţii de 100 de miliarde de dolari pentru UBS, după ce vineri Credit Suisse a luat 54 de miliarde de dolari ca să acopere necesarul de lichiditate.

    Un amănunt interesant, de istorie, este că olandezul Ralph Hamers, cel care este CEO al UBS, şi-a făcut “ucenicia” la începutul anilor 2000 pe piaţa bancară românească, atunci când băncile româneşti se prăbuşeau, fiind directorul operaţiunilor ING Bank în România.

    Deci Credit Suisse, repet, a doua mare bancă a Elveţiei şi una dintre cele mai cunoscute bănci din lume, unde miliardarii lumii îşi ţineau banii, valorează numai 3 miliarde de dolari, la active deţinute de 1.400 de miliarde de dolari la finalul anului trecut. Probabil că activele s-au înjumătăţit din decembrie până acum, având în vedere retragerile de bani din banca elveţiană, ceea ce a dus la această tranzacţie de salvare a băncii.

    Credit Suisse valorează acum exact cât este capitalizarea de pe Bursa de la Bucureşti a Băncii Transilvania, de 3 miliarde de dolari, banca din Cluj având active de numai 30 de miliarde de dolari.

    În 2007, înainte să vină criza financiară, acţiunile Credit Suisse erau cotate la 76 de dolari, faţă de 2 dolari, cât valorau vineri, şi de 0,7 dolari, cât valorează în urma tranzacţiei cu UBS.

     

    2. Scandalul prăbuşirii Euroins în România – Capul de afiş pe piaţa românească este ţinut de prăbuşirea Euroins, cel mai mare asigurător de pe piaţa de RCA, cu o cotă de piaţă de 32%, care lasă în urmă o gaură de 250-400 milioane de euro.

    Euroins este deţinut de un grup bulgar, în spatele căruia se află un controversat miliardar bulgar, Assen Hristov, care contestă decizia ASF de a trimite Euroins direct în insolvenţă.

    În ultimii 6-7 ani, patru companii de asigurări – Astra Asigurări, Carpatasig, City Insurance şi acum Euroins – s-au prăbuşit, lăsând în urmă o gaură de 1 miliard de euro, care este acoperită de români prin creşterea preţurilor poliţelor RCA şi prin creşterea taxei/comisionului aplicat fiecărei vânzări de RCA.

    Deşi au trecut destul de mulţi ani, până acum nu am aflat oficial de ce s-au prăbuşit aceste companii de asigurări, Astra, City Insurance şi Euroins fiind lideri de piaţă. Mai ştie cineva unde sunt dosarele Astra? Ce se întâmplă cu dosarele City Insurance, acolo de unde s-au scos bani din companie cu toate mâinile? Unde a fost Supravegherea ASF – instituţia de reglementare sub ochii căreia aceste companii au crescut, au luat bani, unde acţionarii şi-au devalizat propriile companii?

    În tot acest scandal cu prăbuşirea Euroins şi cu creştrea preţurilor la RCA, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, cel mai mare partid din România şi cel care se pregăteşte ca în luna mai să preia conducerea guvernului în cazul celebrei rotative PNL-PSD, a ieşit public, afirmând că soluţia în această criză este ca CEC Bank şi Eximbank, cele două bănci de stat, să intre pe piaţa de asigurări, astfel încât să acopere golul lăsat de falimentul Euroins şi să ofere preţuri mai mici la RCA.

    Ciolacu spune că în aceste momente avem nevoie de „patriotism economic”.

    Asta ne mai lipseşte, ca CEC Bank şi Eximbank să intre pe piaţa RCA, o piaţă de care se feresc cum pot marile companii de asigurări prin practicarea unor preţuri mari la RCA, ca să nu vină clienţii.

    După Marcel Ciolacu, CEC Bank şi Eximbank au zeci şi sute de milioane de euro de pierdut pe această piaţă, unde pare că toată lumea îşi frânge gâtul.

    De-abia aşteaptă Mugur Isărescu ca cele două bănci să intre pe piaţa asigurărilor, şi mai ales pe RCA.

    Cu aproape 400-500 de milioane de euro, cât ar fi nevoie ca să-şi refacă indicatorii de solvabilitate şi lichiditate, CEC Bank şi Eximbank, unde Ministerul Finanţelor este principalul acţionar, pot să cumpere Euroins şi să vândă în continuare poliţe RCA mai ieftin decât Groupama sau Allianz, două companii de asigurări multinaţionale.

    De ce să mai facă o companie de asigurări de la zero şi să treacă ani de zile până să câştige clienţi? Ca să nu mai spunem că Eximbank are deja o companie de asigurări – EximAsig -, pe care a salvat-o acum mulţi ani de la faliment prin injectarea a milioane de euro, după ce a fost devalizată şi fraudată.  

    Înainte să susţină că CEC Bank şi Eximbank trebuie să intre pe piaţa de RCA pentru patriotism economic, Macel Ciolacu ar trebui să găsească răspunsuri la următoarele întrebări:

    – Cât este pierderea operaţională din acest business de vânzare de RCA (companiile de asigurări care s-au prăbuşit au fost acuzate că au vândut RCA sub cheltuieli pentru a atrage clienţi)?

    – Cât a fost devalizarea de către propriii acţionari a acestor companii care s-au prăbuşit prin scoaterea banilor din propria firmă, prin contracte de reasigurare, prin împrumuturi, prin acceptarea unor tarife mai mari din partea service-urilor etc.?

    – Cât înseamnă în bani problemele legate de faptul că avem un cimitir de maşini şi o piaţă de second-hand, de rable care duduie şi care în final înseamnă şi daune mai mari prin producerea mai multor accidente?

    – Cât înseamnă infrastructura proastă care implică accidente mai multe, având în vedere că România este ţara cu cel mai prost raport din Europa în acest domeniu?

    – Cât înseamnă legislaţia mai laxă în domeniul circulaţiei, care îi determină pe mulţi şoferi să meargă cu viteză, crescând astfel probabilitatea unor accidente şi a unor daune mai mari?

    De bine de rău, în sistemul bancar românesc nu am avut incidente majore după falimentele de la finalul anilor ’90 şi începutul anilor 2000. Nu înţeleg de ce Marcel Ciolacu ar vrea să impună celor două bănci de stat să intre pe această piaţă unde toţi jucătorii pierd zeci de milioane de euro şi-şi frâng gâtul.

    Cum ar putea CEC Bank şi Eximbank să fie mai experimentate în asigurări decât cei care sunt din asigurări?

    Fantoma FNI încă bântuie în politica românească.

  • Theodor Stolojan: Cazul Euroins putea fi prevenit. ASF ar trebui să înveţe din practica bună

    Întrebat la RFI dacă episodul Euroins putea fi prevenit, Theodor Stolojan a răspuns: ”Categoric, putea fi prevenit şi e bine să precizăm de la bun început că atunci când o persoană sau o companie, în special mică sau mijlocie, se duce să încheie o asigurare, ea nu are capacitatea, persoana sau întreprinderea respectivă, să evalueze dacă firma de asigurare este solvabilă sau nu, dacă respectă reglementările în vigoare etc.. Persoana sau întreprinderea mică şi mijlocie se bazează pe faptul că piaţa asigurărilor de bunuri şi de persoane este reglementată şi supravegheată de stat, prin Autoritatea de Supraveghere Financiară. Ce constatăm acum? Această Autoritate de Supraveghere Financiară în decursul anilor, deci nu o lună, două, trei, în decursul anilor, a tot constatat că Euroins nu respectă reglementările cu privire la constituirea rezervelor pe care era obligată să le constituie din primele de asigurare. Discutăm de rezerve de daune sau rezerve în cazul asigurărilor de viaţă. Şi atunci, ce a făcut această Autoritate de Supraveghere Financiară? Ne comunică public că ea în decursul anilor a tot dat amenzi şi avertismente către această firmă. Firma nu s-a conformat. Or această abordare iată, ne-a condus la rezultatul de astăzi. Faptul că Autoritatea de Supraveghere dă acest comunicat, ascunzându-se în spatele unei legislaţii arată că practic, nu şi-a făcut datoria. Dacă legislaţia nu-i permitea ca la primele două abateri cu privire la constituirea de rezerve la nivelul necesar firma nu s-a conformat, Euroins, trebuia oprită de atunci activitatea şi nu lăsată în continuare. ASF-ul avea obligaţia să declanşeze modificarea legislaţiei în vigoare, prin Parlament, evident”.

    Fostul premier consideră că ”ASF-ul ar trebui să înveţe din practica bună a BNR, care supraveghează piaţa bancară şi care a învăţat cum să facă această supraveghere, după ce a avut şi ea nenumărate experienţe proaste în trecut”.

  • Euroins a colapsat la un an de la falimentul City Insurance. Circa 2,5 milioane de români sunt afectaţi. De ce liderii RCA se duc în cap unul după altul?

    ♦ Euroins România, care are în spate grupul bulgar Eurohold, a primit verdictul oficial al ASF privind retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea procedurii de promovare a falimentului ♦ Paguba se ridică la 400 mil. euro, dar FGA deja se află pe marginea prăpastiei cu un sold disponibil de sub 200 mil. lei, după ce a făcut plăţi în contul City Insurance de 150 mil. euro ♦ Sunt pregătiţi piaţa şi şoferii să plătească o pagubă totală care ar putea ajunge la 1 mld. euro?

    Euroins România, liderul pieţei RCA, s-a dus pe urmele City Insurance şi a primit verdictul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) de retragere a autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea procedurii de promovare a falimentului, după ce în ultimul an compania a fost sancţionată de ASF aproape în fiecare lună.

    „Consiliul ASF a decis să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA) ca administrator interimar al societăţii, cu sarcina de a asigura administrarea şi conducerea activităţii asigură­torului şi adoptarea măsurilor  necesare pentru conservarea patri­moniului. Atribuţiile conducerii societăţii se suspendă de drept. Mandatul FGA încetează la numirea lichidatorului judiciar“, au transmis reprezentanţii ASF.

    Pentru restabilirea cerinţei de capital de solvabilitate (SCR) este nevoie de fonduri în cuantum de 2,19 mld. lei (445 mil. euro), iar pentru acoperirea cerinţei minime de capital (MCR) necesarul se ridică la 1,75 mld. lei (355 mil. euro).

    „Decizia Consiliului ASF se bazează pe o amplă analiză a situaţiei Euroins România. În acest sens, menţionăm faptul că, începând cu anul 2020, Euroins a făcut obiectul unor acţiuni intense de control care au avut drept rezultat evidenţierea situaţiei reale a societăţii. Între februarie 2020 şi ianuarie 2023, ASF a aplicat Euroins 26 de sancţiuni, soldate cu amenzi totale de peste 16 mil. lei, rezultate din 17 acţiuni de control. Toate sancţiunile aplicate de ASF societăţii Euroins România au fost confirmate, pe fond sau definitiv, de instanţele de judecată cărora societatea li s-a adresat în contestarea măsurilor“, au mai transmis reprezentanţii ASF.

    Ce se va întâmpla cu piaţa asigu­rărilor în condiţiile în care FGA a plătit până acum 733 mil. lei (150 mil. euro) în contul păgubiţilor City Insurance, rămânând cu un disponibil de sub 200 mil. lei, la care se adaugă şi plăţile care mai trebuie efectuate în contul Astra şi Carpatica? Conform estimărilor ZF din momentul falimentului City Insurance, paguba total s-ar ridica la 500 mil. euro, iar plăţile efectuate până acum ar însemna 30%.

    În utlimii 15 ani, Euroins România a ajuns de la subscrieri de 142,8 mil. lei şi o cotă de piaţă de 2,02%, la circa 2,4 mld. lei în primele 11 luni din 2022 şi o cotă de piaţă de circa 16% la final de 2022 per total. În ceea ce priveşte cota de piaţă pe RCA, Euroins a ajuns la final de 2022, conform calculelor ZF pe baza datelor preliminare ale ASF, la 32,7%, însemnând circa 2,6 mld. lei subscrieri pe zona RCA în 2022. 

    Dacă paguba de acum a Euroins este de circa 445 mil. euro, înseamnă că în total, două companii, foşti lideri pe RCA, au contribuit la o gaură neagră de aproape 1 mld. euro, pentru care cetăţenii vor plăti mulţi ani de acum încolo.

    Mădălin Roşu, preşedinte al Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), a spus pentru ZF că acest şoc va fi unul destul de puternic pentru că vine peste celelalte trei falimente pentru care încă nu s-au terminat plăţile.

    „Cu siguranţă este un şoc şi va fi unul destul de puternic pentru că se acumulează prea mult. Nu am terminat de plătit Astra, Carpatica, iar City Insurance este abia la început. Este extraordinar de delicată situaţia, iar toţi trebuie să îşi facă calculele proprii. Problema este cât de delicată este legislaţia în România, în special Legea 132, care să poată să ducă pe cineva într-o astfel de zonă. Noi am tot spus din 2017 că legea oferă mult prea multe permisiuni în anumite zone şi trebuie reglată pentru a avea predictibilitate în zona de despăgubiri. Se fac diverse acte normative fără a fi luaţi în considerare specialiştii“, susţine Mădălin Roşu.

    El a mai explicat că Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) va trebui să preia şi să securizeze patrimoniul Euroins, ceea ce va mai dura aproximativ 2 luni, iar în cazul lipsei de fonduri disponibile la FGA, guvernul poate lua decizia să acorde un împrumut. „Guvernul poate lua orice decizie şi ar putea să acorde un împrumut, dar până ajunge FGA să plătească o să mai treacă 2 luni pentru că FGA trebuie să preia şi să securizeze patrimoniul.“

    „Ceilalţi care au deja dosare, care vor fi preluate de către FGA, vor trebui să depună noi cereri de plată. Nu mai trebuie depuse toate documentele încă o dată, doar cererea de plată pentru a fi înregistrat“, a mai spus Mădălin Roşu.

    Din punctul de vedere al lui Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, fiind vorba de o lipsă de 400 mil. euro, decizia de a închide Euroins brusc este una corectă. „Nu pot fi lăsaţi să emită cum s-a întâmplat la City Insurance. Imediat ce se va face cererea de faliment, se va judeca, dar se va închide mult mai repede. Conform legii, Guvernul va împrumuta FGA-ul şi probabil este mai bine. În situaţia în care FGA nu mai are disponibilităţi, Guvernul din fondurile sale speciale, trebuie să împrumute Fondul de Garantare şi o să îi recupereze în următorii 6-7 ani. Foarte probabil că cei 4% (nivelul contribuţiei asigurătorilor la FGA) nu o să ajungă. Nu ştiu dacă se va majora semnificativ nivelul contribuţiilor. În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor RCA, cu siguranţă se va face acum pentru că oamenii vor trebui protejaţi“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    Odată cu anunţul ASF privind retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea promovării deschiderii procedurii de faliment, Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului a spus, citat de Mediafax, că Guvernul României va susţine toate măsurile necesare pentru a proteja interesele asiguraţilor, iar propunerile de soluţionare din partea ASF sunt aşteptate la Ministerul Finanţelor.

    Prima reacţie a companiei privind decizia ASF a venit din partea grupul bulgar Eurohold, din care face parte Euroins România. Bulgarii susţin că decizia ASF privind revocarea licenţei şi deschiderea procedurii de faliment nu ţin cont de cele mai recente măsuri pe care Eurohold susţine că le-a luat, respectiv contractul de reasigurare cu reasigurătorul aceluiaşi grup din care face parte Euroins şi subscrierea de capital a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Pe de altă parte, în motivarea deciziei ASF privind Euroins, reprezentanţii instituţiei susţin că nu s-a avizat transferul de active de la Euroins la societatea EIG Re, divizia de reasigurare a grupului Eurohold, pentru că ar fi existat clauze care ar fi avantajat reasigurătorul în detrimentul clienţilor asiguraţi la Euroins.

    „În februarie 2023, ASF a luat la cunoştinţă, dintr-un comunicat de presă emis de Euroins Insurance Group, că Euroins România încheiase recent un contract de reasigurare cu EIG Re, companie din cadrul grupului. Imediat, ASF a solicitat Euroins România documente şi lămuriri în legătură cu acest contract, având în vedere că nu fusese informată anterior de către companie. Societatea a pus la dispoziţia ASF o parte din documentele solicitate. O primă problemă identificată în cazul acestui contract este existenţa unor clauze care creează avantaje pentru reasigurător în detrimentul consumatorilor aflaţi în relaţie cu Euroins. Concret, una dintre clauze arată că, dacă o parte a fost plasată sub orice formă de administrare de către un organism de reglementare, obligaţiile celeilalte părţi încetează. De asemenea, dacă activitatea de a tranzacţiona orice clasă de asigurare este suspendată, reasigurătorul este considerat liber de obligaţii şi toate primele sunt păstrate de reasigurător“, conform ASF.

    De asemenea, prin acest contract de reasgiurare, Euroins România ar fi cedat 97% din daunele întâmplate până la finalul anului 2022 şi 87% din daunele ce urmau să se înregistreze în 2023.

    „Euroins datora pentru acoperirea daunelor 1,58 de miliarde de lei, dintre care 855 de milioane de lei lichidităţi şi 732 de milioane de lei sume recuperabile din reasigurare. Euroins România a informat că deja a efectuat transferul drepturilor asupra activelor. În acelaşi timp, Euroins Insurance Group a precizat că active în valoare de 350 de milioane de lei vor fi transferate direct la Euroins România şi alţi 250 de milioane de lei vor fi disposnibili sub formă de numerar în lei. Contractul de reasigurare presupune ca, în cazul în care plăţile efectuate în perioada de decontare sunt mai mari decât încasările, reasigurătorul să îşi asume plata diferenţei către reasigurat, în speţă Euroins România. În caz contrar, diferenţa dintre încasări şi plăţi va rămâne la reasigurător. Din analiza contractului a rezultat că acesta nu conduce la restabilirea solvabilităţii societăţii. Consiliul ASF a luat măsura de a impune FGA, în calitate de administrator interimar, să facă toate demersurile pentru încetarea contractului cu EIG Re“, se mai arată în comunicarea ASF.

    Din punctul de vedere al Euroins România, Tanja Blatnik, CEO al companiei, susţine că societatea este suprinsă de decizia ASF, iar în prezent compania identifică toate mijloacele legale în România şi în alte jurisdicţii, pentru a contesta această decizie, menţionând în acelaşi timp că sunt în derulare două audituri independente din partea BERD şi EIOPA.

    Ca urmare a situaţiei în care se află Euroins România, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR) a transmis că problemele din zona RCA nu se regăsesc şi în cazul altor tipuri de asigurări. De asemenea, reprezentanţii UNSAR consideră că este nevoie de o analiză detaliaţă şi imparţială a întregului context legislativ specific RCA.

    Pe lângă zona RCA, Euroins era şi un distribuitor de poliţe obligatorii împotriva dezastrelor naturale (PAD). Cu toate acestea, poliţele PAD sunt gestionate de Pool-ul Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), iar intrarea în faliment a unui distribuitor de poliţe PAD nu afectează valabilitatea asigurării sau instrumentarea daunelor înregistrate de beneficiari, au transmis reprezentanţii PAID.

    „Asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale este o poliţă gestionată de PAID, fiind doar distribuită de alte entităţi. Din acest motiv, PAD rămâne valabilă până la data expirării, indiferent de ceea ce se întâmplă cu distribuitorul poliţei. PAID are stabilitate din punct de vedere al indicatorilor de solvabilitate, are fonduri proprii şi deţine de cel mai mare program de reasigurare din Europa Centrală şi de Est, în cuantum de un miliard de euro“, explică Directorul General al PAID, Nicoleta Radu.

    În ultimii 15 ani, Euroins România a ajuns de la subscrieri de 142,8 mil. lei şi o cotă de piaţă de 2,02%, la circa 2,4 mld. lei în primele 11 luni din 2022 şi o cotă de piaţă care cel mai probabil se află la circa 16% la finalul anului 2022 per total. În ceea ce priveşte cota de piaţă pe segmentul RCA, Euroins a ajuns la finaluil anului 2022, conform calculelor ZF pe baza datelor preliminare ale ASF, de 32,7%, însemn-ând circa 2,6 mld. lei subscrieri pe zona RCA la finalul anului 2022.

    Din punctul de vedere al ratei se solvabilitate (SCR) şi a cerinţei de capital minim (MCR) pentru perioada 2016-2021, cele mai mici niveluri s-au înregistrat în anul 2016, respectiv 108,9% rata SCR şi în 2021 o rată SCR de 107,6%. În ceea ce priveşte rata MCR, nivelul s-a aflat în permanenţă peste 200%.  În ceea ce priveşte coeficientul de lichiditate, conform rapoartelor publicate de Euroins, nivelul s-a situat peste 1,00, acesta fiind minimul legal cerut pentru funcţionare, dar se observă că în anii 2019 şi 2021, acest coeficient a fost la minimul respectiv. Din perspectiva capitalului, Euroins România a avut cel mai mic capital propriu în anul 2016, respectiv 199,8 mil. lei, ulterior acesta fiind peste 250 mil. lei, ajungând la 359,5 mil. lei în anul 2021. Conform celor mai recente informaţii comunicate de Kiril Boshov, CEO-ul Euroins Insurance Group, grupul din care face parte Euroins România, nivelul capitalului propriu la finalul anului 2022 se afla la 410 mil. lei. În acelaşi timp, el susţinea că solvabilitatea companiei ar fi în limite normale.

    Euroins împreună cu City Insurance au condus piaţa RCA timp de doi-trei ani, aceste două firme fiind cu preţurile cele mai mici din piaţă, având o cotă de piaţă cumulată de circa 75%, până când City Insurance a intrat în faliment. În continuare, Euroins este pe primul loc pe piaţa RCA, după ce a beneficiat de pe urma majorării tarifelor la poliţele RCA, ba chiar la finalul anului 2021 se clasase ca lider al întregii pieţe.

    Până în prezent, Euroins s-a confruntat cu diferite probleme, atât din perspectiva întârzierii la plată a daunelor, cât şi raportări greşite, incomplete, constituiri de rezerve de daună incorecte, fapt pentru care doar în ultimii trei ani, în urma a 17 controale efectuate la Euroins România, s-au impus sancţiuni în valoare cumulată de peste 16 mil. lei, dar în acelaşi timp s-a dispus şi înlăturarea conducerii companiei, care până la preluarea cârmei de către Tanja Blatnik pe scaunul executiv îl avea pe Mihnea Tobescu, fostul director general.

    Euroins România, până la schimbarea conducerii din anul 2021, a fost o companie puternic orientată către zona asigurărilor generale, mai exact portofoliul companiei era preponderant asigurări RCA. Astfel, la fel ca şi compania care acum se află în faliment, City Insurance, Euroins practica printre cele mai mici preţuri din piaţă, iar cel puţin în perioada 2008-2020, direcţia a fost numai cea de RCA.

    Începând cu anul 2021, Euroins a acţionat mai multe majorări susccesive de capital printre care 120 mil. lei, 126 mil. lei şi 40 mil. lei pentru a-şi asigura continuitatea pe piaţa de asigurări din România. De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a semnat un acord cu Eurohold prin care BERD a preluat un pachet minoritar de acţiuni, sub 10%. În ciuda întrării în acţionariatul companiei a BERD, Euroins a continuat să ridice semne de întrebare din partea ASF, motiv pentru care acţiunile de control au fost din ce în ce mai dese, iar sancţiunile s-au înmulţit.

    La începutul anului 2022, în luna ianuarie, ASF a dat publicităţii un studiu privind indicatorii prudenţiali ai companiilor de asigurări de pe piaţa locală din luna iunie 2022. Studiul realizat de ASF şi Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) arăta probleme atât la City Insurance, cât şi la Euroins. În urma exerciţiului din cadrul acestui studiu, ratele cerinţelor de solvabilitate şi capital minim erau pe minus, ridicând alte semne de întrebare.

    Asigurătorul şi-a început activitatea pe piaţa asigurărilor în anul 2008, după ce grupul bulgar Eurohold a achiziţionat Asitrans şi au redenumit-o Euroins. Astfel, în primul trimestru al anului 2009, compania ajunsese pe locul 7 în clasamentul celor mai mari companii de asigurări generale la vremea aceea.

    Problemele pentru Euroins au început să apară uşor din anul 2011, când compania, împreună cu cele două societăţi falimentare, Carpatica Asigurări şi Astra, înregistrase cel mai mare număr de reclamaţii şi sesizări trimise Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), actuala ASF. Astfel, cele trei societăţi cumulaseră peste 60% din totalul numărului de reclamaţii.

    Ulterior, spre finalul anului 2012, Mihnea Tobescu, fostul director general, preluase funcţia de CEO al companiei de asigurări Euroins. Astfel, Mihnea Tobescu a stat la cârma Euroins timp de aproape 8 ani. Tot în anul 2012, Euroins România a primit o cerere din partea CSA pentru a-şi majora capitalul social şi accelerarea plăţilor restante către asiguraţii păgubiţi şi unităţile de reparaţii auto. Astfel, grupul bulgar a adus banii ceruţi de instituţie pentru a majora capitalul social al Euroins. Suma pe care bulgarii au pus-o la dispoziţia societăţii a fost de 15 mil. lei.

    Anul 2013 a însemnat pentru Euroins o altă lovitură din partea ASF, în momentul în care, printr-un control inopinat, decizia Consiliului Autorităţii de Supraveghere a fost de a interizice temporar practicarea de către Euroins a asigurării RCA şi în acelaşi timp, Mihnea Tobescu, directorul general al societăţii a fost sancţionat cu o amendă în valoare de 50.000 de lei.

     

  • Ciolacu: CEC şi EximBank au obligaţia să intervină pe piaţa RCA

    „Am vândut toate firmele de asigurări, iar astăzi, când a doua companie intră-n insolvenţă, căutăm soluţii şi căutam în continuare vinovaţi. Avem obligaţia, au obligaţia cei de la CEC, de la EximBank să creeze pârghiile de care au nevoie românii ca statul român să poată interveni eficient pentru români şi pentru companiile româneşti. S-a terminat cu amatorismul”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că în noul program de guvernare va exista „patriotismul economic”.

    „Avem obligaţia ca în ac perioadă nu foarte uşoară să apărăm populaţia şi companiile româneşti prin programe. Am identificat deja două domenii – industria alimentară şi industria materialelor de construcţii – două domenii deficitare ale Ro. Trebuie să venim cu programe de susţinere, acceptate şi de CE, de dezvoltare a domeniilor esenţiale ale României”, adaugă liderul PSD.

    ASF a decis să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea FGA ca administrator interimar al societăţii.

    „Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea FGA ca administrator interimar al societăţii, cu sarcina de a asigura administrarea şi conducerea activităţii asigurătorului şi adoptarea măsurilor necesare pentru conservarea patrimoniului. Atribuţiile conducerii societăţii se suspendă de drept. Mandatul FGA încetează la numirea lichidatorului judiciar”, potrivit unui comunicat de presă.

  • Ce spune Tanja Blatnik, CEO Euroins România, despre decizia ASF de intrare în faliment a companie

    Euroins România, liderul pieţei RCA, a primit verdictul final din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) de retagere a autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea procedurii de promovare a intrării în faliment, cum s-a întâmplat şi în cazul City Insurance. Tanja Blatnik, CEO al Euroins România, susţine că va contesta decizia ASF prin toate mijloacele posibile.

    “Euroins România este surprinsă de decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară (…) În acest moment, identificăm toate mijloacele legale în România şi în alte jurisdicţii, pentru a contesta această decizie (…)”, a spus Tanja Blatnik.

    CEO-ul Euroins România a mai transmis că sunt în derulare şi două audituri independente din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltre (BERD) şi a Autorităţii Europene de Reglementare EIOPA.

     

     

  • Motivul pentru care ASF nu a avizat transferul de active de la Euroins la societatea EIG Re

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu a avizat transferul de active de la Euroins la societatea EIG Re, divizia de reasgiruare din cadrul grupului bulgar Eurohold, din care face parte şi Euroins, pentru că ar fi existat clauze care ar fi dus la anumite avantaje pentru reasigurător în detrimentul clieşilor asiguraţi la Euroins, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii ASF.

    “În februarie 2023, ASF a luat la cunoştinţă, dintr-un comunicat de presă emis de Euroins Insurance Group, că Euroins România încheiase recent un contract de reasigurare cu EIG Re, companie din cadrul grupului. Imediat, ASF a solicitat Euroins România documente şi lămuriri în legătură cu acest contract, având în vedere că nu fusese informată anterior de către companie. Societatea a pus la dispoziţia ASF o parte din documentele solicitate. O primă problemă identificată în cazul acestui contract este existenţa unor clauze care creează avantaje pentru reasigurător în detrimentul consumatorilor aflaţi în relaţie cu Euroins. Concret, una dintre clauze arată că, dacă o parte a fost plasată sub orice formă de administrare de către un organism de reglementare, obligaţiile celeilalte părţi încetează. De asemenea, dacă activitatea de a tranzacţiona orice clasă de asigurare este suspendată, reasigurătorul este considerat liber de obligaţii şi toate primele sunt păstrate de reasigurător”, conform ASF, citat de ZF.

    Prin acest contract de reasgiurare, Euroins România ar fi cedat 97% din daunele întâmplate până la finalul anului 2022 şi 87% din daunele ce urmau să se înregistreze în 2023.

    “Euroins datora pentru acoperirea daunelor 1,58 de miliarde de lei, dintre care 855 de milioane de lei lichidităţi şi 732 de milioane de lei sume recuperabile din reasigurare. Euroins România a informat că deja a efectuat transferul drepturilor asupra activelor. În acelaşi timp, Euroins Insurance Group a precizat că active în valoare de 350 de milioane de lei vor fi transferate direct la Euroins România şi alţi 250 de milioane de lei vor fi disposnibili sub formă de numerar în lei. Contractul de reasigurare presupune ca, în cazul în care plăţile efectuate în perioada de decontare sunt mai mari decât încasările, reasigurătorul să îşi asume plata diferenţei către reasigurat, în speţă Euroins România. În caz contrar, diferenţa dintre încasări şi plăţi va rămâne la reasigurător. Din analiza contractului a rezultat că acesta nu conduce la restabilirea solvabilităţii societăţii. Consiliul ASF a luat măsura de a impune FGA, în calitate de administrator interimar, să facă toate demersurile pentru încetarea contractului cu EIG Re”, se mai arată în comunicarea ASF.