BusinessMagazin

Tag: Euro

  • Iohannis îl contrazice pe Câciu, pe tema Euro

    „În condiţiile în care avem crize suprapuse, avem probleme majore cu industria europeană, căutăm soluţii pentru competitivitate europeană, avem o inflaţie mare, e destul de complicat de dat un termen. Eu nu cred că este realist pentru România să fixeze orice termen pentru intrarea în zona Euro”, spune Klaus Iohannis

    Criteriile pentru intrarea în zona Euro sunt cunoscute, adaugă şeful statului.

    „Sunt multe criterii. Există o perioadă de preaderare. Eu cred că în acest moment România încă nu îndeplineşte aceste criterii. Atunci când vom îndeplini majoritatea criteriilor putem să începem să ne facem un plan mai concret să intrăm în zona Euro. Acum mie mi se pare un pic riscant să dăm un termen”, încheie Iohannis.

    Guvernul României vrea să adopte euro până în 2026, mult mai devreme decât planul actual de aderare la zona euro în 2029, a anunţat săptămâna trecută ministrul de Finanţe, Adrian Câciu. El a adăugat că, pentru ca acest lucru să se întâmple, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNR) trebuie să fie implementat în totalitate.

  • Un avertisment din Europa: Inflaţia este încă viaţă şi scade foarte greu, ultimele date indicând o inflaţie peste aşteptările analiştilor

    Inflaţia din zona euro a încetinit mai puţin decât se anticipa, în timp ce presiunile subiacente ale preţurilor au crescut la un nou record, întărind aşteptările conform cărora Banca Centrală Europeană va trebui să împingă costurile îndatorării din ce în ce mai mult, titrează Bloomberg.

    Impulsionată de costurile serviciilor şi alimentelor, inflaţia din luna februarie a fost de 8,5%, cifră comparabilă cu inflaţia de 8,6% în ianuarie.

    Inflaţia de bază – principalul obiectiv în acest moment pentru factorii de decizie – a accelerat de la 5,3% la 5,6%.

    Aceste cifre urmează ultimelor date cu privire la creşterea preţurilor din Germania, Franţa şi Spania, determinându-i pe investitori să parieze că rata de depozit a BCE – în prezent 2,5% – va atinge un vârf de 4%.

    Creşterea costurilor energiei a continuat să se modereze luna trecută, după ce iarna blândă a atenuat criza declanşată de războiul din Ucraina.

     

  • Preţurile au crescut peste aşteptări: Inflaţia de bază din zona euro atinge 5,3% în Ianuarie, maximul ultimilor decenii, faţă de estimarea iniţială de 5,2%

    Inflaţia de bază din zona euro a atins un record în ianuarie, au arătat datele revizuite, alimentând planul Băncii Centrale Europene de a majora ratele dobânzilor cu încă jumătate de punct luna viitoare, titrează Bloomberg.

    Creşterea preţurilor de bază a atins 5,3% – mai mult decât estimarea iniţială de 5,2% –conform Eurostat. Inflaţia generală, care include alimentele şi energia, a crescut, de asemenea, cu 0,1 puncte procentuale, până la 8,6%, după ce datele Germaniei s-au dovedit a fi mai mari decât estimarea preliminară a agenţiei.

    Raportul sublinează efectele de lungă durată ale şocului asupra preţurilor, cea mai mare creştere din ultimele decenii. Acest lucru va încuraja şi mai mult politica agresivă a BCE care se concentrează pe presiunile subiacente ale preţurilor, chiar dacă inflaţia generală scade.

    Oficialii BCE, conduşi de preşedinta Christine Lagarde, au declarat, la ultima lor întâlnire, că intenţionează să ridice rata depozitului la 3% de la 2,5% atunci când se vor reuni pentru a stabili costurile împrumuturilor.

     

  • Veste bună pentru zona euro: Analiştii Morgan Stanley se arată optimişti în privinţa monedei unice. ”Banca Centrală Europeană poate continua să crească dobânzile pentru a reduce inflaţia, dar fără a fi nevoie să se îngrijoreze prea mult de impactul economic”

    O analiză atentă a ratelor de dobândă i-a convins pe strategii Morgan Stanley că zona euro poate rezista la creşterea suplimentară a costurilor îndatorării, îmbunăţăţind viziunea lor deja optimistă asupra monedei unice, scrie Bloomberg.

    Foward spread-ul pe termen scurt, diferenţa dintre rata la trei luni şi punctul în care investitorii o văd peste 18 luni, este inversată pentru multe pieţe, inclusiv SUA şi Noua Zeelandă, dar rămâne aproximativ neschimbată pentru zona euro după ce a scăzut în ianuarie. Acesta este un semn că Banca Centrală Europeană poate continua să crească dobânzile pentru a reduce inflaţia, dar fără a fi nevoie să se îngrijoreze prea mult de impactul economic, spune David Adams, şeful strategiei forex G10 la Morgan Stanley.

    „Când este foarte, foarte inversat, este un semnal că banca centrală a înăsprit suficient”, a spus Adams. „Este în concordanţă cu ideea că acele economii intră în recesiune. În Europa, este relativ plat – un semnal că Europa poate face faţă ratelor mai mari.”

    Euro a scăzut în raport cu dolarul şi lira sterlină de la începutul lunii februarie, în timp ce pieţele de opţiuni indică faptul că o slăbire suplimentară pentru monedă ar putea apărea în viitor. Dar perspectiva ca BCE să poată menţine creşterea ratelor dobânzilor pe fundalul unei economii rezistente indică o creştere pe termen lung, în opinia strategilor Morgan Stanley.

     

  • Croaţia, pe cale să intre în zona euro, adoptă primul buget în euro

    Croaţia, care va intra în zona euro la 1 ianuarie, a adoptat marţi primul său buget în euro, vizând un deficit general de 2,3% din produsul intern brut, pe baza proiecţiei de creştere economică de 0,7% pentru 2023, relatează Reuters.

    Bugetul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru şi 50 împotrivă în parlamentul cu 151 de locuri.

    “Acesta este primul buget al Croaţiei denominat în euro”, a declarat ministrul de finanţe Marko Primorac în timp ce prezenta planurile bugetare.

    “Introducerea monedei euro va consolida economia noastră, va fi o ancoră de stabilitate, ne va face mai rezistenţi şi mai protejaţi de şocurile şi crizele externe şi va contribui la îmbunătăţirea climatului investiţional”, a declarat Primorac în faţa parlamentarilor.

    În iulie, miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene au aprobat în mod oficial ca Croaţia – stat membru al UE din 2013 – să devină al 20-lea membru al monedei comune euro la începutul anului 2023, stabilind rata de conversie pentru intrare la un euro pentru 7,53450 kuna croată.

    Premierul Andrej Plenkovic a declarat că bugetul urmăreşte să amortizeze efectele crizei economice declanşate de războiul ucrainean, să menţină creşterea economică şi să păstreze stabilitatea socială.

    Veniturile totale ale bugetului sunt prognozate la 24,9 miliarde de euro, în creştere cu 9% faţă de anul acesta şi alimentate în principal de impozitele directe şi indirecte proiectate la 13,3 miliarde de euro.

    Cheltuielile sunt stabilite la 26,7 miliarde de euro, în creştere cu 2,1 miliarde de euro faţă de anul acesta, din cauza creşterii programelor guvernamentale sociale şi de dezvoltare.

    Creşterea economică de 5,7% aşteptată în acest an este prognozată să se reducă la 0,7% în 2023, în timp ce datoria publică este vizată să fie redusă la 67,9% din PIB de la 70,2% în acest an. Inflaţia, care este prevăzută la 10,4% în acest an, este văzută să scadă la 5,7% în 2023.

     

     

     

     

  • Comisia Europeană propune accelerarea introducerii plăţilor instant în euro

    Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă menită să asigure că toţi cetăţenii şi întreprinderile care deţin un cont bancar în UE şi în ţările SEE pot face plăţi instant în euro.

    Scopul propunerii este ca plăţile instant în euro să fie accesibile ca preţ, sigure şi procesate fără obstacole în întreaga UE.

    Potrivit unui comunicat transmis vineri de Comisie, plăţile instant le permit persoanelor să transfere bani în orice moment al zilei în decurs de zece secunde, mult mai rapid faţă de transferurile-credit tradiţionale, care sunt primite de prestatorii de servicii de plată numai în timpul programului de lucru şi ajung în contul beneficiarului plăţii abia în următoarea zi lucrătoare, proces care ar putea dura până la trei zile calendaristice.

    Plăţile instant sporesc considerabil viteza şi confortul pentru consumatori, printre altele la plata facturilor sau la primirea unor transferuri urgente (în cazul unei urgenţe medicale, de exemplu). În plus, acestea contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a fluxului de numerar şi generează economii de costuri pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, inclusiv pentru comercianţii cu amănuntul.

    Plăţile instant eliberează bani care în prezent sunt blocaţi la nivelul procesării în sistemul financiar, alcătuind aşa-numitele „sume în tranzit”, şi care pot fi utilizaţi astfel mai devreme pentru consum sau investiţii (aproape 200 de miliarde euro sunt blocaţi în fiecare zi). Cu toate acestea, la începutul anului 2022, numai 11 % din toate transferurile-credit în euro din UE erau instant. Propunerea Comisiei urmăreşte să elimine barierele care împiedică extinderea plăţilor instant şi a beneficiilor acestora.

    „Plăţile instant devin rapid norma în multe ţări. Ele ar trebui să fie accesibile tuturor şi în Europa, astfel încât să rămânem competitivi la nivel mondial şi să valorificăm la maximum oportunităţile de inovare oferite de era digitală. Oamenii vor beneficia de mai multe opţiuni şi de mai mult confort, iar întreprinderile de un control mai bun al fluxului lor de numerar şi de costuri de funcţionare mai mici. Propunerea de astăzi ne va consolida economia, o va face mai eficientă şi o va ajuta să se dezvolte”, a spus Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

    La rândul său, Mairead McGuinness, comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: „Trecerea de la transferurile realizate «a doua zi» la transferurile în «zece secunde» este o adevărată revoluţie, comparabilă cu trecerea de la corespondenţa poştală la e-mail. Cu toate acestea, în prezent, aproape nouă din zece transferuri-credit în euro sunt încă procesate ca transferuri «lente» tradiţionale. Tehnologia care permite efectuarea plăţilor instant există din 2017, aşa că nimic nu justifică faptul că mulţi cetăţeni şi multe întreprinderi din UE nu pot trimite şi primi bani imediat. Facilitatea de a trimite şi a primi bani în câteva secunde este cu atât mai importantă în această perioadă în care facturile gospodăriilor şi IMM-urilor cresc şi fiecare cent contează. Această iniţiativă va aduce beneficii directe cetăţenilor şi întreprinderilor din UE”.

    Propunerea, care modifică şi modernizează Regulamentul din 2012 privind zona unică de plăţi în euro (SEPA), cuprinde patru cerinţe privind plăţile instant în euro:
    – garantarea disponibilităţii universale a plăţilor instant în euro, prestatorii de servicii de plată din UE care oferă deja transferuri-credit în euro având obligaţia să ofere şi versiunea lor instant într-o perioadă de timp definită;
    – garantarea unor comisioane accesibile pentru plăţile instant în euro, prestatorii de servicii de plată având obligaţia de a nu percepe pentru plăţile instant în euro un comision mai mare decât cel perceput pentru transferurile-credit tradiţionale în euro, care nu sunt efectuate instant;
    – sporirea încrederii în plăţile instant, prestatorii având obligaţia să verifice concordanţa dintre numărul contului bancar (IBAN) şi numele beneficiarului furnizat de plătitor pentru a avertiza plătitorul cu privire la o posibilă eroare sau fraudă înainte de efectuarea plăţii;
    – eliminarea obstacolelor din calea procesării plăţilor instant în euro, menţinându-se, în acelaşi timp, eficacitatea verificării persoanelor care fac obiectul sancţiunilor UE, printr-o procedură prin care prestatorii de servicii de plată îşi vor verifica clienţii cel puţin zilnic în raport cu listele de sancţiuni ale UE, în loc să verifice fiecare tranzacţie în parte.

    Această propunere va sprijini inovarea şi concurenţa pe piaţa plăţilor din UE, în deplină conformitate cu normele existente privind sancţiunile şi combaterea criminalităţii financiare. Propunerea va contribui, de asemenea, la obiectivele mai ample ale Comisiei privind digitalizarea şi autonomia strategică deschisă. Această iniţiativă se aliniază la prioritatea Comisiei de a se asigura că economia funcţionează în serviciul cetăţenilor şi creează un mediu de investiţii mai atractiv.

    Disponibilitatea plăţilor instant şi eventualele comisioane aferente variază foarte mult de la un stat membru la altul, ceea ce împiedică introducerea universală a transferurilor instant pe piaţa unică. Este necesară, aşadar, o intervenţie legislativă menită să extindă plăţile instant în euro în întreaga UE, pentru ca cetăţenii şi întreprinderile din UE, în special IMM-urile, să profite pe deplin de beneficiile acestora. IMM-urile ar profita, de asemenea, de un flux de numerar mai bun şi de o gamă mai largă de mijloace de plată. Propunerea de vineri îndeplineşte un angajament esenţial din Strategia Comisiei din 2020 privind plăţile de retail, care a vizat generalizarea plăţilor instant în UE. Propunerea vine sub forma unei modificări a Regulamentului din 2012 privind zona unică de plăţi în euro, care conţine deja dispoziţii generale pentru toate transferurile-credit (SEPA) în euro, adăugând dispoziţii specifice pentru plăţile instant (SEPA) în euro. Propunerea conţine termene de punere în aplicare etapizate, diferenţiate pentru diferitele componente ale iniţiativei şi între statele membre din zona euro şi cele din afara zonei euro, oferind un termen adecvat de punere în aplicare şi proporţionalitate deplină.

  • Cîţu: PSD a împrumutat euro cu o dobândă de aproape 7%. Aşa arată subminarea economiei naţionale

    „Aşa arată subminarea economie naţionale. Instituţiile statului trebuie să intervină!xIeri PSD a ieşit pe piaţa internaţională şi a împrumutat euro cu o dobânda de aproape 7%!!! De ce? În acest moment sunt 3.7 miliarde euro din PNRR (grant-uri şi împrumuturi cu dobânda ZERO) care stau la BNR. De ce se împrumută PSD pentru finanţarea IMM-urilor şi a autostrăzilor când are la dispoziţie fondurile din PNRR?”, transmite Florin Cîţu.

    Fostul premier apreciază că aceste împrumuturi sunt inoportune.

    „De ce să plătească românii încă o taxă pentru că PSD refuză să facă reforme şi nu ştie să folosească banii din PNRR? Instituţiile statului ce fac? Sunt oportune aceste împrumuturi? Nu. Atunci de ce le face PSD şi nimeni nu intervine? P.S. Bulgaria se împrumută în euro la 4.8%”, încheie Cîţu.

  • Dolarul se menţine peste euro pe piaţa valutară din România

    Moneda americană a trecut pragul de 4,93 lei la finalul săptămânii trecute, sărind direct la 4,937 lei.

    Ambele monede s-au depreciat uşor luni dimineaţă, cursul leu/dolar reducându-se cu 0,02%, iar cel leu/euro cu 0,05%.

    Pe piaţele externe, euro şi dolarul se menţin la aceeaşi paritate.

     

  • Moneda comună a Europei cunoaşte cea mai mare creştere din ultimele 6 luni

    Moneda comună a crescut luni cu până la 1,6% faţă de dolarul american, cea mai mare creştere înregistrată din martie, scrie Bloomberg, citat de ZF.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat că banca centrală trebuie să ia măsuri suplimentare dacă situaţia inflaţiei rămâne aceeaşi. BCE şi-a majorat rata cheie cu 75 de puncte de bază săptămâna trecută, reducând diferenţa faţă de ratele dobânzii Rezervei Federale.

    Creşterea a venit pe fondul unei slăbiciuni generale a dolarului, indicatorul Bloomberg al forţei monedei americane scăzând la cel mai mic nivel din ultimele două săptămâni. Euro a fost tranzacţionat la o valoare de 1,0198 USD. De asemenea, situaţia în cauză a extins câştigurile euro faţă de lira sterlină, crescând la un moment dat până la cel mai mare nivel înregistrat din februarie 2021, la 87,22 pence.

    Mişcarea de luni i-a surprins pe comercianţi, declanşând o serie de stop loss-uri şi agravând avansul monedei comune, potrivit a doi comercianţi din Europa. Piaţa rămâne, totuşi, ferm neîncrezătoare în ceea ce priveşte perspectivele monedei euro, deoarece Rusia continuă să reducă livrările de gaze către regiune, stimulând inflaţia şi crescând perspectiva unei recesiuni.

    Comercianţii au anticipat o nouă potenţială discuţie a BCE care s-ar putea desfăşura luni. De asemenea, pieţele îşi păstrează un ochi ţintuit pe datele privind inflaţia din SUA pentru luna august, care urmează să fie publicate marţi. Este de aşteptat ca datele să arate o încetinire a creşterii preţurilor, potrivit unui sondaj Bloomberg al economiştilor. Acest lucru ar putea submina şi mai mult câştigurile dolarului, reducând nevoia de majorări agresive ale ratelor.

     

  • Scăderea cursului valutar leu/euro produce victime: cei care şi-au plasat economiile în euro mizând pe creşterea cursului, mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia, dar şi cei care au preţurile de vânzare în euro şi care sunt legate de evoluţia cursului leu/euro. Câştigătorii din acest an sunt cei care au mizat pe dolar, având până acum o creştere de 10%

    Cu preţurile la energia electrică şi gaze şi cu inflaţia (15% în România; 8-9% în Europa) nu a putut să se bată nimeni în acest an, aşa că le scoatem din calcul. Dar au rămas investiţiile în euro, preţurile în euro şi dolari.

    Vineri la Bucureşti BNR a stabilit un curs oficial de 4,8344 lei pentru un euro şi 4,8383 pentru un dolar. Anul a început cu un euro la 4,9481 lei şi un dolar la 4,3707 lei. Euro a scăzut cu 2,2%, iar dolarul a crescut cu 10%.

    Duminică, la casele de schimb din centrul Capitalei euro era cotat la 4,79 lei la cumpărare şi 4,81 lei la vânzare.

    Puţină lume s-a aşteptat la o asemenea evoluţie a cursului valutar leu/euro după toate crizele prin care trecem şi mai ales după atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei, care a început în noaptea de 24/25 februarie.

    La BNR cursul a urcat spre 4,95 lei pentru un euro, o creştere invizibilă. Probabil că BNR a vândut câteva miliarde de euro în primele săptămâni de după invazie pentru a nu scăpa cursul de sub control, în condiţiile în care lumea îşi retrăgea leii şi euro din bănci sau îşi schimba leii în euro.

    La casele de schimb valutar, acolo unde populaţia se duce să schimbe banii, euro a urcat la 5,1 lei la cumpărare şi 5,2-5,4 lei la vânzare. În prima săptămână de după invazie aproape nimeni nu mai vindea euro la casele de schimb, iar băncile, prinse pe picior greşit, nu prea aveau suficient euro ca să liniştească piaţa.

    Acel episod a trecut iar piaţa a început să se liniştească, dar toată lumea a continuat să mizeze pe creşterea cursului valutar leu/euro, considerând că era doar o chestiune de timp până când cursul se va duce la BNR şi va trece de 5 lei pentru un euro.

    Toate prognozele CFA – Asociaţia Analiştilor Financiari – indicau o creştere a cursului peste 5 lei pentru un euro.

    Nimeni nu a prevăzut ce se întâmplă acum, când în ultimele săptămâni cursul valutar a scăzut de la 4,94 la 4,83 lei pentru un euro, la BNR.

    Intrările investitorilor străini de protofoliu pe piaţa titlurilor de stat în lei a adus mai multă valută în ultimele săptămâni. Investitorii străini pariază pe faptul că dobânzile la titlurile de stat în lei, de 7-8%, le aduc un randament mult mai mare decât dacă ar cumpăra titluri de stat în euro sau chiar în dolari.

    Mai sunt intrările de valută ale românilor care lucrează în străinătate, mai sunt vânzările de valută ale exportatorilor agricoli, mai sunt vânzările de valută ale Ministerului de Finanţe fie din obligaţiunile vândute în euro, fie din banii din PNRR.

    BNR nu prea a intervenit în piaţă prin cumpărarea de valută, pentru că acest lucru ar fi însemnat să injecteze lichiditate în lei în piaţă, dereglând programul monetar de control a lichidităţii prin care încearcă să ţină inflaţia sub control şi chiar să o scadă începând cu această toamnă.

    Pe de altă parte, analiştii nu văd cu ochi buni această scădere a cursului valutar leu/euro, în condiţiile în care România se confruntă cu un deficit comecial imens, diferenţa dintre exporturi şi importuri urmând să depăşească 30 de miliarde de euro la finalul acestui an, chiar 32 de miliarde de euro, conform previziunilor Comisiei de Prognoză. Deficitul de cont curent, care include deficitul comercial atenuat de excedentele din servicii, este estimat să ajungă la 22 de miliarde de euro, un deficit dublu faţă de 2020.

    Banca Naţională pare destul de relaxată când se uită la scăderea cursului valutar şi la aceste deficite pe care la un moment dat România va trebui să le plătească cumva.

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, crede că dacă guvernul îşi va reduce deficitul bugetar de 7-8%, acest lucru va însemna şi o reducere a deficitului de cont curent. Până una alta, deficitul bugetar nu se reduce, ci doar este ţinut pe perfuzii, să nu sară în aer prin neplata plafonărilor din energie.

    În privinţa cursului valutar, BNR crede că această scădere este doar de moment, iar pe măsură ce vom intra în toamnă cursul va reveni imediat la 4,95 lei/euro.

    BNR judecă macroeconomic evoluţia cursului, uitându-se la inflaţia din România şi Europa plus creşterea economică din România faţă de cea din Europa. La o inflaţie de 15% în România comparativ cu 10% în Europa, rezultă o diferenţă de 5%, dar dacă se ia în considerare creşterea economică din România, estimată la 5%, versus creşterea economică din Europa de 1%, aceşti indicatori se egalizează, deci cursul ar trebui să rămână pe loc, la 4,94-4,95 lei/euro.

    Între timp, evoluţia cursului leu/euro produce “victime”.

    Cei care au mizat pe creşterea cursului şi şi-au plasat leii în euro au pierderi în acest an. O dată prin scăderea cursului: la cursul oficial de la BNR avem o scădere de 2,2% faţă de începutul anului, iar pe piaţa caselor de schimb valutar avem o scădere de 8% dacă luăm în considerare că foarte mulţi s-au repezit să cumpere euro în primele zile de război în Ucraina, iar atunci cursul ajunsese la 5,2-5,4 lei/euro. Iar a doua oară prin faptul că dobânzile la lei au crescut cu mult peste dobânzile la euro.

    Dobânda la euro este între 0-1%, într-un caz fericit, iar dobânzile la lei sunt cuprinse între 6-7%.

    Pe lângă cei care îşi numără pierderile prin plasarea banilor în euro, mai sunt şi cei care au preţurile de vânzare ale produselor şi sericiilor în euro şi sunt legaţi de evoluţia cursului valutar leu/euro de la BNR.

    Foarte multe contracte din România au la bază euro şi sunt plătite în lei, în funcţie de evoluţia cursului la BNR.

    Preţurile de vânzare la apartamente, la case, la maşini, la telefonie mobilă, ca să dau doar câteva exemple, sunt în euro. Multe companii înregistrează acum pierderi pentru că plăţile se fac în lei la cursul BNR şi primesc astfel mai puţini lei. Nimeni nu s-ar fi gândit la o asemenea situaţie.

    Este mai uşor să creşti preţurile produselor şi serviciilor în lei decât să le creşti în euro.

    Multinaţionalele au preţurile în euro pentru că le este mult mai uşor să raporteze la centru şi să nu sunt legaţi de evoluţia cursului. Dar acum euro a scăzut, iar multinaţionalele au multe costuri în lei care au crescut, mai ales că inflaţia este de 15% şi toată lumea profită de acest lucru, creşterile procentuale în România fiind duble faţă de creşterile din Europa.

    Istoric, preţurile din România sunt legate la euro. Pe asta mizează şi BNR în scăderea inflaţiei, dar să nu ne trezim ca în toamna lui 2008 şi în primăvara lui 2009, când cursul valutar a crescut cu 30% din cauza pierderii liniilor de finanţare externe şi a deficitului comercial şi de cont curent foarte mari. Este adevărat că acum finanţarea în România este în proporţie de 70% în lei, iar pentru ce este în valută nu sunt probleme. Dar rămân deficitul comercial şi de cont curent, care nu vor fi rezolvate atât de uşor şi, la un moment dat, tot vor presa pe cursul valutar.

    Dacă cei care au mizat pe plasamentele în euro sau au preţurile în euro sunt pierzătorii acestui an, cel puţin până acum, cei care au fost legaţi de dolar sunt marii câştigători.

    De la începutul anului dolarul a crescut cu 10% la Bucureşti, de la 4,37 lei până la 4,83 lei, ceea ce a însemnat că cei care au avut banii în dolari au câştigat cu mult peste cei care şi-au ţinut banii în euro, depăşind chiar şi pe cei care au mizat pe lei şi pe dobânzile în creştere la lei.

    Dacă pe plan extern dolarul mai creşte faţă de euro, aşa cum sunt analizele, există şansa ca cei care au avut banii plasaţi în dolari să ajungă la nivelul inflaţiei şi să nu piardă.

    Cei care au avut preţurile produselor şi serviciilor în dolari şi legate de evoluţia cursului leu/dolar au câştigat mult mai mult decât au câştigat prin creşterea vânzărilor. Dacă ai o creştere a vânzărilor de 2%, prin creşterea cursului dolarului cu 10% poţi să raportezi o creştere a cifrei de afaceri cu 12% în lei. Dar sunt foarte puţine companii care au preţurile legate de dolar, aşa că nu avem prea muţi câştigători.

    La finalul anului, când tragem linie, vom vedea cine sunt câştigătorii şi pierzătorii acestui an, dar până acum cei care au mizat pe creşterea euro au piedut. Ar trebui ca euro să crească mult prea mult la Bucureşti pentru a recupera pierderile.