BusinessMagazin

Tag: Ediţie specială 1005S

  • Când vor începe taxiurile zburătoare să navigheze în Dubai

    Oraşul Dubai pregăteşte lansarea unui serviciu de taxiuri aeriene pentru anul 2026, care va include puncte de decolare/aterizare (vertiporturi) precum aeroportul DXB, Palm Jumeirah, Dubai Marina şi Downtown.

    Compania americană Joby Aviation a semnat un acord exclusiv pe şase ani cu Dubai Roads and Transport Authority (RTA) pentru operaţiuni cu aeronave eVTOL – decolări/aterizări verticale – care vor transporta pasageri între aceste hub-uri urbane. 

    Scopul este ca taxiul aerian să devină parte integrantă a sistemului de mobilitate urbană – nu doar un serviciu premium –, cu tarife apropiate de Uber Black şi copierea modelului de utilizare în regim „apel-şi-zbor” (dial-and-fly). Testele au inclus zboruri pilotate în Emirate, inclusiv cu modelul Midnight al Archer Aviation şi cu alte aeronave adaptate la condiţii locale (căldură, nisip), iar regulamentele privind coridoarele aeriene sunt în curs de finalizare.

    Sursa: The Times of India, Gulf News


     

  • Strategie. Lucia Stoicescu, Wonderful România: „Inovaţia se întâmplă acolo unde sunt problemele clienţilor, nu în laborator”

    Wonderful s-a lansat la începutul acestui an cu promisiunea să transforme customer service-ul dintr-un centru de cost suprasolicitat într-o zonă în care agenţii AI preiau sarcinile repetitive, iar oamenii se ocupă de cazurile care cer empatie şi judecată complexă. Platforma de agenţi AI a companiei foloseşte modele de inteligenţă artificială de top, peste care adaugă un strat puternic de localizare: limbaj natural în română, sensibilitate la nuanţe şi adaptare la specificul pieţei.

     

    Decizia de a începe cu România nu ţine doar de oportunitate comercială, ci şi de un statement: puţine companii tech globale îşi asumă să pună în plan principal Europa Centrală şi de Est şi să investească într-o limbă „dificilă” din punct de vedere tehnic. Wonderful a ales să facă exact acest lucru – să combine AI de clasă mondială cu talent local şi cu probleme concrete ale companiilor de aici, cu ambiţia de a construi cazuri de utilizare care pot fi apoi scalate în alte pieţe, a explicat Lucia Stoicescu, Country Wonderful România, în cel mai recent eveniment dedicat inovaţiei organizat de BUSINESS Magazin. Modelul propus de Wonderful porneşte de la convingerea că inovaţia autentică nu se face pentru tehnologie în sine, ci pentru nevoile clienţilor. Agenţii AI dezvoltaţi de Wonderful sunt omnichannel – funcţionează pe voce, chat şi e-mail – şi pot gestiona autonom până la 80% din volumele standard de interacţiuni: întrebări recurente, actualizări de status, cereri simple. În loc să lanseze doar „feature-uri” noi, compania urmăreşte impactul real în operaţiuni: timp redus de răspuns, costuri optimizate, disponibilitate 24/7 şi experienţe mai consistente pentru clienţi. Dincolo de produs, strategia Wonderful se sprijină pe o cultură internă orientată către experiment. Echipele lucrează în sprinturi scurte, testează rapid ipoteze împreună cu clienţii enterprise, iterează şi închid fără ezitare direcţiile care nu aduc rezultate. Orice funcţionalitate care trece testul realităţii este integrată apoi în platformă, astfel încât toate companiile care o folosesc să beneficieze de ea. Lucia insistă asupra ideii de „avantaj competitiv viu”: nu este suficient să fii primul care implementează AI, trebuie să continui să înveţi, să adaptezi şi să refaci permanent arhitectura de soluţii. Pe termen scurt şi mediu, direcţiile de dezvoltare sunt clare: agenţi AI care ajută la crearea altor agenţi (AI care configurează AI), agenţi specializaţi în testare automată şi parteneriate strânse cu companii care vor să ducă AI din faza de pilot în zona de producţie la nivel de întreg customer service. Wonderful mizează pe România ca pe un laborator deschis – nu de tehnologie abstractă, ci de use case-uri validate împreună cu companii mari, într-o piaţă în care presiunea pe eficienţă şi experienţă de client este tot mai mare. Pentru ecosistemul local, mesajul Luciei Stoicescu este dublu: pe de o parte, România are talent, apetit pentru tehnologie şi decidenţi conectaţi la trenduri; pe de altă parte, saltul real va veni abia atunci când vom avea mai multe huburi de inovaţie în care start-up-urile, universităţile, corporaţiile şi furnizorii de tehnologie vor lucra împreună. În această ecuaţie, Wonderful îşi asumă rolul de partener de transformare, nu doar de furnizor de software: un jucător care vrea să demonstreze, în România, că agenţii AI pot deveni o infrastructură de bază pentru customer service, nu doar un experiment interesant de prezentat la conferinţe.  

    Wonderful este o platformă de agenţi AI care automatizează până la 80% din interacţiunile dintre companii şi clienţi — pe voce, chat şi e-mail — adaptându-se la orice limbă sau piaţă, inclusiv România. Start-up-ul a fost fondat în 2024, la Tel Aviv, de Bar Winkler şi Roey Lalazar, doi specialişti în AI conversaţional şi operaţiuni enterprise. România este una dintre primele pieţe europene vizate, coordonată de Lucia Stoicescu, iar extinderea pe regiune este condusă de Bogdan Putinică.

    Cinci întrebări şi răspunsuri din discuţia cu Lucia Stoicescu, Country Manager, Wonderful România

    1. Ce face, concret, Wonderful şi ce aduce nou în zona de customer service?

    Wonderful oferă o platformă de agenţi AI care schimbă fundamental modul în care companiile interacţionează cu clienţii. Tehnologia este de clasă mondială, iar miza în România a fost adaptarea fină la limbă – nuanţe, context, diacritice, particularităţi culturale – astfel încât conversaţiile cu agenţii AI să fie cât mai naturale. Soluţia este gândită pentru sectorul enterprise şi permite automatizarea a până la 80% din activitatea unui departament de customer service, pe voce, chat şi e-mail.

    2. De ce a fost important pentru companie să deschidă mai întâi România şi pe cine vizaţi acum?

    Decizia de a deschide România a fost una strategică: puţine companii tech de top aleg să investească prioritar în pieţe considerate „grele” din punct de vedere lingvistic. România este, însă, o piaţă plină de talent, cu factori de decizie foarte conectaţi la trendurile tehnologice. Misiunea Wonderful aici este simplă şi ambiţioasă: să ajute cât mai multe companii să treacă de la experimente punctuale la cazuri reale de AI în producţie, la scară. Primul val de clienţi îl reprezintă companiile enterprise, urmând apoi companiile medii şi mijlocii.

    3. Cum arată adopţia AI în customer service în acest moment?

    Suntem într-o etapă în care piaţa începe să recompenseze AI-ul care livrează în producţie, nu doar conceptele „nice to have”. Dacă înainte vorbeam despre asistenţi simpatici şi proiecte-pilot, astăzi agenţii AI pot prelua autonom fluxuri întregi din customer service. Tehnologia este deja aici, iar diferenţa o face viteza cu care echipele de management îşi asumă decizia de a implementa AI la scară, cu rezultate măsurabile.

    4. Ce obiective aveţi pentru următorii trei ani în România din perspectiva inovaţiei?

    Ţinta pentru următorii ani este ca 80% din tot ce se întâmplă azi într-un departament de customer service să poată fi executat integral de agenţi AI, iar oamenii să se concentreze pe situaţiile cu adevărat complexe. Wonderful lucrează la agenţi care construiesc alţi agenţi (AI agent builders), la agenţi care testează automat agenţii existenţi şi la parteneriate strânse cu companiile enterprise. Fiecare proiect aduce înapoi în platformă învăţăminte şi automatizări care pot fi scalate.

    5. Ce crezi că lipseşte ecosistemului local pentru a accelera inovaţia în AI?

    Locuri unde start-up-urile, corporaţiile, universităţile, furnizorii de date şi de tehnologie lucrează împreună, nu în paralel. Inovaţia nu se întâmplă într-un laborator izolat, ci acolo unde sunt problemele reale ale clienţilor. Avem nevoie de mai multe huburi de inovaţie în România, de o cultură a experimentului, de organizaţii care încurajează testarea rapidă, pivotarea şi transformarea în soluţii concrete puse în producţie, nu doar în prezentări. 

  • Centrala care a devenit obiectiv public în Shenzhen

    Studioul Schmidt Hammer Lassen a finalizat Shenzhen Energy Ring, o centrală de incinerare a deşeurilor transformată într-un obiect civic vizitabil, scrie Dezeen. Clădirea procesează 5.000 de tone de deşeuri pe zi şi produce anual 1,2 miliarde kWh, depăşind standardele de emisii din China şi UE. Forma conică compactă integrează toate funcţiunile pe o amprentă minimă, iar faţada este alcătuită din peste 8.000 de lamele metalice care permit ventilarea naturală. Vizitatorii pot parcurge un traseu complet: o pasarelă între coşurile de fum, un coridor vitrat suspendat care arată procesul de incinerare şi o promenadă de 1,1 km pe acoperiş. Proiectul este unul dintre primele obiective industriale din China certificate LEED Gold şi foloseşte o instalaţie fotovoltaică de 18.000 mp. Studioul spune că scopul este „să schimbe percepţia publică asupra deşeurilor şi a responsabilităţii faţă de mediu.”

    Sursa: dezeen.com

  • Cum arată inovaţia în securitate cibernetică atunci când AI-ul se luptă cu AI-ul?

    În securitate cibernetică, diferenţa dintre un incident evitat şi o criză majoră eSTE, de multe ori, o chestiune de viteză. Bitdefender şi-a construit filosofia tocmai pe acest decalaj dintre reacţia apărătorilor şi sprintul atacatorilor.

    Atacatorii informatici nu mai sunt personaje izolate într-un subsol, ci actori tehnologici extrem de avansaţi, care folosesc cele mai noi descoperiri tehnologice ca să-şi atingă scopul, inclusiv AI. Diferenţa dintre ei şi o companie de securitate este viteza de reacţie. Dacă noi inovăm în şase luni şi ei inovează în şase zile, am pierdut”, a spus Răzvan Costache, Director of Innovation, Consumer Solutions, Bitdefender, în cadrul conferinţei „Cum transformă companiile viitorul prin inovaţie şi sustenabilitate”. Din acest motiv, compania lucrează pe două fronturi: produce soluţii pentru nevoile de azi şi, în paralel, dezvoltă tehnologii care încă nu au ajuns pe piaţă, „ca să fim pregătiţi înainte ca atacurile să apară”. Realitatea ultimilor ani confirmă miza.

    Nu exploatările spectaculoase fac cele mai mari pagube, ci fraudele online – aparent banale, dar imense ca volum şi rafinament. „În momentul de faţă, cele mai mari pierderi vin din fraudele online, nu din atacuri tehnice complexe. În 2024, pierderile globale au depăşit 1.000 de miliarde de dolari, iar statisticile arată că doar 7% dintre fraude sunt raportate. Deci cifrele reale sunt mult mai mari, iar creşterea a fost posibilă pentru că AI-ul a democratizat frauda, a ieftinit-o şi a făcut-o scalabilă. Azi poţi trimite 200 de milioane de mesaje-capcană la un click distanţă”, explică Răzvan Costache. Iar 2025 aduce un strat în plus: personalizarea agresivă. „Lucrul cu adevărat periculos este că fraudele nu mai sunt generice. În 2025 vedem conţinut scam personalizat pe vârstă, profesie, comportament digital… Asta înseamnă că fiecăruia dintre noi i se poate întinde o capcană făcută special pentru el.” Răspunsul Bitdefender vine într-o suită de agenţi AI care „citesc” mesajele aşa cum o face un om – în limbaj natural, cu înţelegerea contextului, nu doar prin scanarea linkurilor sau a fişierelor ataşate. „Noi am răspuns la asta cu agenţi AI specializaţi, care pot «citi» frauda exact ca un om… Dacă mesajul are intenţie maliţioasă, agenţii îşi fac treaba şi chiar explică de ce în limba utilizatorului. Practic, AI-ul nostru lucrează împotriva AI-ului atacatorilor. E un duel continuu.” Rezultatul este un mix între prevenţie şi pedagogie: utilizatorul primeşte nu doar protecţie, ci şi explicaţii clare, pe înţelesul lui, despre ce s-a întâmplat şi ce ar trebui să facă.

    Atacatorii informatici nu mai sunt personaje izolate într-un subsol, ci actori tehnologici extrem de avansaţi, care folosesc cele mai noi descoperiri tehnologice ca să-şi atingă scopul, inclusiv AI. Diferenţa dintre ei şi o companie de securitate este viteza de reacţie. Dacă noi inovăm în şase luni şi ei inovează în şase zile, am pierdut.

    Răzvan Costache, Director of Innovation, Consumer Solutions, Bitdefender

     

    Pe frontul companiilor, provocarea e diferită şi, paradoxal, mai subtilă. Cristian Iordache, Director of Product Marketing, Business Solutions, Bitdefender, descrie metamorfoza adversarului: „În securitate cibernetică nu mai vorbim despre hackeri în sensul clasic – vorbim despre o industrie de criminalitate digitală, grupuri specializate, cu bugete, cu infrastructură. Au timp, au resurse şi constant găsesc metode noi de a evita detecţia. Asta înseamnă că inovaţia în securitate nu poate fi opţională. Nu este un experiment, este un element de supravieţuire pentru companii.” O descoperire contraintuitivă, obţinută după analizarea a 700.000 de incidente majore, a schimbat inclusiv direcţia produselor Bitdefender: „84% dintre atacuri folosesc unelte legitime care sunt preinstalate pe sistemul de operare şi se bazează tot mai puţin pe malware. Asta le face extrem de greu de detectat şi oprit”, spune Cristian Iordache. De aici a apărut PHASR – o tehnologie care învaţă, cu ajutorul AI-ului, comportamentul unic al fiecărui angajat şi restricţionează automat doar acele acţiuni riscante care ies din tiparul său. Practic, atacatorul care se ascunde în spatele „uneltelor bune” este obligat fie să devină vizibil, fie să renunţe. „Am creat practic o categorie nouă în securitate: Dynamic Attack Surface Reduction”, adaugă Iordache. Primele rezultate vin deja din partea marilor clienţi, dar efectul important este la fel de clar în zona companiilor mici şi medii: aceeaşi protecţie, fără să fie nevoie de armate de analişti. „Inovaţia contează cu adevărat abia atunci când devine accesibilă, nu doar când e spectaculoasă.” În spatele acestei arhitecturi stă o disciplină a validării: „Nu este suficient să inventezi un produs. Trebuie să demonstrezi că funcţionează. Noi validăm inovaţia în trei feluri: teste independente, analizele analiştilor precum Gartner şi Forrester şi, cel mai important, feedback real de la clienţi. Dacă un atac major a afectat alte companii, iar tu eşti nevătămat, acela este testul suprem al inovaţiei.” Din această perspectivă, inovaţia nu este o poveste frumoasă despre „ce ar putea fi”, ci un instrument care, măsurabil, schimbă rezultatul. Ceea ce rămâne neschimbat este presiunea adoptării. „Adopţia tehnologiei, în special AI, nu mai este un «nice to have». Este un criteriu de competitivitate. O companie care nu adoptă tehnologie devine, automat, o companie vulnerabilă”, avertizează Cristian Iordache. De partea cealaltă, Costache subliniază că rezistenţa la noile instrumente e, paradoxal, un risc: „AI-ul trebuie văzut ca o unealtă. Adoptat cu grijă şi integrat treptat, îţi face viaţa mai uşoară şi îţi accelerează livrarea. Respingerea lui creează riscuri reale – pentru companii şi pentru oameni”. În esenţă, modelul Bitdefender e simplu de spus şi greu de executat: înveţi mai repede decât atacatorul, reduci suprafaţa de atac înainte să fie exploatată, transformi detecţia într-un dialog inteligent cu utilizatorul şi dovedeşti, prin teste şi prin realitate, că funcţionează. Restul e viteză. Şi, în securitate cibernetică, viteza este însăşi definiţia inovaţiei. 

    În securitate cibernetică nu mai vorbim despre hackeri în sensul clasic – vorbim despre o industrie de criminalitate digitală, grupuri specializate, cu bugete, cu infrastructură. Au timp, au resurse şi constant găsesc metode noi de a evita detecţia. Asta înseamnă că inovaţia în securitate nu poate fi opţională. Nu este un experiment, este un element de supravieţuire pentru companii.

    Cristian Iordache, Director of Product Marketing, Business Solutions, Bitdefender

    Cinci întrebări şi răspunsuri din discuţia cu Răzvan Costache şi Cristian Iordache

     

    1. Cum definiţi inovaţia în securitate cibernetică şi cât de importantă este ea astăzi?

    Răzvan Costache:

    Atacatorii cibernetici, hackerii, sunt pasionaţi de tehnologie. Chiar dacă o folosesc în scopuri negative, ei încearcă mereu să adopte cele mai noi descoperiri tehnologice – acum, de exemplu, zona de AI. Pentru a rămâne cu un pas înainte, la Bitdefender împărţim activitatea în două direcţii: una axată pe nevoile actuale ale pieţei, prin dezvoltarea de produse noi de securitate, şi o alta care se concentrează pe nevoile viitoare, experimentând cu tehnologii care încă nu sunt gata pentru piaţă. În acest fel, putem anticipa şi livra soluţii bazate pe tehnologii de ultimă generaţie atunci când apar noile ameninţări.

    Cristian Iordache:

    Inovaţia este esenţială. În zona de securitate pentru companii vedem atacatori mult mai sofisticaţi, vorbim despre o adevărată industrie a criminalităţii digitale, cu resurse şi timp pentru a planifica atacuri. Ei adoptă constant tehnologii noi, iar impactul poate fi semnificativ. Inovaţia trebuie menţinută permanent — nu doar pentru ameninţările prezente, ci şi pentru cele viitoare. Poate fi incrementală (îmbunătăţiri constante) sau disruptivă (tehnologii, produse sau abordări complet noi).

    2. Care sunt principalele pericole pentru utilizatorii de acasă în acest moment?

    Răzvan Costache:

    Fraudele online sunt cele mai răspândite şi cele mai profitabile atacuri. În 2024, pierderile globale au depăşit 1.000 de miliarde de dolari, iar doar 7% dintre fraude sunt raportate. Această explozie a fost posibilă din cauza democratizării accesului la tehnologiile bazate pe AI şi modele de limbaj. Acum e foarte uşor să lansezi campanii de fraudă la scară largă – sute de milioane de e-mailuri, SMS-uri sau mesaje false – care să inunde piaţa.

    Mai mult, în 2025 vedem o personalizare agresivă a acestor fraude: conţinut adaptat pe vârstă, profesie, obiceiuri digitale. Atacatorii folosesc inclusiv mecanismele de targetare din social media pentru a trimite mesaje concepute exact pentru fiecare categorie de utilizator.

    3. Cum s-a schimbat percepţia companiilor din România asupra securităţii cibernetice?

    Cristian Iordache:

    Percepţia evoluează constant. Nu ne adresăm doar marilor companii, ci şi IMM-urilor. Acestea au resurse limitate şi mai puţini oameni în IT. De aceea, inovaţiile noastre nu vizează doar o protecţie mai bună, ci şi un mod mai eficient de administrare, cu efort minim din partea echipelor interne.

    4. Cum influenţează AI activitatea voastră şi industria securităţii cibernetice?

    Răzvan Costache:

    AI ne ajută să facem securitatea mai simplă şi mai intuitivă. Domeniul acesta nu e „sexy” pentru utilizatori, dar prin modelele de limbaj putem comunica mai natural cu ei. AI ne ajută să detectăm şi fraude subtile, acolo unde nu există un fişier infectat sau un link periculos, ci doar intenţie.

    Am creat un sistem de detecţie a fraudelor asistat de AI, bazat pe agenţi specializaţi care „înţeleg” mesajele în mod contextual şi pot oferi avertismente clare şi explicaţii în limbaj natural. Practic, AI-ul nostru lucrează împotriva AI-ului atacatorilor – e un duel continuu.

    5. Ce mesaj aveţi pentru companii şi utilizatori?

    Răzvan Costache:

    Nu trebuie să ne temem de tehnologie. AI-ul trebuie privit ca o unealtă, adoptat treptat şi folosit pentru a face viaţa mai uşoară şi procesele mai rapide. Respingerea tehnologiei poate aduce riscuri reale, pentru oameni şi organizaţii.

    Cristian Iordache:

    Adopţia tehnologiei, mai ales AI, este o chestiune de competitivitate. Companiile care nu o adoptă devin vulnerabile. De asemenea, e important ca aceste tehnologii să fie integrate într-un mod sigur şi să ne bazăm deciziile pe evaluară independente şi pe date reale despre eficienţa soluţiilor.

  • Povestea tânărului de 37 de ani care a construit în România de la zero o companie ce lucrează cu mii de firme din peste 100 de ţări

    Dan Huru, cofondator şi CEO al MeetGeek.ai, a pornit în 2021 cu ideea de a transforma şedinţele dintr-o corvoadă într-un avantaj competitiv. Start-up-ul pe care l-a construit, cu disciplină, alături de echipa sa, foloseşte inteligenţa artificială pentru a converti conversaţiile din companii în informaţii acţionabile şi automatizări care economisesc timp, claritate şi energie. În mai puţin de patru ani, MeetGeek. a ajuns la peste 5.000 de clienţi din 100 de ţări şi a devenit una dintre cele mai vizibile soluţii globale de AI născute în România.

    Ceea ce se întâmplă într-o şedinţă devine o sursă de declanşare a automatizărilor. Vrem ca oamenii să păstreze controlul deciziilor, iar AI-ul nostru să se ocupe de restul”, descrie Dan Huru filosofia din spatele platformei lansate în 2021, în perioada pandemiei.  Astăzi, platforma MeetGeek.ai. este folosită de peste 5.000 de clienţi din mai mult de o sută de ţări, de la companii mici şi medii până la organizaţii enterprise. Platforma s-a dezvoltat pe orizontală, spune fondatorul, fiind folosită în zone diverse – de la vânzări şi recrutare, până la management de proiecte. „Ne plac clienţii care vin cu nevoia de a-şi defini o strategie pentru şedinţe. În jurul acelor conversaţii se pot construi automatizări reale: rapoarte completate automat, e-mailuri trimise, taskuri actualizate în platforme externe.” Funcţionalitatea recent lansată – cea care permite declanşarea automată de procese după o discuţie – marchează una dintre cele mai spectaculoase direcţii de dezvoltare. „Asistenţii pot intra în call fără tine. Poţi sări şedinţele opţionale şi să revii la un sumar clar. În medie, echipele economisesc astfel între 30% şi 40% din timpul de calendar.” Drumul lui Dan Huru până la fondarea MeetGeek a fost construit pe experienţe diverse.

    A vândut asigurări, a lucrat ca programator, a făcut un doctorat în inteligenţă artificială şi sisteme de inginerie, apoi a trecut prin roluri de arhitectură tehnologică, unde a avut contact direct cu clienţii. „Am prins mai multe valuri de tehnologie, de la perioada fără telefoane inteligente până astăzi. Fiecare etapă m-a ajutat să înţeleg mai bine cum poţi construi produse care rezolvă probleme reale.” Pentru el, nu ideile sunt rare, ci execuţia este cea care face diferenţa. „Execuţia e cheia. Nu ideea, ci felul în care o duci până la capăt: să ajungi la client, să livrezi ce promiţi, să o comunici corect. Inovaţia se întâmplă în timp ce execuţi.” MeetGeek a început în 2021 cu o investiţie de aproximativ 150.000 de euro şi o echipă de doar trei oameni. Astăzi are aproape 50 de angajaţi şi investiţii totale de aproximativ 3 milioane de euro, provenite în mare parte din capital est-european. „Am mers pe un model hibrid: venituri reale de la clienţi, completate de finanţări moderate pentru a putea face pariuri curajoase de produs.

    Ne-am dorit mereu să fim profitabili, dar şi suficient de flexibili încât să investim atunci când piaţa se mişcă rapid.” Pentru următorii ani, compania mizează pe doi piloni: agenţi conversaţionali integraţi direct în platforme precum Zoom sau Google Meet – care pot participa la discuţii în locul tău sau ca asistenţi virtuali – şi integrarea lanţurilor AI, aşa-numitele „AI-chained workflows”, capabile să declanşeze automat procese între platforme pornind dintr-o singură conversaţie. „Reinvestim constant în produs ca să rămânem în topul categoriei. Tehnologia avansează, iar aşteptările utilizatorilor cresc. Scopul nostru este să fim mereu cu un pas înainte.” De-a lungul drumului, Dan Huru a testat mai multe idei. Una dintre ele a fost o aplicaţie de detectare a ştirilor false – „o idee bună, dar fără cumpărător final”, spune el, zâmbind. „Lecţia a fost evidentă: nu orice idee bună e şi o afacere bună.” Iar dacă ar lansa astăzi ceva complet nou, s-ar gândi la un clasament online al „lucrurilor nerezolvate la timp”, o platformă care ar transforma frustrarea în feedback public şi ar direcţiona utilizatorii spre furnizorii capabili să ofere soluţii mai bune. Pentru cei care visează la propriul business, fondatorul MeetGeek are un sfat simplu, dar esenţial: „Eu nu am avut un background de antreprenor şi nici reţea de investitori. Ce m-a ajutat a fost un program intensiv – Founder Institute – cu teme zilnice, care simulează greutăţile unui start-up. Acolo am prins curajul să fac pasul.” De la trei oameni şi 150.000 de euro la un produs global, MeetGeek.ai demonstrează că inovaţia născută în România poate concura oriunde atunci când e construită cu disciplină.    

    Cinci întrebări şi răspunsuri din discuţia cu Dan Huru, CEO şi cofondator, MeetGeek.AI

     

    1. Ce te-a determinat să porneşti propriul business?

    Cred că am fost norocos să prind mai multe valuri de tehnologie, de la era fără telefoane până azi. Am fost programator, am făcut un doctorat în AI şi sisteme de inginerie, am lucrat în roluri de arhitectură unde aveam contact direct cu clienţii. Am avut şi experienţe diverse – am vândut asigurări la un moment dat – şi toate m-au ajutat să înţeleg mai bine oamenii şi nevoile reale din business. Toate aceste etape au fost un antrenament bun pentru momentul în care am decis să construiesc propriul produs, MeetGeek.

    2. Care este cea mai bună idee „nebunească” pe care ai auzit-o şi ar putea deveni business?

    Am încercat eu însumi o idee de genul acesta – o aplicaţie de detectare a ştirilor false. Era un proiect interesant, dar am renunţat pentru că nu am găsit cumpărătorul final. A fost o lecţie despre cum o idee bună nu e suficientă fără o piaţă clară.

    3. Care crezi că este un obicei românesc care, transformat în produs tech, ar avea cel mai mare potenţial comercial?

    Poate un clasament online al «lucrurilor nerezolvate la timp» — o platformă unde oamenii lasă comenzi, plângeri sau probleme, iar companiile care oferă soluţii mai bune sunt promovate automat. Ar fi un mod de a transforma frustrările zilnice într-un feedback constructiv şi transparent.

    4.  La ce inovaţie tehnologică aţi renunţa mâine, dacă s-ar putea?

    La asistenţii vocali de tip Alexa sau Google Home. Personal, nu m-au convins şi nu le văd utilitatea reală în viaţa de zi cu zi.

    5. Un sfat pentru companii/start-up-uri care vor să inoveze, dar nu ştiu de unde să înceapă:

    Eu nu am avut background de antreprenor şi nici reţea de investitori, dar m-a ajutat enorm un program intensiv numit Founder Institute. Într-o lună cu teme zilnice mi-am dat seama cât de greu e să construieşti un business, dar şi că se poate. Acel program mi-a dat curajul să fac pasul şi să transform ideea într-un produs real.