BusinessMagazin

Tag: energie eoliana

  • Eolienele schimbă regulile jocului în piaţa de energie şi duc preţul în jos: în zilele record, vântul a alimentat 35% din cererea Europei

    ♦ Cu excepţia lunii februarie, fiecare lună din intervalul ianuarie-mai a fost peste 2022 în ceea ce priveşte ponderea eolienelor în consum ♦ De mai bine de 10 ani România nu a mai ridicat nicio eoliană nouă, în ciuda potenţialului foarte bun.

    Centralizarea mai multor date de către ZF arată că energia verde devine o forţă reală în ceea ce priveşte reglarea preţului, în contextul în care anul acesta mai multe state europene au bifat recorduri istorice ale eolienelor în asigurarea consumului.

    Alături de menţinerea cererii de energie la un nivel scăzut, a unei ierni neobişnuit de calde, dar şi ţinând cont de faptul că în unele cazuri, cum este România, regenerabilele se bazează pe scheme de sprijin, eolienele au dus preţul energiei în teritorii negative, o premieră pentru piaţa locală.

    Pe de altă parte, scăderile abrupte duc din nou piaţa într-o zonă de volatilitate extremă care-i va cerne iar pe investitorii adevăraţi de speculatorii din energie. Piaţa se rafinează şi este normal să fie aşa, spun specialiştii consultaţi de ZF.

    Pe plan local, de exemplu, datele de la bursa de energie OPCOM arată că pentru primele patru luni din an preţul mediu spot a fost de 596 lei/MWh, mult sub media de 1.025 lei/MWh din 2022.

    Mai departe, datele publicate de OMV Petrom pentru primul trimestru arată că pe plan local cererea de energie a fost cu 10% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, impactul facturilor istorice asupra consumatorilor industriali, dar şi al iernii neobişnuit de calde fiind astfel vizibil.

    În total, anul 2022 a adus o reducere a cererii de energie de 8% la nivel local, în timp ce la nivel european cererea s-a comprimat cu circa 3%.

    Revenind la zona de energie eoliană, calculele ZF făcute pe baza datelor zilnice publicate de WindEurope arată că pentru primele cinci luni ale anului vântul a acoperit aproape 18% din cererea de energie europeană, peste procentul de 16% din perioada similară a anului trecut. Mai mult, au fost zile de recorduri absolute. De exemplu, pe 15 ianuarie, 35% din toată energie consumată la nivel european a venit din proiectele eoliene onshore şi offshore.

    În acest moment, România are circa 3.000 MW în proiecte de energie eoliană care anul trecut au asigurat 12% din producţia de energie. În România, pe zona de proiecte eoliene, lucrurile sunt îngheţate de 10 ani de zile, 2022 terminându-se cu acelaşi rezultat, 0 MW instalaţi pe o piaţă în care toţi vorbesc de un potenţial imens, onshore şi offshore. În situaţia României mai sunt state cu care este adesea comparată cum ar fi Bulgaria sau Ungaria. Zero MW montaţi şi în aceste state cu menţiunea că niciununul nu se bucură de potenţialul eolian al României.

  • Record mondial de energie eoliană doborât de o turbină “revoluţionară”

    Siemens Gamesa a declarat că prototipul său offshore 14-222 DD a generat 359 megawaţi-oră într-o singură zi, suficient pentru a alimenta 18.000 de gospodării sau o maşină Tesla Model 3 timp de peste 1.600.000 km.
     
    Progresul în domeniul energiei regenerabile a fost realizat cu ajutorul unui set de palete “revoluţionare” care sunt turnate într-o singură bucată de răşină reciclabilă.
     
    Noua turbină are, de asemenea, un diametru mai mare al rotorului care asigură o producţie anuală de energie cu peste 25% mai mare decât turbinele existente în prezent pe piaţă, potrivit Independent.
     
    „Cu fiecare nouă generaţie a tehnologiei noastre de turbine offshore cu acţionare directă, care utilizează mai puţine piese mobile decât turbinele cu angrenaje, îmbunătăţirile aduse componentelor au permis o performanţă mai mare, menţinând în acelaşi timp fiabilitatea“, a scris Siemens Gamesa într-o fişă informativă pentru cel mai recent prototip de turbină.
     
    „Cu o nevoie tot mai mare de a face faţă provocărilor climatice, vânturile schimbării ne alimentează mai mult ca niciodată. Noua SG 14-222 DD este următorul pas către acest obiectiv”.
     
    Tehnologia RecyclableBlade a fost deja utilizată într-o generaţie anterioară de turbine, fiind lansată pentru prima dată în septembrie 2021.
     
    Aceasta a fost utilizată pentru prima dată în scop comercial într-o instalaţie eoliană offshore în iulie 2022, gestionată de RWE Renewables.
     
    „Demonstrăm că, în calitate de lideri ai revoluţiei offshore, ne angajăm să facem ca inovaţiile tehnologice disruptive să devină viabile din punct de vedere comercial cu ritmul pe care îl cere urgenţa climatică“, a declarat Marc Becker, CEO al Siemens Gamesa Offshore Business Unit.
     
    „Cu RecyclableBlade la dispoziţia clienţilor noştri, putem crea o economie circulară virtuoasă”.
     
    Noua turbină 14-222 DD urmează să intre în producţie în 2024, Siemens Gamesa susţinând că are comenzi pentru parcuri eoliene în largul coastelor Taiwanului, SUA şi Marea Britanie.
     
     
     

  • Oraşul din România care preia coroana. A detronat Clujul şi Bucureştiul şi a ajuns pe primul loc

    Din 2020 şi până în prezent şi-au primit avizele tehnice sau contractele de racordare la reţea aproape 7.000 MW în proiecte de energie eoliană sau solară. Doar pentru comparaţie, ieri în tot sistemul energetic local pompau electricitate tot 7.000 MW, din diferite surse de producţie, cea mai importantă fiind, în timpul după-amiezii, chiar energia eoliană.

    Din cei aproape 7.000 MW cu actele în regulă pentru continuarea dezvoltării, circa 3.800 MW erau numai în parcuri solare, potrivit unei centralizări făcute de ZF pe baza datelor publice ale Transelectrica. Dacă în primul val de energie verde din 2009-2014 eolienele au dominat investiţiile, acum lucrurile vor sta diferit, conform statisticilor de acum. Spre exemplu, doar în iunie au primit avizul tehnic trei proiecte solare mamut, unu în Brăila (350 MW) şi două în Galaţi, fiecare de 210 MW.

    Cu aceste două noi proiecte solare, Galaţiul ajunge cel mai râvnit loc pentru investiţiile verzi din noul val, aici fiind avizaţi peste 1.300 MW în eoliene şi solare, tot potrivit centralizării ZF. Dar în ciuda acestei efervescenţe, la nivel de capacitate instalată lucrurile nu au avansat deloc în ultimul an, după cum arată tot datele Transelectrica. 

  • Pariul pe verde: 23 mld. euro în mai puţin de un deceniu

    România are nevoie de cel puţin 23 de miliarde de euro investiţii în energia verde în următorii nouă ani. Pentru ca proiectele să se materializeze, TREBUIE ca mediul de afaceri şi decidenţii să ajungă la un acord şi să atragă fondurile europene prin politici coerente, care să pună în mişcare investiţiile. Va reuşi România sa nu piardă şi acest tren?

     

    Eu cred că potenţialul de investiţii este şi mai mare de atât. Sunt lucruri de rezolvat pe parcurs, sunt îngrijorări legate de capacităţile firmelor de a executa aceste lucrări,  dar, pe de altă parte, ele spun că abia aşteaptă aceste lucrări. Avem mare nevoie şi de politici care să pună în mişcare aceste investiţii“, spune Sorin Elisei, director în cadrul Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate şi energie, şi unul dintre cei care, printre altele, a fost managerul de proiect din partea Deloitte pentru elaborarea Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC).

    Potrivit PNIESC, România va trebui să investească în următorii nouă ani circa 23 de mld. de euro în energie verde, iar banii ar trebui să se materializeze în  2.300 de MW instalaţi în energie eoliană şi peste 3.700 MW în energie solară.

    „Toate aceste investiţii din zona verde fac să crească costurile pentru producătorii europeni şi potenţial să îi facă mai puţin competitivi pentru piaţa globală.

    Dacă se va dori încurajarea anumitor domenii, cum ar fi energia verde, atunci taxele ar trebui să fie mai mici în zona asta tocmai ca să permită aceste investiţii“, spune Dan Bădin, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

    Declaraţiile au fost făcute în cadrul evenimentului „Care sunt oportunităţile la zi de finanţare din fonduri europene pentru sectorul energetic?“ organizat  de Deloitte România, în parteneriat cu Ziarul Financiar, o videoconferinţă care a reunit autorităţi din domeniul energiei şi fondurilor europene, jucători din industria energetică, precum şi specialişti ai firmei de consultanţă şi audit Deloitte.

    Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, spune că, la începutul anului viitor, ministerul se bazează pe două programe care să susţină investiţii în energie verde şi fondurile se apropie de 12 mld. de euro.

    „Banii pentru investiţii pentru atingerea ţintelor climatice până în 2050 se vor derula prin două programe pe care Ministerul Energiei le va avea în derulare în perioada următoare: fondul de modernizare, a cărui valoare ne aşteptăm să fie de peste 10 mld. de euro la nivelul anului 2030 şi totodată ne referim la PNRR, componenta pe energie, care la nivelul ministerului are o valoare alocată de 1,6 mld. de euro“, a spus Dan Drăgan.

  • Ianuarie 2021, cea mai verde lună a energiei: Eolienele au depăşit în premieră cărbunii

    Prima lună a acestui an reprezintă un record istoric pentru producţia de energie a României, pentru prima dată electricitatea generată de turbinele eoliene fiind mai abundentă decât cea „injectată“ de centralele pe cărbuni.

    Astfel, datele din raportul publicat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în ianuarie, energia eoliană a asigurat 15,7% din producţia totală, în timp ce ponderea cărbunilor a ajuns la numai 15,1%.

    Tot o premieră este şi faptul că podiumul produ­că­to­rilor de energie s-a închis fără cărbuni, primele trei lo­curi fiind ocupate de energia hidro, gaz şi energia nucleară.

    Energia verde este pariul major făcut de România în următoarea decadă concomitent cu renunţarea treptată a energiei pe cărbuni. Astfel, până în 20230, capacitatea proiectelor de energie verde ar trebui să crească de 2,3 ori, conform datelor oficiale. Trecerea ar trebui susţinută şi prin investiţii în domeniul centralelor pe gaze. Pentru a susţine această creştere, Legea energiei va fi modicată astfel încât să permită din nou contractarea energiei pe termen lung în afara bursei de energie OPCOM. Totodată, guvernul s-a angajat în faţa Comisiei Europene să implementeze Contractele pentru Diferenţă (CfD), măsurile fiind văzute ca instrumente de impulsionare a noilor investiţii „verzi.“

  • Vladimir Putin, liderul unui dintre cei mai mari producători de petrol şi gaz din lume, spune că lumea ar trebui să se gândească cum afectează energia regenerabilă mediul înconjurător

    Preşedintele rus Vladimir Putin, liderul unuia dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaz din lume, vrea ca lumea să se gândească la impactul surselor de energie regenerabilă asupra vieţii sălbatice, în principal asupra viermilor şi păsărilor, potrivit Bloomberg.

    „Toată lumea ştie că energia eoliană este bună, dar se gândeşte cineva şi la păsări? Cât de multe păsări mor?”, a spus Putin într-un discurs în cadrul Summitului Global pentru Producţie şi Industrializare, în regiunea Sverdlovsk, situat în cea mai poluată regiune a Rusiei.

    Turbinele eoliene „se cutremură atât de mult că scoate viermii din pământ”, a adăugat preşedintele rus în faţa audienţei din oraşul industrial Yekaterinburg din Sverdlovsk.

    „Va fi confortabil pentru oameni să trăiască pe o planetă cu un rând de turbine eoliene şi acoperită cu câteva straturi de baterii solare?”, a adăugat Putin.

    Regiunea Sverdlosk găzduieşte unul dintre cei mai mari producători de titaniu din lume, şi este de asemenea cea mai mare sursă pentru multe dintre produsele din cupru şi oţel.

    Putin şi guvernul din Rusia au folosit în trecut argumente pro-mediu pentru a-şi susţine agenda. În 2006, Ministrul pentru Resurse Naturale a ameninţat că va opri un proiect al companiei Sakhalin LNG sub pretextul protejării balenelor şi somonului din zonă – în contextul în care compania rusească Gazprom negocia termenii pentru a intra într-un venture pe acest proiect cu Sakhalin. După ce Gazprom a preluat controlul proiectului, un acord a fost încheiat cu Ministerul pentru Resurse Naturale.

    Producătorii de combusitibili fostili încearcă să păstreze puterea într-o lume care se îndreaptă din ce în ce mai mult către surse de energie regenerabilă. Chiar şi Arabia Saudită, casa unora dintre cele mai mari resurse petroliere din lume, vrea să constriască o fermă de panouri solare şi o baterie gigant într-un proiect de 200 miliarde dolari.

    Marii producători de petrol din SUA se confruntă cu presiunea activiştilor şi investitorilor de  a adresa problema schimbărilor climatice.

    Pentru Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume şi al doilea cel mai mare furnizor de gaz, tranziţia către surse de energie regenerabilă a fost minim până acum.

    Producţia de gaz şi petrol rămâne o parte importantă a economiei ruseşti, reprezentând 40% din veniturile statului. Companiile nu au motive de a dezvolta surse de energie regenerabilă în contextul în care se bucură de cele mai mici costuri de producţie din lume.

    Ambiţia de a dezvolta actualele surse alternative de energie şi respingerea unor surse precum energia nucleară sau cea pe bază de hidrocarburi ar avea efect dar „nu ar fi o soluţie eficientă” şi ar duce la probleme, spune Putin.

     

     

  • Energia eoliană a asigurat sâmbătă 27% din enegia electrică consumată în România, locul 2 în Europa

    Clasamentul este competat de Danemarca – 24%, Suedia – 22%. Italia – 20%, Spania – 19%, Marea Britanie – 18%, Germania – 17%, Grecia – 16% şi Lituania – 16%.

    Din punct de vedere al cantităţilor de energie produse, topul este condus de Germania – 212 GWh, urmată de Italia – 148 GWh, Marea Britanie – 147 GWh, Spania – 122 GWh, Franţa – 91 GWh, Suedia – 90 GWh, România – 49 GWh, Irlanda – 37 GWh, Finlanda – 31 GWh şi Grecia – 26 GWh.

    Citiţi mai  multe pe www.mediafax.ro. 

  • Companiile chineze ar putea prelua controlul reţelei de electricitate din Portugalia

    Tranzacţia ar fi primit deja acordul guvernului portughez, urmând a fi efectuată preponderent prin intermediul companiei de stat China Three Gorges (CTG), precum şi a unui număr de alte câteva companii de stat chineze.

    China Three Gorges (CTG) deţine deja 21,35% din acţiunile companiei Energias de Portugal (EDP), în urma unei tranzacţii din 2011, făcută contra sumei de 2,7 miliarde de euro. La data realizării ei, tranzacţia fusese una dintre cerinţele Comisiei Europene din planul de bailout de 78 de miliarde de euro, aplicat Portugaliei ca urmare a problemelor economice întâmpinate pe fondul crizei financiare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia nucleară a fost principala sursă de energie electrică a Uniunii Europeane în 2017

    Defalcat, energia nucleară este responsabilă pentru producerea a 829,9 terawatti pe oră (TWh), representând 26,5% din producţia totală. Cărbunele a fost utilizat în producţia a 669 TWh, constituind 20,6% din producţia totală, iar gazul natural a fost utilizat în producerea a 638,9 TWh, adică 19,7% din producţia totală.

    Acestea sunt urmate de energia eoliană (364,3 TWh), hidroenergia (294,5 TWh), biomasă – ethanol, lemn, deşeuri – (196,2 TWh), energie solară (119 TWh) şi alte surse (132,1 TWh). Puse laolaltă însă, sursele verzi de energie au fost responsabile pentru generarea a 30% din total, mai mult decât oricare altă sursă, inclusiv cea nucleară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capacităţile de energie eoliană din Europa le-au depăşit pe cele din centralele pe cărbune

    Energia eoliană europeană a crescut cu 8%, la 153,7 gigawaţi, cuprinzând 16,7% din capacitatea instalată şi întrecând cărbunele ca a doua cea mai mare sursă de energie, potrivit datelor publicate de grupul WindEurope.

    Totuşi, producţia de gaz a reprezentat cea mai mare parte din capacitatea instalată.

    În contextul în care ţările caută să reducă emisia de gaze cu efect de seră care cauzează schimbări climatice, înlocuind unităţile de combustibil fosil cu forme de energie regenerabilă, investiţiile în sursele de energie eoliană au crescut la un record de 27,5 miliarde de euro în 2016, potrivit raportului anual al WindEurope.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro