„Cererea emisiunii a fost de 1,8 miliarde de dolari, dar emisiunea totală a fost de 1,2 miliarde de dolari, cu un randament de 5,20%”, arată un newsletter al ING Bank România.
La începutul lunii februarie, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, prin intermediul a două emisiuni de obligaţiuni. O emisiune de 750 de milioane de euro a fost pe 12 ani, iar a doua, de 1,25 miliarde de euro, a fost pe 20 de ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Intermediarul principal al emisiunii este Raiffeisen Bank International, iar scadenţa obligaţiunilor a fost stabilită pentru data de 4 decembrie 2019.
Aceasta este ce de a doua emisiune de obligaţiuni în lei a BERD. În februarie 2009, BERD a lansat o emisiune pe 10 ani în valoare de 115 milioane lei, care a fost suplimentată ulterior la 130 milioane lei.
Obligaţiunile sunt tranzacţionate la bursele din Bucureşti şi Londra.
Titlurile sunt oferite la 225 puncte de bază (2,25 puncte procentuale) peste midswap (indicatorul de referinţă al pieţei), aflat în prezent la 1,74%, ceea ce echivalează cu un randament indicativ de 3,99%.
Potrivit surselor citate, România intenţionează să atragă de pe pieţele internaţionale între un miliard de euro şi 1,5 miliarde euro.
Ministerul Finanţelor a mandatat, în urmă cu aproape două săptămâni, băncile Citigroup, Societe Generale, UniCredit şi ING să pregătească emisiunea de obligaţiuni denominate în euro, cu maturitate de peste zece ani.
Cea mai recentă licitaţie pe pieţele externe a fost în luna ianuarie, când Ministerul Finanţelor au atras 2 miliarde dolari prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani, la randamente sub nivelurile indicative prezentate investitorilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acţionarii au aprobat în AGA din 30 septembrie un plafon de 900 milioane lei (203,1 milioane de euro) pentru emisiuni de obligaţiuni în perioada 2013-2017 atât în lei, cât şi în valută.
Tot atunci au fost decise şi caracteristicile emisiunii inaugurale din cadrul plafonului.
Astfel, valoarea primei emisiuni va fi de 200 milioane lei, obligaţiunile vor avea scadenţa pe 5 ani, dobândă fixă, titlurile nu vor fi garantate, iar emisiunea va fi listată pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit surselor, investitorii au subscris peste 6,2 miliarde de euro la emisiunea de euroobligaţiuni a României, depăşind de patru ori suma maximă pentru care Ministerul Finanţelor intenţiona să o atragă de pe pieţele externe, de 1,5 miliarde euro.
Ministerul Finanţelor viza un randament de 3 puncte procentuale peste midswap, indicatorul de referinţă al pieţei.
Randamentul a fost setat la 295 puncte de bază peste mid-swap. La ora transmiterii acestei ştiri rata midswap era de 1,825% pe an, ceea ce înseamnă un randament de circa 4,77% pe an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În luna august, BNR a consemnat intrări de 888 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.
În acelaşi timp, ieşitile au totalizat 2,07 miliarde euro, rezultate din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc a noua şi a zecea rambursare de capital şi dobândă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (pentru care Banca Naţională a României a rambursat 835 milioane echivalent euro, iar Ministerul Finanţelor Publice a rambursat 168 milioane echivalent euro), precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 19 august 2013, în suma de 470 milioane euro, capital şi dobândă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ungaria nu are nevoie de ajutorul financiar din partea FMI, prezintă încredere pentru investitori şi nu merită cel mai slab calificativ acordat de cele trei mari agenţii de rating, potrivit interviului acordat săptămânal premierului ungar Viktor Orban pentru postul public de radio. “Incertitudinea a luat sfârşit. Ungaria este capabilă să se descurce singură, fără ajutorul FMI, iar acum toată lumea ştie acest lucru”, a spus Viktor Orban, citat de Portfolio.hu. Declaraţia premierului ungar vine după ce guvernul său a strâns cu ajutorul băncilor Deutsche Bank, Goldman Sachs, Citigroup şi BNP Paribas două miliarde de dolari prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani şi 1,2 miliarde de dolari prin plasarea de titluri scadente la cinci ani. Randamentul mediu la care s-a finanţat statul ungar a fost de 4,2% pentru titlurile la cinci ani şi de 5,4% pentru cele de zece ani. Subscrierile la obligaţiunile în dolari au totalizat 12 mld. dolari, ceea ce reprezintă un semnal clar de încredere din partea investitorilor, potrivit lui Orban. Afirmaţiile premierului ungar vin să confirme ipoteza că guvernul de la Budapesta nu va mai încheia un acord de asistenţă financiară cu FMI. Discuţiile dintre cele două părţi au fost amânate deşi nici cabinetul lui Orban şi nici creditorul internaţional nu au părăsit în mod oficial masa negocierilor. Un zvon că FMI ar urma să închidă biroul de la Budapesta a fost negat atât de Gerry Rice, directorul de relaţii internaţionale, cât şi de Iryna Ivaschenko, reprezentanta FMI în Ungaria. Pe de altă parte, cele mai recente declaraţii ale oficialilor din Ungaria sugerează că guvernul exclude semnarea unui acord cu FMI.