BusinessMagazin

Tag: economia sua

  • Economia SUA, slăbită de încetinirea investiţiilor locale – WSJ

    Oraşele şi statele americane şi-au restrâns dramatic cheltuielile cu infra­structura, de la autostrăzi la sisteme de canalizare şi staţii de poliţie, ceea ce apasă greu asupra creşterii economiei americane, scrie The Wall Street Journal.

    O astfel de austeritate din partea guvernului este neobişnuită pentru că acesta este al optulea an de expansiune economică şi reprezintă un obstacol în calea creşterii chiar în vremuri în care cele mai puternice efecte negative ale crizei industriei energetice şi aprecierii dolarului se atenuează.

    Guvernele statale şi administraţiile locale au cheltuit 248,47 miliarde de dolari pe construcţii în august, cel mai scăzut nivel din martie 2014, în scădere cu aproape 11% faţă de vârful recent de la mijlocul anului trecut.

    Declinul a încetinit creşterea PIB în această primăvară şi ar putea pune din nou presiune asupra creşterii în trimestrul al treilea.

  • Omul care a salvat economia SUA şi, foarte probabil, pe cea mondială

    Scott Sumner este autorul din spatele blogului The Money Illusion, o excelentă sursă de analiză prin care Sumner a început să publice o serie de materiale în care critica politicile monetare ale Statelor Unite. El a încercat, încă din 2009, să promoveze o politică de ţintire a PIB‑ului nominal.

    Pe blog, Sumner explică procesul în termeni extrem de simpli: „Nu e vorba de inteligenţă, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri. Este nevoie de o ţintire progresivă, adică de setarea unei anumite creşteri pentru PIB-ul nominal şi pentru preţuri şi de intervenţie, atunci când creşterea respectivă nu se materializează. Astfel, dacă ai setat o creştere a PIB-ului nominal de 5% dar valoarea a crescut cu doar 4%, pentru anul următor stabileşti o creştere de 6%“.

    Pentru a putea realiza cu succes aceste planuri, Sumner a propus metoda relaxării cantitative (QE), o politică monetară folosită în general de băncile centrale atunci când politica monetară standard nu mai este eficientă. Pe scurt, relaxarea cantitativă se referă la cumpărarea de bunuri de la bănci comerciale sau alte instituţii financiare pentru a le creşte valoarea şi pentru a injecta capital în respectivele instituţii.

    Laudele la adresa lui Sumner au apărut la scurt timp după decizia din 2012 a lui Ben Bernanke, la acea vreme preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, de a introduce o nouă rundă de relaxare cantitativă. Decizie care a avut ca rezultat cumpărarea de către stat a unor bunuri în valoare de peste 40 de miliarde de dolari lunar, până când „pe piaţa muncii va resimţi o creştere considerabilă“.

    Un adevărat curent economic s-a născut pe baza articolelor publicate de profesorul american: Ambrose Evans-Pritchard, editorul de business internaţional al publicaţiei The Daily Telegraph, l-a numit pe Sumner „eminenţa cenuşie“ a pieţelor monetare; în 2012, Chronicle of Higher Education l-a inclus în topul celor mai influenţi bloggeri pe economie, alături de Greg Mankiw de la Harvard University şi Paul Krugman de la Princeton. În acelaşi an, revista Foreign Policy l-a aşezat pe locul 15 în topul celor mai importanţi analişti economici din lume. În 2015, Scott Sumner a publicat cartea „Paradoxul lui Midas: O nouă privire asupra marii crize şi a instabilităţii economice“; volumul s-a transformat peste noapte în best-seller, aducându-i profesorului noi omagii.

    Părerile asupra crizei financiare din Statele Unite nu sunt însă singurele care l-au făcut celebru pe Sumner; în 2013, el a realizat mai multe analize extrem de pertinente cu privire la situaţia economică a Germaniei. El a susţinut atunci că surplusul de cont curent al Germaniei nu avea legătură cu salariile. Profesorul de la Universitatea Bentley a dat ca exemplu economiile Olandei şi Elveţiei, care aveau surplusuri mari, chiar mai mari decât cele ale Germaniei dacă sunt raportate la populaţie; acestea erau de asemenea orientate spre exporturi, dar nu aveau salarii mici.

    „Apoi, în Germania nu se moare de foame din cauza salariilor mici. Remuneraţiile sunt chiar mari în industriile exportatoare. Germania are surplusuri mari din aceleaşi motive ca şi alte ţări. Economiseşte mai mult în raport cu cât investeşte“, a scris el. Sumner nota că reformele germane din anii 2000 privind munca sunt un succes răsunător, cu toate că majoritatea criticilor au scos în evidenţă numărul mare de salarii foarte mici. Guvernul german are un sistem de protecţie socială vast cu multe subvenţii pentru salarii şi facilităţi pentru cei cu venituri mici.

    „Cine are un viitor mai luminos, Germania, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 7,7%, sau Grecia, cu o rată de 62%?“, se întreabă el retoric. Apoi, o Germanie mai sănătoasă trimite mai mulţi turişti în Grecia şi Spania şi cumpără mai multe produse de lux din Italia. „Dacă fiecare ţară ar încerca să-şi întărească pe cât de mult posibil economia, fără a-şi face griji pentru restul lumii, ne-ar fi mai bine. O lume cu 200 de Elveţii ar fi un loc mai bun decât cel în care trăim acum. Însă cele mai multe ţări nu ştiu care le este interesul. Aceasta este problema“, a concluzionat profesorul.

    Chiar dacă este recunoscut drept unul dintre cei mai buni teoreticieni în domeniul economiei, Sumner se ţine departe de unul dintre cele mai importante aspecte ale lumii de azi: în departamentul de economie de la Universitatea Bentley el este cunoscut ca un „tehnofob“; profesorul şi-a cumpărat primul său telefon mobil de-abia în 2011.

    „Nu e vorba de a fi inteligent, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri.“, Scott Sumner

  • Omul care a salvat economia SUA şi, foarte probabil, pe cea mondială

    Scott Sumner este autorul din spatele blogului The Money Illusion, o excelentă sursă de analiză prin care Sumner a început să publice o serie de materiale în care critica politicile monetare ale Statelor Unite. El a încercat, încă din 2009, să promoveze o politică de ţintire a PIB‑ului nominal.

    Pe blog, Sumner explică procesul în termeni extrem de simpli: „Nu e vorba de inteligenţă, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri. Este nevoie de o ţintire progresivă, adică de setarea unei anumite creşteri pentru PIB-ul nominal şi pentru preţuri şi de intervenţie, atunci când creşterea respectivă nu se materializează. Astfel, dacă ai setat o creştere a PIB-ului nominal de 5% dar valoarea a crescut cu doar 4%, pentru anul următor stabileşti o creştere de 6%“.

    Pentru a putea realiza cu succes aceste planuri, Sumner a propus metoda relaxării cantitative (QE), o politică monetară folosită în general de băncile centrale atunci când politica monetară standard nu mai este eficientă. Pe scurt, relaxarea cantitativă se referă la cumpărarea de bunuri de la bănci comerciale sau alte instituţii financiare pentru a le creşte valoarea şi pentru a injecta capital în respectivele instituţii.

    Laudele la adresa lui Sumner au apărut la scurt timp după decizia din 2012 a lui Ben Bernanke, la acea vreme preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, de a introduce o nouă rundă de relaxare cantitativă. Decizie care a avut ca rezultat cumpărarea de către stat a unor bunuri în valoare de peste 40 de miliarde de dolari lunar, până când „pe piaţa muncii va resimţi o creştere considerabilă“.

    Un adevărat curent economic s-a născut pe baza articolelor publicate de profesorul american: Ambrose Evans-Pritchard, editorul de business internaţional al publicaţiei The Daily Telegraph, l-a numit pe Sumner „eminenţa cenuşie“ a pieţelor monetare; în 2012, Chronicle of Higher Education l-a inclus în topul celor mai influenţi bloggeri pe economie, alături de Greg Mankiw de la Harvard University şi Paul Krugman de la Princeton. În acelaşi an, revista Foreign Policy l-a aşezat pe locul 15 în topul celor mai importanţi analişti economici din lume. În 2015, Scott Sumner a publicat cartea „Paradoxul lui Midas: O nouă privire asupra marii crize şi a instabilităţii economice“; volumul s-a transformat peste noapte în best-seller, aducându-i profesorului noi omagii.

    Părerile asupra crizei financiare din Statele Unite nu sunt însă singurele care l-au făcut celebru pe Sumner; în 2013, el a realizat mai multe analize extrem de pertinente cu privire la situaţia economică a Germaniei. El a susţinut atunci că surplusul de cont curent al Germaniei nu avea legătură cu salariile. Profesorul de la Universitatea Bentley a dat ca exemplu economiile Olandei şi Elveţiei, care aveau surplusuri mari, chiar mai mari decât cele ale Germaniei dacă sunt raportate la populaţie; acestea erau de asemenea orientate spre exporturi, dar nu aveau salarii mici.

    „Apoi, în Germania nu se moare de foame din cauza salariilor mici. Remuneraţiile sunt chiar mari în industriile exportatoare. Germania are surplusuri mari din aceleaşi motive ca şi alte ţări. Economiseşte mai mult în raport cu cât investeşte“, a scris el. Sumner nota că reformele germane din anii 2000 privind munca sunt un succes răsunător, cu toate că majoritatea criticilor au scos în evidenţă numărul mare de salarii foarte mici. Guvernul german are un sistem de protecţie socială vast cu multe subvenţii pentru salarii şi facilităţi pentru cei cu venituri mici.

    „Cine are un viitor mai luminos, Germania, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 7,7%, sau Grecia, cu o rată de 62%?“, se întreabă el retoric. Apoi, o Germanie mai sănătoasă trimite mai mulţi turişti în Grecia şi Spania şi cumpără mai multe produse de lux din Italia. „Dacă fiecare ţară ar încerca să-şi întărească pe cât de mult posibil economia, fără a-şi face griji pentru restul lumii, ne-ar fi mai bine. O lume cu 200 de Elveţii ar fi un loc mai bun decât cel în care trăim acum. Însă cele mai multe ţări nu ştiu care le este interesul. Aceasta este problema“, a concluzionat profesorul.

    Chiar dacă este recunoscut drept unul dintre cei mai buni teoreticieni în domeniul economiei, Sumner se ţine departe de unul dintre cele mai importante aspecte ale lumii de azi: în departamentul de economie de la Universitatea Bentley el este cunoscut ca un „tehnofob“; profesorul şi-a cumpărat primul său telefon mobil de-abia în 2011.

    „Nu e vorba de a fi inteligent, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri.“, Scott Sumner

  • Economia SUA a crescut cu 2,3% în trimestrul al doilea

    Departamentul pentru Comerţ a revizuit totodată datele aferente primului trimetru, de la o contracţie de 0,2% la un avans de 0,6%, transmite Bloomberg.

    Analiştii au estimat că PIB-ul SUA a consemnat o creştere de 2,5% în trimestrul al doilea.

    Economia americană a depăşit constrângerile de la începutul anului, provocate de vremea nefavorabilă, dar încetinirea creşterii mondiale, aprecierea dolarului şi majorările insuficiente ale salariilor ar putea limita ritmul de dezvoltare în 2015.

    Oficialii Rezervei Federale, care urmează să înceapă în acest an creşterea dobânzilor, au conchis miercuri, după o şedinţă de două zile a consiliului de politică monetară, că economia americană înregistrează progrese.

  • Economia SUA s-a contractat în primul trimestru pentru prima oară după 2011, cu 1%

     Iniţial, Departamentul pentru Comerţ a raportat luna trecută că PIB-ul a avansat cu 0,1% în primele trei luni ale acestui an, transmite MarketWatch.

    Declinul din primul trimestru a fost determinat în principal de investiţiile scăzute, în special în construcţii de locuinţe, birouri şi fabrici.

    Datele referitoare la investiţiile companiilor în construcţii au fost revizuite la un declin de 7,5%, în loc de o creştere de 0,2%. Investiţiile rezidenţiale s-au redus cu 5%.

    Creşterea stocurilor, care contribuie la PIB, a fost revizuită în sens negativ, la 49 de miliarde de dolari, de la nivelul raportat iniţial de 87,4 miliarde de dolari. În ultimele două trimestre ale anului trecut stocurile au crescut cu mai mult de 100 de miliarde de dolari, în fiecare dintre acestea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia SUA a fost aproape de stagnare în primul trimestru, din cauza iernii deosebit de aspre

     Analiştii anticipau că avansul PIB va încetini la 1%, de la 2,6% în ultimul trimestru al anului 2013, relatează MarketWatch.

    Investiţiile în echipamente şi construcţii de locuinţe au scăzut, ca şi exporturile şi cheltuielile guvernamentale, în timp ce creşterea stocurilor companiilor a încetinit.

    În pofida creşterii lente de la începutul acestui an, indicatorii disponibili sugerează că economia SUA va accelera în trimestrul al doilea pentru că angajările, cheltuielile de consum şi investiţiile amânate în primul trimestru din cauza vremii nefavorabile vor avea loc în primăvară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN SUA: Oprirea parţială a activităţii statului federal va COSTA economia ţării 300 milioane de dolari pe zi

     Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 de miliarde de dolari, impactul zilnic al blocajului bugetar va deveni treptat mai puternic. Prelungirea acestei situaţii afectează încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei, scrie Bloomberg.

    Astfel, IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea. Un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea avea un impact în avansul PIB de 0,9-1,4 puncte procentuale, afirmă Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott, din Philadelphia.

    “Cheltuielile guvernamentale acoperă toate aspectele economiei, iar perturbarea acestora, mai mult decât pierderea directă a veniturilor, ameninţă încrederea investitorilor şi companiilor în moduri care pot afecta serios creşterea economică”, a declarat LeBas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare putere economică a lumii nu mai are bani

    Prin urmare, Casa Albă le-a ordonat agenţiilor federale, cu puţin timp înainte de miezul nopţii, să înceapă încetarea parţială a activităţii, pentru care s-au pregătit.

    Oprirea parţială a activităţii statului federal american, după ce Congresul nu a adoptat bugetul pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie, va cauza într-o primă perioadă pierderi de 300 milioane de dolari pe zi economiei SUA, potrivit estimărilor firmei de cercetare IHS, citate de Bloomberg.

    Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 de miliarde de dolari, impactul zilnic al blocajului bugetar va deveni treptat mai puternic. Prelungirea acestei situaţii afectează încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei.

    Astfel, IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea. Un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea avea un impact în avansul PIB de 0,9-1,4 puncte procentuale, afirmă Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott, din Philadelphia.În pofida unor tratative intense şi a unei seri de du-te-vino între Senatul cu majoritate democrată şi Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani, niciun proiect de lege a finanţelor nu a putut fi adoptat la timp pentru începerea exerciţiului bugetar 2014, care a debutat marţi, la ora 00.00 (07.00 ora României).

    Barack Obama a încercat o ultimă intervenţie luni, avertizând că o paralizare a statului federale ar avea “consecinţe economice foarte reale pentru oameni în viaţa de zi cu zi şi imediat”.

    “Chiar au făcut-o”, a deplâns preşedintele într-un mesaj postat pe Twitter la scurt timp după miezul nopţii.

    Preşedintele a promulgat luni seara o lege care le garantează militarilor că vor fi plătiţi la timp indiferent ce se va întâmpla.

    Eşecul Congresului este punctul culminant al unei perioade de 33 de luni de dispute continue pe tema bugetului între democraţi şi republicani, care au preluat controlul Camerei Reprezentanţilor, în ianuarie 2011, după alegerea a zeci de congresmeni ai mişcării Tea Party.

    De la Departamentul Apărării la agenţia de protecţie a mediului, toate serviciile federale sunt somate să îşi reducă imediat efectivele la minimul vital, care reprezintă de multe ori 5 la sută din personal. Securitatea naţională şi serviciile esenţiale nu sunt scutite.

    Dar aproximativ 800.000 de funcţionari consideraţi neesenţiali, din peste două milioane, vor avea la dispoziţie patru ore pentru a se prezenta la birou, a-şi aranja lucrurile, pentru a-şi anula reuniunile şi a se întoarce acasă, fără garanţia unei plăţi retroactive.

    Toate parcurile naturale din ţară, administrate de National Park Service, între care imensele parcuri Yosemite şi Grand Canyon, precum şi muzeele şi monumentele din Washington vor fi închise publicului.

    Dar potrivit economiştilor, efectul asupra economiei ar fi modest, cu atât mai mult cu cât această situaţie ar urma să dureze doar câteva zile.

    În ceea ce priveşte reforma sistemului de sănătate, democraţii şi republicanii s-au acuzat reciproc.

    “Este o ruşine că aceste persoane, alese pentru a reprezenta ţara, sfârşesc prin a reprezenta Tea Party şi anarhiştii”, a acuzat Harry Reid, şeful majorităţii democrate din Senat.

    “Senatul a persistat şi a respins oferta noastră”, a declarat John Boehner, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, în jurul orei 05.00 GMT (08.00 ora României). Republicanii au reuşit să obţină adoptarea unei moţiuni care vizează convocarea unei comisii bicamerale, dar Senatul ar urma să o respingă.

    Unii recunosc deja că opinia publică va arunca vina asupra republicanilor. Aceştia “vor fi percepuţi ca cei care au blocat şi au provocat încetarea activităţilor statului federal”, a declarat luni seara senatorul John McCain.

    Motivul blocajului se numeşte “Obamacare”, aşa cum este supranumită reforma sistemului de sănătate a lui Barack Obama. Republicanii cer ca orice acord bugetar să revină, sub o formă sau alta, asupra acestei legi emblematice pentru primul mandat al lui Barack Obama, votată în 2010. Începând de marţi, milioane de americani fără asigurare medicală vor putea să se înscrie pe Internet pentru a beneficia de o asigurare subvenţionată începând din ianuarie 2014.

    Orice american va trebui să fie asigurat începând cu această dată, sub pedeapsa unei penalizări fiscale cu o valoare iniţială simbolică, respectiv de 95 de dolari în 2014.

    Această obligaţie, validată de Curtea Supremă, este asimilată cu un abuz de putere de către republicani. Ei subliniază că legea nu este gata, administraţia recunoscând că sistemele informatice nu vor fi operaţionale din prima zi.

    Senatul şi Camera Reprezentanţilor îşi vor relua activitatea marţi, începând cu ora 13.30 GMT (16.30 ora României).

  • Economia SUA a scăzut neaşteptat în ultimul trimestru

    Economia SUA, cea mai mare a lumii, a scăzut în mod neaşteptat în ultimul trimestru al anului trecut, cu 0,1%, înregistrând astfel cea mai slabă performanţă după primăvara anului 2009 în condiţiile celui mai accentuat declin din ultimele patru decenii al cheltuie­lilor cu apărarea, scrie Bloomberg. În cel de-al doilea trimestru din 2009 economia americană era încă în recesiune. Pe ansamblul anului trecut, Prosului Intern Brut al SUA a crescut cu 2,2%, iar în al treilea trimestru a avansat cu 3,1% în ra­port cu perioada similară din 2011. Contracţia economică din ultimele trei luni ale anului trecut reflectă, de asemenea, decelerarea creşterii stocurilor companiilor în urma revenirii cheltuielilor populaţiei, în­curajată de reducerea preţului com­bustibilului şi de cel mai mare avans al veniturilor din ultimii patru ani. Dar creşterea cheltuielilor, principalul motor al economiei americane. s-ar putea dovedi de scurtă durată, deoarece în trimestrul acesta ar putea fi majorate taxele.

    Alte stiri pe zf.ro