BusinessMagazin

Tag: emisii

  • Trei grei ai industriei româneşti, cu afaceri totale de 8 mld. lei, au închis capacităţi de producţie din cauza preţurilor energiei. Guvernul Ciucă nu are nicio reacţie

    ♦ Chimcomplex Borzeşti, cel mai mare jucător din chimia românească, cu afaceri de 2,2 mld. de lei, închide activitatea la Borzeşti din cauza preţurilor la energie ♦ Alro, grup cu afaceri de 3,3 mld. de lei anual şi 2.500 de angajaţi, a oprit temporar producţia la Alum Tulcea, cu 800 de angajaţi ♦ Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din ţară, a închis temporar producţia de amoniac.

    Criza energiei determină jucători-cheie din industria românească să închidă capacităţi de producţie. Alro, producător de aluminiu cu 2.500 de angajaţi şi afaceri de 3,3 mld. de lei în 2021, Chimcomplex, cel mai important jucător din chimia românească şi cel mai mare jucător cu capital românesc din industria prelucrătoare, şi Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, au anunţat că închid operaţiuni. În total, cei trei grei din industrie derulează afaceri de peste 8 miliarde de lei anual şi au 5.500 de angajaţi.

    În aceeaşi vreme, industria chimică a României este la pământ. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată despre industria chimică că este cel mai mare generator de deficit comercial la bunuri: jumătate din deficit vine din industria chimică. De asemenea, producţia din industria chimică scade cu 20%, similar cu scăderea din industria metalurgică.

    Preţurile la energie pentru consumatorii casnici şi unii consumatori industriali sunt compensate în acest moment printr-un act normativ al guvernului din martie. Cu toate acestea, din schema  de compensare au fost excluşi marii consumatori de energie din România, pe motiv că ar beneficia deja de o schemă de compensare. Este vorba de schema de compensare pentru plata emisiilor indirecte, care deja se aplică tuturor ţărilor la nivel european şi nu are legătură cu creşterile recente de preţuri. Mai mult, compensarea emisiilor indirecte se face numai pentru energia care provine de la producătorii poluanţi. În consecinţă, dacă un mare consumator de energie cumpără doar energie verde, o plăteşte la preţul pieţei.

    Alro, care este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, are afaceri de 3,3 mld. de lei şi 2.500 de angajaţi. În iulie 2022, Alro a anunţat că închide producţia de la Tulcea, unde lucrează 800 de angajaţi. În iunie, Azomureş a anunţat că închide temporar producţia de amoniac de la Târgu -Mureş. Cel mai recent, Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a anunţat închiderea temporară a activităţii de producţie în cadrul platformei Borzeşti pe o perioadă de 14 zile.

  • Semnal de alarmă din partea unui important om de ştiinţă cu privire la schimbările climatice: Au devenit inevitabile şi ireversibile. Trăim deja într-o lume diferită, iar în curând va deveni de nerecunoscut pentru noi toţi

    Valurile de căldură record, inundaţiile letale şi evenimentele meteorologice extreme sunt doar începutul crizei climatice, potrivit unui important om de ştiinţă din Marea Britanie, raportează Business Insider.

    În noua sa carte publicată joi, „Hothouse Earth: An Inhabitant’s Guide”, Bill McGuire susţine că, după ani în care am ignorat avertismentele oamenilor de ştiinţă, este prea târziu pentru a evita efectele catastrofale ale schimbărilor climatice.

    Profesorul de ştiinţe ale Pământului de la University College London a prezentat efectele unui val de căldură record care a generat dezastre semnificative în capitala Angliei. McGuire spune că vremea va începe să depăşească în mod regulat extremele actuale, în ciuda obiectivelor guvernamentale de a reduce emisiile de carbon.

    „Pe măsură ce timpul trece, înainte ni se descoperă o lume din ce în ce mai schimbată”, a spus McGuire pentru The Guardian. „În curând va fi de nerecunoscut pentru fiecare dintre noi”.

    Perspectiva sa – că schimbările climatice severe sunt acum inevitabile şi ireversibile – este mai extremă decât a multor oameni de ştiinţă care cred că, prin reducerea emisiilor, pot fi evitate cele mai grave schimbări climatice.

    Mulţi oameni de ştiinţă, a declarat McGuire, sunt mult mai speriaţi de viitor decât sunt dispuşi să admită în public. El numeşte reticenţa lor de a recunoaşte inutilitatea actualei strategii climatice drept o „linişte sterilă” şi spune că aceasta nu face decât să înrăutăţească lucrurile.

    În loc să ne concentrăm asupra obiectivelor de emisii zero, despre care McGuire spune că nu vor inversa cursul actual al schimbărilor climatice, el susţine că trebuie să ne adaptăm la „noua lume în care vom trăi” şi să începem să luăm măsuri pentru a încerca să „salvăm ce mai e de salvat”.

    Săptămâna aceasta, democraţii din Senat au fost de acord cu un potenţial proiect de lege care ar fi cea mai importantă acţiune întreprinsă vreodată de SUA pentru a aborda schimbările climatice. Proiectul de lege include reducerea cu 40% a emisiilor de carbon până în 2030, cu 369 de miliarde de dolari alocaţi pentru programele energetice şi climatice.

  • Ce societate poate fi aceea fără industrie? Ce ţară poate fi aceea fără industrie şi ce industrie se poate realiza fără ingineri?

    ♦ Decarbonizarea industriei este realizabilă, finanţare există pentru proiecte verzi. Este nevoie de pregătirea forţei de muncă calificate, de ingineri, pentru industria de mâine.

    Înverzirea industriei, care înseamnă apro­ximativ 20% din economia Români­ei, este posibilă şi România poate fi pionierul în materie de de­car­bonizare a sectorului industrial, care este în prezent cel mai mare produ­că­tor de emisii de carbon. Sectorul bancar nu nu­mai că este dispus să finanţeze proiectele verzi, ci îşi îndreaptă din ce în ce mai mult stra­tegia de finanţare către acest fel de pro­iec­te, iar principala destinaţie a fondu­ri­lor euro­pene este tranziţia verde. Pro­vo­carea este pregătirea forţei de muncă şi atra­gerea tinerilor către sectorul industrial, o acţiune pen­tru care mediul de business, me­diul aca­demic şi autorităţile trebuie să dea mâna. Aceasta a fost o parte din con­clu­ziile eveni­men­tului ZF/Liberty Steel „Industria româ­neas­că: Investiţii pentru un viitor verde“.

    „Mai multe centrale energetice vor trece de la lignit la gaze naturale pentru a re­duce emisiile de dioxid de carbon. Vom în­curaja finalizarea investiţiilor aflate în stadiu avansat de execuţie şi construcţia de noi hidrocentrale, precum şi realizarea unor capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore şi offshore, dar şi din surse solare. Un sprijin consistent va fi acordat producătorilor de componente necesare implementării noilor soluţii prie­te­noase cu mediul“, a transmis premierul Ro­mâniei, Nicolae Ciucă, în cadrul conferinţei.

    Liberty Galaţi, fostul combinat Sidex Galaţi, are ambiţia de a fi primul produ­că­tor de oţel din lume care să ajungă la neu­tralitate din punctul de vedere al emisiilor de carbon. În contextul acestui deziderat, pro­ducătorul de oţel derulează investiţii de 1 miliard de euro până în 2030 în com­binatul de la Galaţi, care în prezent are peste 5.000 de angajaţi şi afaceri de peste 1 miliard de euro.

    „În România, în primul rând vrem să înlocuim cărbunele cu gazul natural, o tranziţie de mare importanţă în tranziţia către neutralitatea carbonului, un pas care ne acordă timpul necesar pentru a ne dez­volta principalul scop: să generăm hidrogen verde drept combustibil pentru furnalele noastre şi să scădem masiv carbonul din mijloa­cele noastre de producţie, să ajutăm să transformăm industria românească în re­per de sustenabilitate“, a transmis Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG Alliance, grupul internaţional din care face parte şi Liberty Galaţi.

    Ziarul Financiar în parteneriat cu Liberty Steel a organizat marţi, 25 ianuarie, eve­ni­mentul „Industria românească: Inves­tiţii pentru un viitor verde“, într-un format hi­brid, fizic şi online. Conferinţa, în cadrul că­reia s-au dezbătut teme de actualitate pen­tru industria românească, precum şi pla­nuri de viitor, a adunat la masa discuţiilor autorităţile relevante din domeniu din România şi de la nivel european, profesori din mediul academic de profil, lideri ai com­paniilor din sectoare industriale strate­gice şi din domeniul financiar-bancar.

    Prezent la eveniment, Franck Neel, membru în boardul OMV Petrom, a spus că stra­tegia OMV pentru tranziţia energetică include investiţii de 10 mld. de euro în România şi în regiune.

    „Noi, OMV Petrom, credem că Româ­nia poate avea succes în tranziţia energetică şi vrem să conducem această tranziţie în România, astfel că am pus în mişcare o stra­te­gie în luna decembrie. Plănuim o in­ves­tiţie de mai mult de 10 mld. euro în Româ­nia şi în regiune. Trebuie să avem un plan pe termen lung, trebuie să avem vizibilitate în ceea ce pri­veşte legislaţia, în ceea ce priveşte contex­tul de mediu şi financiar al României, să aju­tăm să susţinem această investiţie“, a spus Franck Neel.

    Sanjeev Gupta, GFG Alliance: Scopul este să scădem masiv carbonul din mijloacele noastre de producţie, să ajutăm să transformăm industria românească în reper de sustenabilitate.

  • Matematica proiectelor „verzi”

    Politicile ESG ocupă locuri fruntaşe pe agenda lumii, fie că vorbim de marile puteri, companii, organizaţii nonguvernamentale sau celule de acţiune locală. În imobiliare, sustenabilitatea a depăşit stadiul de strategie şi este deja în „core business”, fiind prezentă în activităţile de zi cu zi ale companiilor şi chiar şi în rezultatele financiare de la final de an. Cum se traduc obiectivele „verzi” în businessul IULIUS, cel mai mare dezvoltator de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu investiţii ce depăşesc 1,2 miliarde de euro?

     

    „Sustenabilitatea este integrată în modelul de business, având în acest moment structuri de guvernanţă dedicate, al căror rol este de a implementa acţiunile specifice în conformitate cu viziunea, misiunea şi valorile declarate ale organizaţiei”, descrie Dan Adrian Chelaru, Group Sustainability Officer, IULIUS, modul în care compania pe care o reprezintă se raportează la ceea ce este probabil în prezent cel mai la modă cuvânt din strategiile marilor companii ale lumii. Politicile de sustenabilitate şi, mai recent, ţintele de ESG (Environmental, Social, Governance), se traduc în luarea în considerare a tuturor părţilor implicate în funcţionarea unei companii, fie că vorbim despre clienţi, angajaţi, furnizori, comunităţi locale şi societate – şi nu doar în prioritizarea intereselor acţionarilor, cum se întâmpla deseori în trecut. Aceste strategii au devenit în ultimii ani un subiect fierbinte pentru majoritatea companiilor, din toate domeniile, însă implementarea lor în real estate a început mai devreme, chiar şi pe piaţa locală, potrivit observaţiilor reprezentanţilor companiei cu origini ieşene.

    „A fost necesară prioritizarea factorilor ESG în funcţie de domeniul nostru, iar primul pas a fost înţelegerea aspectelor materiale semnificative, care pot avea impact asupra situaţiei financiare sau a performanţei operaţionale a organizaţiei. Ne-am întărit angajamentul nostru printr-o strategie de sustenabilitate, centrată pe trei mari piloni, respectiv Mediu, Comunitate şi Guvernanţă şi etică în afaceri. Este o strategie ce include un plan de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, care detaliază măsurile, acţiunile şi proiectele ce vor conduce la atingerea obiectivelor”, explică reprezentantul companiei. IULIUS este în prezent singurul dezvoltator de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu investiţii ce depăşesc 1,2 miliarde de euro, iar politicile de sustenabilitate fac parte deja din „core business”, potrivit lui Dan Chelaru.

    Compania are în prezent proiecte în patru mari oraşe din ţară – Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava.  În 25 de ani,  a evoluat de la un mall în Iaşi, primul din afara Capitalei, inaugurat în anul 2000, până la un portofoliu ce cuprinde astăzi peste 300.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara), singurele de acest tip din ţară, şi o reţea naţională de shopping malluri regionale (Iulius Mall – Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava). IULIUS s-a impus şi drept unul dintre cei mai activi dezvoltatori şi operatori de spaţii office clasa A, construind poluri regionale de business în trei centre universitare ale României – Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. În total, au în portofoliu 13 clădiri verzi, cu o suprafaţă totală de peste 152.000 mp, în care sunt prezente peste 80 de sedii de companii şi unde lucrează peste 15.000 de angajaţi. „Proiectele IULIUS sunt concepte sustenabile, care transcend rolul lor funcţional şi se armonizează identităţii comunităţilor din care fac parte. Sunt singurele proiecte care integrează grădini ample, aducând natura în mijlocul oraşelor, între oameni.”

     

    Mai mult verde, mai mulţi bani

    Reprezentantul IULIUS observă că România începe să îmbrăţişeze tendinţele globale de dezvoltare a proiectelor imobiliare verzi de mai mulţi ani. Dincolo de obiectivele legate, în esenţă, de crearea unui viitor mai bun, deopotrivă pentru companii, cât şi pentru angajaţii şi clienţii acestora, proiectele imobiliare verzi vin şi cu rezultate mai pragmatice: deşi acestea  presupun uneori investiţii mai mari, au un randament mai bun decât cele tradiţionale. „Tranziţia către clădirile verzi pentru a reduce schimbările climatice este un trend inevitabil, având în vedere faptul că aproximativ 40% din emisiile de dioxid de carbon la nivel global sunt generate de clădiri şi de industria construcţiilor. Însă, clădirile verzi au un randament mai bun şi pentru dezvoltatori, pentru că generează chirii mai bune şi se estimează că au o valoare imobiliară cu 7–10% mai mare faţă de clădirile tradiţionale.

    Certificările verzi ale clădirilor nu sunt doar o diplomă pe care să o arătăm partenerilor, ci o misiune asumată în strategia noastră de sustenabilitate, un instrument de analiză a performanţelor clădirilor în această direcţie”, spune Dan Chelaru. Beneficiile asupra comunităţii, accesul la facilităţile de recreere, locaţia, susţinerea mobilităţii (dependenţa redusă de maşină), eficienţa energetică, materialele folosite, tipul de iluminat, aportul cât mai mare de lumină naturală, specificaţiile aerului, reutilizarea apelor pluviale etc. sunt doar câteva dintre criteriile care sunt respectate încă de la stadiul de proiectare când vine vorba de construcţia unei clădiri verzi. „Implementarea acestor strategii este necesară pentru a avea proiecte nu doar frumoase şi funcţionale, ci, mai ales, prietenoase cu mediul şi cu oamenii”, spune Group Sustainability Officerul Grupului IULIUS. În acest context, toate proiectele companiei, în operare şi în dezvoltare, sunt certificate sau în curs de certificare drept clădiri verzi.

    „Compania noastră deţine singura reţea naţională de centre comerciale din România integral certificată verde, ceea ce vorbeşte despre performanţele privind responsabilitatea în operare şi economia resurselor. În portofoliul nostru se remarcă clădirea United Business Center 3 din Iulius Town Timişoara, cu arbori naturali inclusiv în lobby, certificată LEED Platinum, fiind prima clădire office din afara Capitalei care a atins acest standard de excelenţă. De asemenea, ansamblul urbanistic Palas Iaşi este singurul proiect din Europa Centrală şi de Est care a primit certificarea LEED Neighborhood Development pentru impactul pozitiv asupra comunităţii şi pentru modul sustenabil în care au fost concepute şi construite clădirile integrate. Iaşul se remarcă şi prin Palas Campus, proiect care se află într-un dublu proces de certificare verde – EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies) al  International Finance Corporation (IFC) şi LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) al US Green Building Council”, exemplifică Dan Chelaru. „Verdele” a devenit o cerinţă chiar şi pentru finanţare. Palas Campus de pildă, cea mai mare clădire de birouri ca suprafaţă din România (60.000 mp), dezvoltată în prezent de IULIUS la Iaşi, este primul proiect care a obţinut un credit verde acordat unei companii româneşti de către International Finance Corporation (IFC), divizia Băncii Mondiale destinată sectorului privat. Instituţia financiară a acordat 72 de milioane de euro acestui proiect, pentru a facilita obţinerea certificării de clădire verde şi o reducere previzionată de minimum 20% a consumului de energie şi apă.

     

    Când „green” prinde rădăcini

    În ceea ce priveşte pilonul «mediu», organizaţia îşi concentrează eforturile în jurul reducerii consumului de energie şi resurse, precum şi a emisiilor asociate, acţiuni care vizează atingerea obiectivului strategic de tranziţie către o economie cu emisii scăzute de carbon. Mai concret, IULIUS a decis să integreze în proiectele mixed-use grădini pe suprafeţe ample, fiind, potrivit reprezentanţilor companiei, singura companie de profil cu o astfel de abordare. „Pentru IULIUS, grădinile sunt deja elementul semnătură, o ancoră pentru comunitate şi un aport consistent la reducerea amprentei de carbon. În portofoliu sunt peste 13 hectare de spaţii verzi, în Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca, care au presupus investiţii iniţiale de peste 17 milioane de euro, pentru a fi armonios încadrate oraşului, cu arbori maturi şi o atmosferă naturală autentică. Spre exemplu, la Palas Iaşi avem un raport al spaţiilor verzi din suprafaţa totală de aproape 46% şi cred că este singurul proiect din România care se poate mândri cu o proporţie atât de mare de verde”,  povesteşte Dan Chelaru. Din calculele făcute, arborii plantaţi în grădinile IULIUS absorb anual aproximativ 75 de tone de CO2. „Iar dacă adăugăm campaniile anuale de împădurire organizate de IULIUS, o iniţiativă de compensare a amprentei de carbon prin intermediul absorbanţilor naturali, precum pădurile, aportul este şi mai mare. Numai anul trecut am plantat peste 4.500 de puieţi şi estimăm că suprafeţele plantate vor stoca în următorii 50 de ani până la 4.500 tone CO2, contribuind la susţinerea obiectivului (13) Acţiune Climatică din Agenda ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Astfel de campanii de împădurire şi ecologizare sunt deja o tradiţie pentru noi, dar şi o manieră prin care ne apropiem de partenerii din clădirile de birouri, care participă la acţiuni alături de noi”, completează specialistul companiei ieşene.

     

    ZERO emisii, un obiectiv pentru viitor

    Discuţiile despre sustenabilitate ţintesc spre obiectivul „zero” atunci când vorbim despre deşeuri şi emisii, iar din această perspectivă, Dan Chelaru spune că sunt în plin proces de inventariere a emisiilor de carbon rezultate din întreg portofoliul de operaţiuni. Şi-au propus astfel să înţeleagă mai bine de unde provin aceste emisii şi să elaboreze un plan de măsuri şi acţiuni în vederea reducerii amprentei de carbon. „Vizăm îmbunătăţirea performanţei de mediu a companiei, în contextul îndeplinirii ţintelor asumate prin Convenţia de la Paris, de limitare a încălzirii globale cu 1,5°C faţă de nivelurile preindustriale. Suntem conştienţi că pentru reducerea amprentei de carbon este necesar un pachet de măsuri complexe, în cazul nostru materializat prin proiectarea de clădiri sustenabile (reducerea emisiilor din procesul de construcţie, proiecte de integrare a economiei circulare etc.), optimizarea utilizării resurselor (reducerea emisiilor din operaţiuni, măsuri specifice de eficienţă energetică, utilizare de energie regenerabilă etc.) sau prin dezvoltarea de proiecte de îmbunătăţire a conectivităţii/mobilităţii urbane sustenabile.” În ceea ce priveşte economia circulară şi managementul deşeurilor, una dintre direcţiile principale de acţiune ale IULIUS este un program de reducere şi valorificare a deşeurilor generate de proiectele grupului. „La Palas Iaşi, acolo unde am demarat deja programul de anul trecut, cantităţile de reciclabile au crescut cu 25% faţă de 2019. În prezent, programul se implementează în toate proiectele grupului şi ne aşteptăm la o creştere cu peste 50% a cantităţilor de reciclabile în a doua jumătate a anului. Următoarea etapă este transformarea resturilor în compost, proces care estimăm că va reduce cantitatea de deşeuri menajere cu până la 40%”, explică Group Sustainability Officer al IULIUS.

     

    Cum se construiesc oraşele pentru oameni?

    Deşi mai acută în marile oraşe, aglomerarea devine o problemă peste tot în lume, observă reprezentantul IULIUS. Administraţiile includ în strategiile de management urban soluţii de mobilitate, la care contribuie şi dezvoltatorii, cei care construiesc oraşele. În cazul IULIUS, proiectele de regenerare urbană au venit însoţite de investiţii în conectivitatea cu oraşul. „Credem că sustenabilitatea nu trebuie să fie o caracteristică doar a clădirilor, ci a proiectelor văzute ca întreg. De aceea, dezvoltările noastre includ investiţii în infrastructură (tunel auto, noi artere, străzi lărgite şi modernizate, parcări subterane şi multilevel, staţii de transport în comun, piste de ciclism şi spaţii pentru biciclete etc.), care susţin dezvoltarea durabilă a ţesutului urban şi au impact în accesibilitatea proiectului şi în economia de timp a vizitatorilor ori a angajaţilor. Toate vin să completeze viziunea „walkable cities”, la care aderăm prin legăturile pietonale, parcuri şi politici de încurajare a deplasării cu mijloace alternative pe care le implementăm, aşa cum sunt vestiarele şi duşurile amenajate în clădirile office pentru cei care vin cu bicicleta la birou, piste de ciclism şi campanii tematice”, adaugă Dan Chelaru. În total, în proiectele IULIUS din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava sunt peste 1.000 de locuri de parcare pentru biciclete, iar pentru autoturismele eco friendly sunt amenajate aproximativ 30 de staţii de încărcare electrică. „Portofoliul IULIUS s-a dezvoltat prin proiecte care au în centrul lor comunitatea, cu o misiune declarată de a contribui la creşterea calităţii vieţii, dincolo de proiectele de responsabilitate socială constante, cum sunt campaniile de donare de sânge, de conştientizare a unui stil de viaţă sănătos şi acţiuni sportive, campaniile de plantare, reciclare şi colectare selectivă, ecologizare etc.” Compania se implică şi în pregătirea viitorilor angajaţi sau clienţi, prin programe educaţionale, precum şi în susţinerea antreprenoriatului local. „Probabil cea mai frumoasă latură a strategiei de sustenabilitate a IULIUS este cea dedicată consolidării de comunităţi puternice şi sprijinirea tinerelor talente. Ne bucură impactul pe care aceste programe îl au şi răspunsul pozitiv pe care îl primesc, pentru că avem încrederea că este o contribuţie reală, constantă şi relevantă în comunităţile în care suntem prezenţi. Sunt numeroase acţiuni pe care le-am implementat până în prezent şi multe altele care vor continua să susţină tinerii, educaţional şi profesional, dar şi mediile antreprenoriale, creative şi culturale”, povesteşte Dan Chelaru. În programul de internship al IULIUS, de pildă, care în 2021 s-a desfăşurat la nivel de grup, s-au înscris peste 900 de tineri, au urmat programul 37, iar în companie au rămas angajaţi 21. Dezvoltatorul se implică şi în specializarea profesioniştilor de mâine – mai exact, desfăşoară un curs de Real Estate Business Management împreună cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, la care au participat 50 de studenţi. În cadrul aceleiaşi facultăţi, alături de alte companii, IULIUS a susţinut amenajarea unui laborator multimedia pentru specializarea marketing. De altfel, compania ieşeană a fost cea care a implementat un program de acţiuni educaţionale, în care a implicat multinaţionalele din spaţiile de birouri şi mediul universitar local, scopul fiind atragerea şi retenţia talentelor în Iaşi.

     

    Din ce este format universul IULIUS

    Segmentul OFFICE. Compania cu origini ieşene are în prezent în operare, pe segmentul birourilor:13 clădiri premium (clasa A), cu 152.000 mp închiriabili de spaţii de birouri verzi.

    Iaşi: 7 clădiri – 75.600 mp închiriabili

    Timişoara: 3 clădiri – 50.000 mp închiriabili

    Cluj-Napoca: 3 clădiri – 26.200 mp închiriabili

    …şi dezvoltă: Palas Campus Iaşi

    • Cea mai mare clădire de birouri ca suprafaţă din România – 60.000 mp închiriabili (54.000 mp office + 6.000 mp retail)

    Investiţie totală: 120 mil. euro

    Locuri de muncă create:

    • În timpul construcţiei – peste 1.700 de locuri de muncă

    • În operare – peste 5.000 de locuri de muncă

    Investiţii în infrastructură şi contribuţia la creşterea conectivităţii şi accesibilităţii întregului areal:

    • O nouă arteră, care conectează două mari bulevarde ale Iaşului

    • Cinci străzi adiacente, lărgite şi modernizate

    • 625 locuri de parcare subterane

    • piste de biciclete – aproximativ 650 metri

    • 500 spaţii de parcare bicicletă

    • Amenajare staţie de transport public

    • Conexiuni pietonale

    • Facilităţi pentru automobile electrice

    Funcţiuni Palas

    Campus: 

    • Hub medical

    • Food market – cafenele şi restaurante

    • Zonă de servicii

    • Şase vestiare dotate cu duşuri

    • Parc şi spaţii de recreere – 4.500 mp

    Termen inaugurare: primul trimestru din 2023

    Segmentul RETAIL:

    United Business Center | Iulius Town Timişoara – 30.000 mp închiriabili. Termen inaugurare – al doilea trimestru din 2022

    În categoria retail, IULIUS are în operare 300.000 mp închiriabili:

    *două proiecte mixed-use, cele mai ample investiţii în regenerare urbană din ultimii 10 ani, potrivit reprezentanţilor companiei – Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara

    *reţeaua Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava

     

    …şi dezvoltă:

    Family Market

    *două proiecte în construcţie în judeţul Iaşi (comuna Miroslava şi cartierul Bucium)

    *investiţie totală de 17 milioane de euro

    *suprafaţă de aproximatov 6.000 mp închiriabili fiecare

    *includ supermarket Auchan şi un mix personalizat de servicii necesare zilnic (băcănie, farmacie, librărie, spălătorie şi mobile service, până la florărie, pet shop, coafor etc.)

    *integrează parc, locuri de parcare, zone recreative, lucrări infrastructură etc.

    Termen inaugurare: al doilea trimestru din 2022

    Grădinile urbane Iulius Gardens:

    aproximativ 130.000 mp

    3 grădini urbane, integrate în Palas Iaşi, Iulius Town Timişoara şi Iulius Mall Cluj

  • 2021, anul în care energia a devenit adrenalină pură

    Ce a contat în energie în 2021?

     

    Asumarea planului european de zero emisii la nivelul anului 2050 a dat startul unei transformări fără precdent la nivelul sectorului energetic. Primul şi cel mai important impact? Scumpirile fără precedent.

    Datele pentru luna noiembrie de la bursa de energie OPCOM arată un preţ mediu al energiei tranzaţionate spot de 213 euro pe MWh, escaladare istorică, imposibil de anticipat în 2020. Astfel, preţul este cu circa 11% mai mare faţă de media din octombrie şi de peste patru ori mai mare faţă de noiembrie anul trecut.

    Pentru martie 2022, certificatele de emisii se tranzacţionează la 85 de euro pe tonă. Saltul este spectaculos dacă se ia în calcul media de anul trecut, de numai 24 de euro, în timp ce valorile din 2013, de 3 euro pe unitate, par acum ireale.

    De la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anului trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anului acesta. În prezent, tranzacţiile se stabilesc, pe Bursa de la Viena, CEGH, la aproape 100 de euro pe MWh.

     

    Tendinţe de urmărit în 2022

     

    1. Anul viitor se va da startul celui mai mare şantier al României, primele parcuri eoliene şi proiectele solare noi, de mari dimensiuni, urmând să fie lansate.

    2. Se va decide soarta gazului din Marea Neagră, anul 2022 fiind termenul limită pentru anunţarea deciziei finale e investiţii în perimetrul Neptun Deep, gestionat de OMV Petrom în parteneriat cu Romgaz.

    3. Banii din PNRR vin doar cu reforme. 4. Schimbarea legislaţiei din energie şi stabilirea unor cadre de reglementare complet noi, pentru soluţii cum sunt hidrogenul sau energia eoliană offshore, trebuie să înceapă.

    5. Se va calma preţul energiei şi al gazului natural? Experţii spun că nu mai sunt motive de inflamare suplimentară. Deocamdată pieţele îi contrazic.

     

    Personajul anului în energie

     

    Prosumatorul – consumatorul de energie transformat în producător este „vedeta” anului. Dacă la jumătatea anului erau peste 6.200 astfel de noi jucători, finalul lui 2021 are toate şansele să se încheie cu o „comunitate” de peste 10.000 de prosumatori.

     

    „Fără Neptun Deep (Marea Neagră) nu putem vorbi de independenţă energetică pentru România şi fără lege nu putem vorbi de Neptun Deep. Fără gazul din Marea Neagră, România va ajunge la importuri de 50% din consum până în 2030.“ Christina Verchere, CEO al OMV Petrom

     

    „Trebuie să punem ceva în locul centralelor pe cărbuni foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina. Aceasta este realitatea.” Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica

  • CSR 2021: Auchan Retail România: Zero Risipă

    Motivaţie: Potrivit studiilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de mâncare sunt aruncate, în timp ce în România o treime din alimente ajunge la gunoi. Studiile din domeniu arată că alimentele pierdute sau risipite contribuie direct şi la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră globale.

    De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor.  Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

     

    Descrierea proiectului: Implementat în luna iunie a anului 2020, programul „Zero Risipă” reprezintă una dintre acţiunile majore ale companiei Auchan Retail România cu scopul de a reduce risipa alimentară.

    Obiectivul programului este salvarea de la risipă a minimum 800 de tone de alimente din comerţ în fiecare an. De asemenea, retailerul şi-a propus ca, pe termen lung, în magazinele sale să nu se risipească niciun aliment, iar pubelele să fie goale. În plus, în 8 dintre hipermarketuri a fost implementat sistemul de inteligenţă artificială cu scopul de a contribui la diminuarea risipei fără intervenţie umană.

    Ţelul acestui program este sensibilizarea consumatorilor în ceea ce priveşte magnitudinea impactului risipei alimentare asupra mediului înconjurător, dar şi asupra economiei şi a costurilor de pe întreg lanţul de distribuţie: de la producător, până la clientul final. De asemenea, prin „Zero Risipă”, retailerul şi-a propus creşterea nivelului de conştientizare cu privire la un consum responsabil, cu scopul de a preveni şi de a combate risipa alimentară.

     

    Rezultate: În primele şase luni de la începerea programului „Zero Risipă” (august 2020 – ianuarie 2021), retailerul, împreună cu clienţii săi, a economisit peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse şi peste 812.000 de mese complete, evitând producţia de 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.  Astfel, obiectivul companiei de a reduce risipa de alimente cu cel puţin 800 de tone anual este atins, ţinând cont că în primele 6 luni de activitate, obiectivul este pe jumătate atins.

    „Zero Risipă” a devenit acum parte din ritualul operaţional al angajatului ce are ca scop siguranţa şi securitatea alimentară, aspect care se perpetuează în fiecare dimineaţă de către fiecare angajat din fiecare perimetru al magazinelor. Numărul de angajaţi implicaţi în acest proiect este de peste 1.000, iar perioada efectivă de pregătire şi implementare a proiectului a fost de şapte luni.

  • CSR 2021: Oraşul Viitorului, EFdeN Sustainable City, primul prototip de oraş sustenabil din România

    Grupul Engie România

     

     

    Motivaţie: Efectele încălzirii globale au devenit tot mai vizibile, fiind necesar un efort colectiv pentru a le contracara şi a reduce emisiile de dioxid de carbon. În viitor, 70% din populaţie va trăi în aglomerări urbane, acestea fiind şi cele mai mari generatoare de emisii de CO2, estimate la aproximativ 70%. Astfel, spaţiile urbane, aşa cum le cunoaştem noi astăzi, trebuie să fie redefinite pentru a se adapta cerinţelor şi contextului de mâine. Amenajarea urbană a oraşului viitorului va fi cheie pentru tranziţia la o economie cu emisii reduse de CO2. Construcţia pe scară largă de locuinţe pasive energetic, utilizarea de energie regenerabilă produsă local şi cât mai aproape de locul de consum, iluminatul public solar, alături de soluţiile de mobilitate cu emisii reduse sunt tot atâtea răspunsuri care pot contribui la conturarea oraşelor de mâine. De aceea, împreună cu partenerul tradiţional al Grupului ENGIE România, EFdeN, au lansat „Oraşul Viitorului”, primul prototip de oraş sustenabil din România, cu scopul de a inspira proiectele şi iniţiativele inovatoare care fac viaţa urbană mai bună şi care încurajează oamenii către un comportament mai responsabil faţă de mediu.

     

    Descrierea proiectului: EFdeN Sustainable City reuneşte case independente energetic, device-uri inteligente conectate între ele, soluţii de producţie autonomă de energie verde şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. „Ne bucurăm să susţinem primul prototip de oraş sustenabil din România, ce regrupează soluţii sustenabile de locuire, de producere a energiei şi de mobilitate. Ne propunem, în acest fel, să facem cunoscute publicului larg, decidenţilor şi comunităţilor tehnologiile şi soluţiile pe care partenerii de la EFdeN le dezvoltă astfel încât, împreună, să începem să construim oraşul viitorului”, a declarat Eric Stab, preşedinte director general al ENGIE Romania, la evenimentul de lansare a proiectului.

    Echipa EFdeN care a lucrat la implementarea proiectului este formată din 40 de studenţi. Aceştia au lucrat din 2019, de la începutul proiectului, aproximativ 70.000 de ore. Proiectul s-a bucurat de atenţia media şi a autorităţilor, care au vizitat şi apreciat proiectul.

    Proiectul este realizat sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

    Rezultate: Proiectul este situat în campusul de 4.000 mp al Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor din Bucureşti. Peste 40 de puncte de interes vor fi proiectate şi executate în cele opt zone tematice ale EFdeN Sustainable City:

    1. Case sustenabile: include cele două case solare, EFdeN 4C şi EFdeN Signature, premiate naţional şi internaţional, finanţate şi cu sprijinul ENGIE, care au reprezentat România la ediţiile din 2014 şi 2018 ale prestigioasei competiţii mondiale Solar Decathlon;

    2. Energie: un spaţiu interactiv ce promovează atât consumul eficient de energie, cât şi producţia de energie curată, plecând de la panouri solare, fotovoltaice şi până la pompe geotermale şi stocare gravitaţională;

    3. Educaţie: un spaţiu de studiu şi de experimente şi ateliere de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică;

    4. Mobilitate: include o staţie multifuncţională pentru biciclete şi trotinete electrice, staţii de încărcat maşini electrice, o staţie
    smart-bus;

    5. Agricultură urbană: include o producţie locală de legume în seră interioară şi seră hidroponică exterioară;

    6. Sănătate: zone de şah, basket, tenis, badminton, dar şi de yoga;

    7. Resurse: spaţii informative şi interactive de reducere, reutilizare şi reciclare;

    8. Artă: un spaţiu expoziţional, instalaţii senzoriale, sustainable fashion şi o scenă pentru piese de teatru. În acest moment, EFdeN Sustainable City reuneşte 11 dintre cele 40 de puncte de interes care vor fi executate: Casele EFdeN 4C şi Signature, Copaci fotovoltaici, Staţii încărcat maşini electrice, Staţie biciclete şi trotinete, Eoliene urbane, Zone studiu, Sistem hidroponic Agricultură urbană, Fresh bar şi zone în care se poate juca şah, basket sau tenis de masă. Cei interesaţi pot vizita Oraşul Viitorului în fiecare duminică, între orele 12:00 şi 16:00.

  • PwC: Emisiile de carbon s-au redus anul trecut cu 2,5% la nivel global, pe fondul reducerii cererii de energie din cauza pandemiei, dar rata de decarbonare ar trebui să ajungă la 12,9% anual

    Rata de reducere a emisiilor de carbon la nivel global a ajuns la 2,5% în 2020, în creştere uşoară comparativ cu nivelul din 2019, de 2,4%, pe fondul reducerii cererii de energie din primul an marcat de pandemie, arată cel mai recent raport PwC Net Zero Economy Index.

    Cu toate acestea, statele sunt încă departe de progresul necesar pentru limitarea creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5°C, aşa cum a fost convenit prin Acordul de la Paris.

    Indicele PwC arată că rata de decarbonare ar trebui să ajungă la 12,9% anual, de peste cinci ori mai mare decât în 2020, astfel încât emisiile să scadă la jumătate până în 2030 şi să ajungă la zero până în 2050.

    ”Cele mai mari 30 de economii la nivel mondial au alocat 4,8 trilioane de dolari, însemnând aproape o treime din totalul sumelor pe care le-au lăsat în economie prin stimuli fiscali, anul trecut, pentru a sprijini  politicile de mediu, în principal prin măsuri de eficienţă energetică, cum ar fi soluţii de încălzire cu energie verde a locuinţelor sau achiziţia de vehicule electrice. Astfel de investiţii pot oferi un impuls pe termen scurt economiei, oferind în acelaşi timp noi locuri de muncă, un acces mai larg la energie, creştere economică, dar contribuie şi la reducerea emisiilor pe termen lung”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

    Doar două state la nivel mondial, Mexic şi Indonezia, au înregistrat rate de decarbonare de două cifre anul trecut, de 12,4% şi, respectiv, 10,6%, ca urmare a restricţiilor economice impuse de pandemie. Aceste rezultate sunt o situaţie izolată, mai degrabă decât o dovadă a unei tendinţe pe termen mai lung, având în vedere că ambele ţări au anunţat în 2021 planuri de investiţii în producţia de combustibili fosili.

    Cererea globală de energie a scăzut cu 4,3% în 2020, ducând la o scădere a emisiilor globale totale, însă estimările arată o creştere cu 4,6% în 2021, condusă de pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare.

    În timp ce impactul COVID-19 continuă să fie resimţit în întreaga lume, multe ţări au ridicat restricţiile ceea ce a dus la o revigorare atât de necesară a activităţii economice, dar şi o revenire a emisiilor.

  • Edit Târcolea, director general Toyota România: În următorii patru ani ne propunem să lansăm 40 de autovehicule electrificate noi la nivel global

    Edit Târcolea, directorul general al Toyota România, importatorul mărcilor Toyota şi Lexus pe piaţa locală, estimează că până în 2025, compania va lansa la nivel global 40 de autovehicule electrificate noi, într-un demers care promovează dezvoltarea vehiculelor de generaţie următoare cu emisii reduse sau zero de dioxid de carbon.

    “De la Toyota Prius, prima maşină hibrid produsă în serie în lume, până la autovehiculele hibrid cu încărcare la priză sau cele electrice, planurile noastre continuă la fel de ambiţioase. Până în 2025, ne propunem să lansăm la nivel global nu mai puţin 40 de autovehicule electrificate noi şi să oferim cea mai mare gamă de vehicule electrificate”, spune Edit Târcolea.             

    Compania a marcat recent lansarea oficială a proiectului “Beyond Zero” în România. Elementele proiectului sunt concepute pentru a oferi mobilitate fără restricţii, cu zero emisii, care să ajute la îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi a societăţii.

    “Platforma Toyota Beyond Zero reprezintă angajamentul nostru faţă de societate, prin care promovăm dezvoltarea vehiculelor de generaţie următoare cu emisii CO2 scăzute sau zero, incluzând hibride, hibride plug-in, vehicule electrice şi cu hidrogen”, adaugă Edit Târcolea.

    Strategia Toyota pe termen lung este de a utiliza toate tehnologiile disponibile pentru atingerea neutralităţii din punct de vedere a dioxidului de carbon în mobilitatea globală, într-un mod sustenabil.

    Istoria Toyota în domeniul electrificării se concretizează în cele peste 18 milioane de modele hibrid Toyota şi Lexus livrate clienţilor la nivel mondial, ce au redus amprenta de CO2 cu 120 de milioane de tone raportat la motorizările convenţionale corespondente din gamă, echivalentul emisiilor absorbite într-un an de aproximativ  9 miliarde de copaci.

    Oficialii companiei estimează că anul viitor Toyota va lansa în România automobile hibrid cu încărcare la priză – Toyota RAV4 Plug-in hybrid şi Lexus NX Plug-in hybrid şi automobile electrice – Toyota bZ4X şi Lexus UX 300e.

  • OMV Petrom a finalizat prima livrare de gaz natural lichefiat din România. Volumul a alimentat prima navă cu motoare pe bază de GNL construită în România

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a efectuat prima livrare de GNL către Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare şantier maritim din sud-estul Europei. Produsul a fost utilizat pentru alimentarea unei nave cu motoare care utilizează GNL. Este prima navă de acest tip construită în România, la Şantierul Naval Damen, din Mangalia.

    Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil: „Sectorul transporturilor, care are un rol esenţial pentru mobilitatea bunurilor şi a oamenilor, este şi unul dintre sectoarele în care sunt necesare măsuri eficiente şi cuprinzătoare de reducere a emisiilor. OMV Petrom este şi va continua să fie parte din soluţie, cu un portofoliu mixt de produse care sa răspundă nevoilor de mobilitate din ţara noastră. Prima livrare de GNL din Romania este încă un pas pe care îl facem in extinderea ofertei de produse pentru transport cu emisii scăzute.”

    Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Gas: „În contextul tranziţiei energetice, utilizarea GNL-ului în transport şi industrie poate duce la o reducere semnificativă a emisiilor de carbon şi a celor poluante. România are un potenţial semnificativ de gaze naturale, iar valorificarea acestuia, inclusiv prin lichefiere, deschide noi orizonturi pentru economia româneasca şi contribuie la obiectivele agendei climatice.”

    Florin Spătaru, membru al Directoratului societăţii Damen Shipyards Mangalia: „Ne bucură colaborarea dintre doi lideri ai industriei din România şi nu numai, care au făcut posibilă o premieră: este pentru prima dată când o astfel de navă este construită în România, iar acest lucru demonstrează că industria navală românească este capabilă să implementeze proiecte foarte complexe şi inovatoare cu un înalt nivel tehnologic.”

    Prima livrare de GNL din România, efectuată de OMV Petrom, a presupus coordonarea şi gestionarea în premieră a unui proces complex în care au fost implicate mai multe companii partenere, in condiţiile respectării tuturor măsurilor de siguranţă. Acesta s-a concretizat în două transporturi separate a câte două autocisterne, care au alimentat rezervorul primei nave din România care funcţionează pe bază de GNL.

    Prin răcirea gazelor naturale la o temperatură de -160°C şi prin lichefiere, acestea îşi reduc volumul de aproximativ 600 de ori comparativ cu volumul în stare gazoasă.

    Astfel, pot fi stocate şi transportate în siguranţă pe distanţe foarte lungi, cu un grad crescut de eficienţă economică şi energetică. Gazele naturale lichefiate reprezintă o alternativă de tranziţie pentru un transport mai curat, în special pentru segmentele de transport ce pot fi mai greu decarbonate, precum transportul rutier greu de marfă şi transportul naval.

    Prin utilizarea de GNL în transporturi, emisiile de CO2 scad cu 15%, cele de oxid de azot scad cu 50%, iar emisiile de particule grele scad cu 99%.

    De asemenea, GNL nu generează emisii de sulf, respectând astfel cerinţele stricte privind emisiile de sulf ale Organizaţiei Maritime Internaţionale.

    OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 53 milioane bep în 2020. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone annual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui iunie 2021, sub două branduri, OMV şi Petrom.

    OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de aproximativ 32 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005-2020.

    OMV Petrom are 26,6 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.

    Acţiunile SNP înregistrează de la începutul anului o creştere de 28,3%, pe fondul unor tranzacţii de 752,7 mil. lei, arată datele BVB.