BusinessMagazin

Tag: energie eoliana

  • Noua taxă pe morile de vânt iscă scandal la Sofia

    Taxa de 20% se aplică la veniturile obţinute de parcurile fotovoltaice şi eoliene din vânzarea la preţuri preferenţiale a electricităţii şi a fost iniţiată de Volen Siderov, liderul partidului naţionalist Ataka, în cursul dezbaterilor la bugetul pe 2014. Banii încasaţi din taxă ar urma să capitalizeze Compania Naţională de Energie (NEK), împovărată de datorii de peste 1 mld. euro, şi să reducă preţurile la electricitatea pentru consumatorii casnici.

    Ministrul economiei a susţinut ideea, dând ca exemplu aplicarea unor taxe similare în Cehia şi Grecia, dar şi Spania, România şi Marea Britanie, care au introdus măsuri de reformare a generoaselor scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă. Ministrul finanţelor, Petar Ciobanov, a estimat că noua taxă va aduce la buget venituri de peste 80 mil. euro.

    Companiile străine din sector au denunţat imediat taxa drept “scandaloasă, opacă, discriminatorie şi ilegală” şi au ameninţat că aplicarea ei va duce la descurajarea investitorilor de a mai alege sectorul bulgăresc al energiei regenerabile, care a atras până acum investiţii de 4 mld. euro şi a creat mii de slujbe. Camera de Comerţ Germano-Bulgară şi Confindustria Bulgaria, reprezentând interesele investitorilor italieni, au adresat în acest sens un protest guvernului şi parlamentului.

    Diverse ONG-uri au sărit şi ele în apărarea companiilor. Un reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei a declarat că măsura va declanşa un val de falimente în rândul companiilor de profil.

  • Noua taxă pe morile de vânt iscă scandal la Sofia

    Taxa de 20% se aplică la veniturile obţinute de parcurile fotovoltaice şi eoliene din vânzarea la preţuri preferenţiale a electricităţii şi a fost iniţiată de Volen Siderov, liderul partidului naţionalist Ataka, în cursul dezbaterilor la bugetul pe 2014. Banii încasaţi din taxă ar urma să capitalizeze Compania Naţională de Energie (NEK), împovărată de datorii de peste 1 mld. euro, şi să reducă preţurile la electricitatea pentru consumatorii casnici.

    Ministrul economiei a susţinut ideea, dând ca exemplu aplicarea unor taxe similare în Cehia şi Grecia, dar şi Spania, România şi Marea Britanie, care au introdus măsuri de reformare a generoaselor scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă. Ministrul finanţelor, Petar Ciobanov, a estimat că noua taxă va aduce la buget venituri de peste 80 mil. euro.

    Companiile străine din sector au denunţat imediat taxa drept “scandaloasă, opacă, discriminatorie şi ilegală” şi au ameninţat că aplicarea ei va duce la descurajarea investitorilor de a mai alege sectorul bulgăresc al energiei regenerabile, care a atras până acum investiţii de 4 mld. euro şi a creat mii de slujbe. Camera de Comerţ Germano-Bulgară şi Confindustria Bulgaria, reprezentând interesele investitorilor italieni, au adresat în acest sens un protest guvernului şi parlamentului.

    Diverse ONG-uri au sărit şi ele în apărarea companiilor. Un reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei a declarat că măsura va declanşa un val de falimente în rândul companiilor de profil.

  • Iberdrola nu va mai investi în România în domeniul energiei eoliene

     “În România Iberdrola rămâne doar cu cei 80 MW aflaţi în producţie. Este un proces de dezinvestire care, practic, este finalizat”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din companie.

    Unul dintre motivele pentru care grupul spaniel a decis să renunţe la investiţiile în producţia de energie eoliană este reprezentat şi dificultăţile financiare cauzate de criza financiară la nivel global, potrivit surselor citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEZ a reclamat România la Bruxelles privind amânarea acordării certificatelor verzi

     Guvernul a decis, la începutul lunii iunie, să amâne acordarea unui certificat din cele două alocate producţiei de energie eoliană până în 2017. Restul certificatelor urmează să fie distribuite eşalonat începând din anul 2018, potrivit Patria.cz.

    Decizia a nemulţumit investitorii în astfel de unităţi de producţie a electricităţii. CEZ este cel mai mare investitor în producţia de energie eoliană în România.

    Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GDF Suez vrea să atragă 600 mil. euro prin vânzarea unor active de energie eoliană şi solară

     GDF Suez, deţinută în proporţie de 36,7% de guvernul francez, va începe în scurt timp căutarea unor investitori interesaţi să preia până la 10% din unele operaţiuni de energie eoliană şi solară din Franţa şi alte state europene, au afirmat sursele citate de Wall Street Journal (WSJ).

    Afacerile vizate sunt evaluate la 1 miliard de dolari şi au o capacitate de aproximativ 1.000 MW. GDF Suez vrea să păstreze 40% din aceste proiecte şi să rămână operatorul industrial.

    Grupul ar putea începe în următoarele zile procesul de licitaţie, urmând să aştepte oferte până la jumătatea lunii iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEZ vrea garanţii că va primi certificatele verzi amânate până în 2017

     “În vară sau la toamnă, acţionarul (CEZ – n.r.) va trebuie să decidă ce are de făcut. Eu sper că totul se va rezolva, dar există un mesaj pe care sunt sigur că îl voi auzi de la acţionar, anume că România trebuie să înceteze să mai piardă bani”, a declarat joi preşedintele CEZ România, Jan Veskrna.

    Guvernul a decis, la începutul lunii iunie, să amâne acordarea unui certificat din cele două alocate producţiei de energie eoliană până în 2017. Decizia a nemulţumit investitorii în astfel de unităţi de producţie a electricităţii.

    Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.

    Cititi mai multe pe www .mediafax.ro

  • Lipsă de coerenţă şi transparenţă în Ministerul Energiei

    Reprezentanţii autorităţilor române au primit clarificări de la cele două instituţii europene cu privire la rolul Comisiei în analiza modificărilor propuse de proiectul de ordonanţă de urgenţă care redimensionează schema de susţinere a producţiei de energie din surse regenerabile. O aprobare a Comisiei presupune însă o procedură oficială, în care se prezintă documente, cifre, explicaţii şi se finalizează cu un aviz scris şi dat apoi publicităţii. Drept urmare, RWEA consideră că declaraţiile oficiale care susţin ‘unda verde’ a Comisiei Europene pentru a promova ordonanţa de urgenţă sunt hazardate şi provoacă dezinformare.

    În cadrul discuţiilor cu RWEA, reprezentanţii Directoratului General Energie şi ai Directoratului General Concurenţă au subliniat necesitatea notificării Comisiei Europene despre noul proiect de OUG, făcut public  la începutul lunii aprilie, pentru ca forurile europene să poată analiza în cunoştinţă de cauză impactul acestor modificari legislative.

     Analiza de impact ar urma să se desfăşoare pe două teme distincte: una ce se referă la schema de sprijin pe bază de certificate verzi şi cealaltă privind scutirea marilor consumatori de la plata unei părţi a certificatelor verzi. Legat de schema de sprijin, România trebuie să trimită la Bruxelles calcule care să argumenteze soluţia amânării unui număr de certificate şi să explice cum se va face recuperarea acestora, la ce valoare şi cum va afecta acest mecanism întreaga piaţă de energie. Proiectul de OUG iniţiat de minister prevede, în cazul producătorilor de energie eoliană, amânarea unui certificat verde pe o perioadă de trei ani şi jumătate.

     Totodată, autorităţile de la Bucureşti vor trebui să aducă lămuriri în faţa oficialilor europeni în privinţa discriminării pe care o va crea noul OUG, dat fiind că amânarea unui număr de certificate verzi se aplică doar tehnologiilor eoliană, fotovoltaică şi microhidrocentralelor noi, nu şi biomasei şi microhidrocentralelor retehnologizate.

    Producătorii de energie eoliană s-au arătat dispuşi să dialogheze cu guvernul, însă până la acest moment nu au fost posibile discuţii serioase, iar oficialii de resort nu au ţinut cont de propunerile scrise ale industriei.

  • Revista presei economice din Romania

    Coalitia ia in discutie o solutie pentru a baga bani in
    Sanatate: un fond de solidaritate aplicat bancilor, ca in
    Germania, si care sa aiba ca unica destinatie Fondul de asigurari
    de sanatate, releva Gandul. La finele lui 2010, pe o piata
    imobiliara apatica se contureaza noi tendinte: calculele
    portalurilor imobiliare certifica faptul ca o rata lunara la banca
    este o alegere mai avantajoasa decat optiunea de a fi chirias in
    aceeasi locuinta.

    Bugetul estimat de aplicare a schemei de sprijin a energiei verzi in perioada 2010-2020 este de
    circa 10,5 miliarde de euro, suma care va fi suportata de toti
    consumatorii, astfel incat facturile la energie ar putea fi in 2017
    cu circa 30% mai mari, avertizeaza Evenimentul Zilei.
    Listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti a fost
    programata pentru 25 ianuarie 2011, au anuntat oficialii Franklin
    Templeton, administratorul Fondului.

    Cele mai optimiste previziuni arata ca traseul romanesc al Coridorului IV European va
    fi gata abia in anul 2020, in conditiile in care doar constructia
    si proiectarile celor 856 de kilometri de autostrada vor costa
    peste 8,5 miliarde de euro, fara a mai socoti exproprierile, arata
    Adevarul. Imprumuturile sectorului public au depasit in
    septembrie 36% din PIB, adica nivelul estimat pentru tot anul 2010,
    iar datoria totala a statului aproape s-a dublat din 2007 pana
    acum.

    Codul Muncii se schimba in favoarea patronului,
    scrie Romania Libera: extinderea perioadei de proba si
    scurtarea perioadei de concediu neintrerupt sunt doar cateva dintre
    noile reguli de pe piata muncii prevazute in proiectul de
    modificare a Codului Muncii. Conducerea Companiei de Autostrazi nu
    are solutii pentru autostrada Pitesti-Sibiu, dar doreste
    prelungirea autostrazii Bucuresti-Constanta pana la granita cu
    Bulgaria, de unde vecinii din sud sa o continue la Varna.

    Actiunile Unirea Shopping Center au crescut ieri cu
    16%     pe piata RASDAQ, pe fondul unor tranzactii mai ridicate
    decat in mod obisnuit, care au urcat valoarea de piata a companiei
    la 54 mil. euro, cu 7,6 mil. euro peste capitalizarea de vineri,
    remarca Ziarul Financiar. Automobile Dacia a redus productia
    modelului Sandero cu aproape 60% in luna octombrie, pana la un
    nivel de circa 7.400 de masini, potrivit statisticilor Asociatiei
    Producatorilor si Importatorilor de Automobile.

  • Unde este noul „El Dorado” pentru energia eoliana

    Cehii de la CEZ au instalat deja 115 eoliene, dintr-un total de
    139, la Fantanele. Grupul intentioneaza ca pana in 2011 sa
    construiasca inca 101 eoliene in satul vecin Cogealac. In total,
    cele 240 de instalatii vor avea o putere de 600 de MW, cantitate
    echivalenta cu cea generata de reactorul nuclear de la
    Cernavoda.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Energie eoliana din pusta ungara

    Compania GM New Energy, infiintata de Plambeck Neue Energien AG si GM Umwelt und Energiewirtschaft GmbH, are in plan sa construiasca 14 turbine de 105 metri inaltime, fiecare avand o capacitate de megawati.

    Paletele fiecarei turbine vor masura 90 de metri, energia urmand sa fie livrata furnizorilor locali.

    Ansamblul va fi ridicat pe un teren in suprafata de 700 de hectare, dar compania nu se asteapta sa utilizeze intreg acest teren. Hans E. Gollan-Müller, CEO al GM New Energy, a spus ca productia de energie (260 de megawati) va incepe cel mai devreme in 2011, in cazul in care totul va decurge bine si nu vor avea loc schimbari majore pe plan politic sau legislativ.