BusinessMagazin

Tag: economia sua

  • Jocul de-a recesiunea: Rezerva Federală stă ca pe ace până în 2024 şi aşteaptă să vadă dacă economia SUA va intra la apă. Economiştii sunt rezervaţi: Drumul către stabilitate este dificil, orice se poate întâmpla

    Un număr tot mai mare de economişti – inclusiv cei din rândurile Rezervei Federale – prognozează că SUA va scăpa de recesiune. Cu toate acestea, Fed va trebui să stea pe bară şi să observe evoluţia economică până în 2024 pentru ca verdictul să poată fi dat în mod concret, scrie Bloomberg.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, spune că se aşteaptă ca banca centrală să navigheze într-o manieră care să facă  economia americană să crească, cu rate ale inflaţiei care să revină la ţinta de 2%, deşi sarcina va fi dificilă.

    „Din nefericire, nu cred că vom avea o imagine clară până atunci, deşi faptul că inflaţia a scăzut a oferit ceva mai mult timp Rezervei Federale. Fed pare să fie cu mult înaintea pieţelor când vine vorba de a recunoaşte faptul că drumul către un scenariu de soft landing este departe de a fi asigurat”, a declarat Jonathan Millar, economist senior la Barclays Capital

    Comitetul pentru ciclul economic al National Bureau of Economic Research, arbitrul oficial al recesiunilor din SUA, defineşte recesiunea ca fiind o scădere semnificativă a activităţii economice la nivelul întregii economii, care durează mai mult de câteva luni. Poate dura până la 21 de luni pentru a declara un astfel de eveniment, după ce grupul procesează ceea ce pot fi iniţial rapoarte şi revizuiri de date contradictorii.

    Deşi nu există o definiţie formală a unei aterizări uşoare din punct de vedere economic, majoritatea economiştilor o consideră ca fiind moderarea inflaţiei fără recesiune sau daune grave pentru piaţa muncii.

    Calea nu este uşoară: un studiu realizat de fostul vicepreşedinte al Fed, Alan Blinder, cu privire la 11 runde de înăsprire ale politicii monetare din 1965 până în 2022, a constatat că patru dintre acestea au avut ca rezultat aproximativ acel rezultat, cu o inflaţie stabilă sau mai mică, iar restul au dus la o aterizare dificilă sau la o reaccelerare a inflaţiei doi ani mai târziu.

    Oficialii Fed se uită pe o perioadă şi mai lungă. Comitetul federal pentru piaţa monetară, grupul de stabilire a politicilor băncii centrale, preconizează că inflaţia va atinge ţinta de 2% probabil imediat după 2025. Dar contururile unei economii moderate cu preţuri stabile s-ar clarifica odată cu venirea primelor datele primite până la sfârşitul anului viitor sau în anul următor, dacă proiecţiile se dovedesc a fi previzibile.

    Deoarece ingineria unui astfel de rezultat necesită timp, comitetul estimează că ratele dobânzilor vor fi mai ridicate pentru mai mult timp. Aceştia anticipează o rată de 4,6% la sfârşitul anului viitor, ceea ce reprezintă o rată cu două puncte mai mare decât tendinţa pe termen lung şi cu aproximativ o jumătate de punct mai mare decât cea la care se aşteaptă pieţele.

    Fed a majorat ratele luna trecută la un interval cuprins între 5,25% şi 5,5%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, şi a semnalat că ar putea creşte din nou în acest an.

    Datele economice recente au depăşit previziunile economiştilor, rata şomajului de 3,5% fiind printre cele mai scăzute din ultimele decenii, în timp ce un indicator cheie a inflaţiei de bază a înregistrat în iulie cele mai mici creşteri consecutive din ultimii doi ani. În timp ce acest lucru vine în sprijinul unei aterizări uşoare, nu exclude neapărat o supraîncălzire mai mare care să ducă la o nouă etapă de creştere a preţurilor.

     

  • Deşi economia Statelor Unite încetineşte, oficialii rămân optimişti. Janet Yellen, fostul preşedinte Fed: Recesiunea nu este deloc inevitabilă

    Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat duminică că economia SUA încetineşte şi a recunoscut riscul unei recesiuni. Cu toate acestea, oficialul a subliniat că o recesiune nu este inevitabilă, a raportat Reuters.

    Yellen, prezentă în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC, a declarat că numărul mare de angajări şi cheltuielile consumatorilor au arătat că economia SUA nu este în prezent în recesiune.

    Angajarea în SUA a rămas robustă în iunie, cu 372.000 de locuri de muncă create şi rata şomajului menţinându-se la 3,6%. A fost a patra lună consecutivă cu câştiguri de peste 350.000 de locuri de muncă.

    „Aceasta nu este o economie care este în recesiune”, a spus Yellen. „Dar suntem într-o perioadă de tranziţie în care creşterea încetineşte şi acest lucru este necesar şi adecvat.”

    Totuşi, datele de săptămâna trecută au sugerat că piaţa muncii se atenuează, odată cu noile cereri de ajutor de şomaj care au atins cel mai ridicat punct din ultimele opt luni.

    Yellen a declarat că inflaţia „este mult prea mare”, iar recentele creşteri ale ratelor dobânzilor din Rezerva Federală au ajutat la readucerea sub control a creşterii preţurilor.

    În plus, administraţia Biden vinde petrol din Rezerva Strategică, acţiune care, în opinia lui Yellen, a ajutat deja la scăderea preţurilor la gaze.

    Yellen, care a ocupat funcţia de preşedinte al Rezervei Federale, speră că Fed poate răci economia suficient pentru a reduce preţurile fără a declanşa o recesiune economică amplă.

    „Nu spun că vom evita cu siguranţă o recesiune”, a spus Yellen. „Dar cred că există o cale care menţine piaţa muncii puternică şi reduce inflaţia”.

    Produsul intern brut al SUA, o măsură largă a sănătăţii economice, a scăzut cu o rată anuală de 1,6% în primul trimestru, iar un raport de joi este de aşteptat să arate un câştig de doar 0,4% în trimestrul al doilea, potrivit economiştilor chestionaţi de Reuters. .

    Potrivit declaraţiilor lui Yellen, chiar dacă cifra din trimestrul II este negativă, aceasta nu ar semnala că o recesiune a luat loc, având în vedere puterea pieţei muncii şi cererea în creştere puternică.

    Jurnaliştii, unii economişti şi analişti au definit în mod tradiţional o recesiune ca două trimestre consecutive de contracţie a PIB-ului. Dar grupul de cercetare privat care este arbitrul oficial al recesiunilor din SUA analizează în schimb o gamă largă de indicatori, inclusiv situaţia locurilor de muncă şi a cheltuielilor.

     

  • Elon Musk aduce veştile proaste pentru economia SUA: Miliardarul consideră că Statele Unite se află într-o recesiune care va dura între un an şi 18 luni

    Elon Musk a declarat luni că SUA se află într-o recesiune care se va agrava în următoarea perioadă, scrie Business Insider.
     
    Fondatorul şi CEO-ul Tesla a făcut comentariul prin video în cadrul unei conferinţe tehnologice din Miami găzduită de podcastul All-In, unde a declarat că recesiunea ar putea dura de la un an la 18 luni.
     
    Când această situaţie „scăpa de sub control”, economia comportă o alocare greşită a capitalului uman „în care oamenii fac lucruri care nu sunt utile semenilor lor”, a continuat el în cadrul conferinţei.
     
    Musk a glumit spunând că o „clismă economică” va trebui în cele din urmă „să cureţe ţevile”.
     
    Miliardarul pare să dea vina pentru recesiune pe preşedintele Joe Biden şi administraţia sa.
     
    „Această administraţie nu pare să facă mare lucru”, a spus Musk. „Administraţia Trump, lăsându-l pe Trump deoparte, a cuprins mulţi oameni competenţi care au fost eficienţi în a-şi îndeplini sarcinile”.
     
    Miliardarul a criticat administraţia Biden şi în trecut. La începutul acestui an, Musk l-a numit pe Biden o „păpuşă de şosete umede în formă umană”. El a criticat continuu administraţia după ce Casa Albă nu a reuşit să invite Tesla la un summit EV şi a lăudat General Motors şi Ford faţă de Tesla.
     
    Musk nu este un economist, dar nu este nici primul individ de profil care a pus problema unei recesiuni care ar putea fi la orizont. Duminică, fostul CEO al Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, a declarat pentru CBS că există un risc „foarte, foarte mare” de recesiune. În aprilie, economiştii Deutsche Bank au prezis că SUA vor atinge o recesiune în 2023, invocând inflaţia şi ratele mai mari ale dobânzilor.
     
    Preşedintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a negat posibilitatea unei viitoare recesiuni după ce Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor la începutul acestei luni. El le-a spus reporterilor că nimic nu sugerează că economia este „aproape de o recesiune”. 

  • Mai mult de 3.000 miliarde dolari: Bancherul central american, Jerome Powell, vrea eforturi suplimentare pentru repornirea economiei SUA

    Jerome Powell, preşedintele FED (n.r: banca centrală americană), a spus miercuri că economia are nevoie de „măsuri suplimentare” din partea băncii centrale, cât şi de un răspuns fiscal puternic, pentru a limita impactul pe termen lung al crizei, potrivit FT.

    Powell a avertizat că „recesiunile mai lungi şi mai adânci” pot lăsa „efecte de durată asupra capacităţii de producţie a economiei” – iar SUA riscă „o perioadă extinsă de productivitate redusă şi de stagnare a veniturilor”.

    Remarcile bancherului central au venit astăzi în cadrul unui discurs adresat la Peterson Institute for International Economics din Washington.

    „Trebuie să facem tot ce putem pentru a preveni aceste rezultate posibile, iar asta ar putea însemna măsuri suplimentare. La FED, vom continua să utilizăm instrumentele noastre la maximum până când se termină criza, iar revenirea economică se stabilizează”, a spus Powell.

    El a dat de înţeles că atât Casa Albă, cât şi Congresul, ar trebui să ia în considerare noi stimuli fiscali, pe lângă programele de 3.000 miliarde dolari demarate de la începutul crizei.

    „O nouă serie de măsuri fiscale ar putea fi costisitoare, dar merită dacă ne ajută să evităm efectele economice negative pe termen lung şi dacă ne lasă cu o revenire economică puternică”, a spus el.

  • Economia americană e pe butuci: Una dintre cele mai mari bănci americane spune că va scădea cu 38% în următoarele trei luni

    Banca americană de investiţii Morgan Stanley şi-a recalculat estimările pentru economia americană, luând în seamă măsurile de distanţare socială şi închiderea businessurilor non-esenţiale din mai multe state.

    Morgan Stanley estimează acum o scădere economică de 3,4% pentru primul trimestru, în comparaţie cu estimarea iniţială de 2,4%, potrivit MarketWatch.

    Pentru al doilea trimestru, banca estimează o scădere de 38% în SUA, faţă de o estimare anterioară de minus 30%.

    „Ne aşteptăm ca revenirea economică a SUA să înceapă mai târziu decât am anticipat anterior, întrucât în trimestrul doi ne aşteptăm la o recesiune mai adâncă”, au notat economiştii băncii.

    Pentru T3, Morgan Stanley estimează o creştere economică de 20,7%, ceea ce înseamnă că PIB-ul real va recupera doar 35% din pierderea înregistrată în prima jumătate a anului.

    Morgan Stanley se aşteaptă ca PIB-ul anualizat să înregistreze o contracţie de 5,5% în 2020 – cea mai abruptă scădere anuală înregistrată la nivelul creşterii economice din 1946.

  • Economiştii anticipează intrarea în recesiune a economiei SUA din cauza conflictului comercial

    Economiştii au anticipat şi că Fed va efectua o nouă reducere a dobânzilor în septembrie, şi încă o dată anul viitor.

    Sondajul, efectuat în perioada 6-8 august, conferă o probabilitate de 45% ca economia SUA să intre în recesiune în următorii doi ani, în creştere faţă de 35% în sondajul precedent şi cea mai mare din mai 2018, data primei chestionări de acest tip.

    Săptămâna trecută, preşedintele Donald Trump a declarat că va impune noi tarife vamale suplimentare pentru importuri din China în valoare de 300 de miliarde de dolari, începând cu 1 septembrie, iar Washingtonul a etichetat luni China drept manipulatoare de valută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump afirmă că economia SUA este “foarte puternică”

    “Sume foarte mari de bani din China şi din alte părţi ale lumii ajung în Statele Unite din raţiuni de siguranţă, investiţii şi rate ale dobânzilor! Suntem într-o poziţie foarte puternică. Şi numeroase companii vin în Statele Unite. Un lucru foarte frumos de urmărit!”, a declarat Donald Trump prin Twitter.

    Administraţia Donald Trump a acuzat luni China de “manipulare monetară”, deschizând un nou front în conflictul economic bilateral.

  • Rezerva Federală americană ar putea sista introducerea de lichiditate în economia SUA

    În urma întâlnirii, Fed ar putea, pe de o-parte, să crească ratele dobânzilor şi pe de alta, să reducă introducerea de lichiditate în sistem. În plus, statul american ia în calcul şi o reducere a taxelor printr-un program de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari.

    Mai mult, preşedintele Fed, Jerome Powell, ameninţă cu intensificarea presiunilor asupra pieţelor emergente, şi-aşa neliniştite de scăderea stimulilor de către Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care a salvat economia SUA şi, foarte probabil, pe cea mondială

    Scott Sumner este autorul din spatele blogului The Money Illusion, o excelentă sursă de analiză prin care Sumner a început să publice o serie de materiale în care critica politicile monetare ale Statelor Unite. El a încercat, încă din 2009, să promoveze o politică de ţintire a PIB‑ului nominal.

    Pe blog, Sumner explică procesul în termeni extrem de simpli: „Nu e vorba de inteligenţă, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri. Este nevoie de o ţintire progresivă, adică de setarea unei anumite creşteri pentru PIB-ul nominal şi pentru preţuri şi de intervenţie, atunci când creşterea respectivă nu se materializează. Astfel, dacă ai setat o creştere a PIB-ului nominal de 5% dar valoarea a crescut cu doar 4%, pentru anul următor stabileşti o creştere de 6%“.

    Pentru a putea realiza cu succes aceste planuri, Sumner a propus metoda relaxării cantitative (QE), o politică monetară folosită în general de băncile centrale atunci când politica monetară standard nu mai este eficientă. Pe scurt, relaxarea cantitativă se referă la cumpărarea de bunuri de la bănci comerciale sau alte instituţii financiare pentru a le creşte valoarea şi pentru a injecta capital în respectivele instituţii.

    Laudele la adresa lui Sumner au apărut la scurt timp după decizia din 2012 a lui Ben Bernanke, la acea vreme preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, de a introduce o nouă rundă de relaxare cantitativă. Decizie care a avut ca rezultat cumpărarea de către stat a unor bunuri în valoare de peste 40 de miliarde de dolari lunar, până când „pe piaţa muncii va resimţi o creştere considerabilă“.

    Un adevărat curent economic s-a născut pe baza articolelor publicate de profesorul american: Ambrose Evans-Pritchard, editorul de business internaţional al publicaţiei The Daily Telegraph, l-a numit pe Sumner „eminenţa cenuşie“ a pieţelor monetare; în 2012, Chronicle of Higher Education l-a inclus în topul celor mai influenţi bloggeri pe economie, alături de Greg Mankiw de la Harvard University şi Paul Krugman de la Princeton. În acelaşi an, revista Foreign Policy l-a aşezat pe locul 15 în topul celor mai importanţi analişti economici din lume. În 2015, Scott Sumner a publicat cartea „Paradoxul lui Midas: O nouă privire asupra marii crize şi a instabilităţii economice“; volumul s-a transformat peste noapte în best-seller, aducându-i profesorului noi omagii.

    Părerile asupra crizei financiare din Statele Unite nu sunt însă singurele care l-au făcut celebru pe Sumner; în 2013, el a realizat mai multe analize extrem de pertinente cu privire la situaţia economică a Germaniei. El a susţinut atunci că surplusul de cont curent al Germaniei nu avea legătură cu salariile. Profesorul de la Universitatea Bentley a dat ca exemplu economiile Olandei şi Elveţiei, care aveau surplusuri mari, chiar mai mari decât cele ale Germaniei dacă sunt raportate la populaţie; acestea erau de asemenea orientate spre exporturi, dar nu aveau salarii mici.

    „Apoi, în Germania nu se moare de foame din cauza salariilor mici. Remuneraţiile sunt chiar mari în industriile exportatoare. Germania are surplusuri mari din aceleaşi motive ca şi alte ţări. Economiseşte mai mult în raport cu cât investeşte“, a scris el. Sumner nota că reformele germane din anii 2000 privind munca sunt un succes răsunător, cu toate că majoritatea criticilor au scos în evidenţă numărul mare de salarii foarte mici. Guvernul german are un sistem de protecţie socială vast cu multe subvenţii pentru salarii şi facilităţi pentru cei cu venituri mici.

    „Cine are un viitor mai luminos, Germania, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 7,7%, sau Grecia, cu o rată de 62%?“, se întreabă el retoric. Apoi, o Germanie mai sănătoasă trimite mai mulţi turişti în Grecia şi Spania şi cumpără mai multe produse de lux din Italia. „Dacă fiecare ţară ar încerca să-şi întărească pe cât de mult posibil economia, fără a-şi face griji pentru restul lumii, ne-ar fi mai bine. O lume cu 200 de Elveţii ar fi un loc mai bun decât cel în care trăim acum. Însă cele mai multe ţări nu ştiu care le este interesul. Aceasta este problema“, a concluzionat profesorul.

    Chiar dacă este recunoscut drept unul dintre cei mai buni teoreticieni în domeniul economiei, Sumner se ţine departe de unul dintre cele mai importante aspecte ale lumii de azi: în departamentul de economie de la Universitatea Bentley el este cunoscut ca un „tehnofob“; profesorul şi-a cumpărat primul său telefon mobil de-abia în 2011.

    „Nu e vorba de a fi inteligent, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri.“, Scott Sumner

  • Omul care a salvat economia SUA şi, foarte probabil, pe cea mondială

    Scott Sumner este autorul din spatele blogului The Money Illusion, o excelentă sursă de analiză prin care Sumner a început să publice o serie de materiale în care critica politicile monetare ale Statelor Unite. El a încercat, încă din 2009, să promoveze o politică de ţintire a PIB‑ului nominal.

    Pe blog, Sumner explică procesul în termeni extrem de simpli: „Nu e vorba de inteligenţă, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri. Este nevoie de o ţintire progresivă, adică de setarea unei anumite creşteri pentru PIB-ul nominal şi pentru preţuri şi de intervenţie, atunci când creşterea respectivă nu se materializează. Astfel, dacă ai setat o creştere a PIB-ului nominal de 5% dar valoarea a crescut cu doar 4%, pentru anul următor stabileşti o creştere de 6%“.

    Pentru a putea realiza cu succes aceste planuri, Sumner a propus metoda relaxării cantitative (QE), o politică monetară folosită în general de băncile centrale atunci când politica monetară standard nu mai este eficientă. Pe scurt, relaxarea cantitativă se referă la cumpărarea de bunuri de la bănci comerciale sau alte instituţii financiare pentru a le creşte valoarea şi pentru a injecta capital în respectivele instituţii.

    Laudele la adresa lui Sumner au apărut la scurt timp după decizia din 2012 a lui Ben Bernanke, la acea vreme preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, de a introduce o nouă rundă de relaxare cantitativă. Decizie care a avut ca rezultat cumpărarea de către stat a unor bunuri în valoare de peste 40 de miliarde de dolari lunar, până când „pe piaţa muncii va resimţi o creştere considerabilă“.

    Un adevărat curent economic s-a născut pe baza articolelor publicate de profesorul american: Ambrose Evans-Pritchard, editorul de business internaţional al publicaţiei The Daily Telegraph, l-a numit pe Sumner „eminenţa cenuşie“ a pieţelor monetare; în 2012, Chronicle of Higher Education l-a inclus în topul celor mai influenţi bloggeri pe economie, alături de Greg Mankiw de la Harvard University şi Paul Krugman de la Princeton. În acelaşi an, revista Foreign Policy l-a aşezat pe locul 15 în topul celor mai importanţi analişti economici din lume. În 2015, Scott Sumner a publicat cartea „Paradoxul lui Midas: O nouă privire asupra marii crize şi a instabilităţii economice“; volumul s-a transformat peste noapte în best-seller, aducându-i profesorului noi omagii.

    Părerile asupra crizei financiare din Statele Unite nu sunt însă singurele care l-au făcut celebru pe Sumner; în 2013, el a realizat mai multe analize extrem de pertinente cu privire la situaţia economică a Germaniei. El a susţinut atunci că surplusul de cont curent al Germaniei nu avea legătură cu salariile. Profesorul de la Universitatea Bentley a dat ca exemplu economiile Olandei şi Elveţiei, care aveau surplusuri mari, chiar mai mari decât cele ale Germaniei dacă sunt raportate la populaţie; acestea erau de asemenea orientate spre exporturi, dar nu aveau salarii mici.

    „Apoi, în Germania nu se moare de foame din cauza salariilor mici. Remuneraţiile sunt chiar mari în industriile exportatoare. Germania are surplusuri mari din aceleaşi motive ca şi alte ţări. Economiseşte mai mult în raport cu cât investeşte“, a scris el. Sumner nota că reformele germane din anii 2000 privind munca sunt un succes răsunător, cu toate că majoritatea criticilor au scos în evidenţă numărul mare de salarii foarte mici. Guvernul german are un sistem de protecţie socială vast cu multe subvenţii pentru salarii şi facilităţi pentru cei cu venituri mici.

    „Cine are un viitor mai luminos, Germania, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 7,7%, sau Grecia, cu o rată de 62%?“, se întreabă el retoric. Apoi, o Germanie mai sănătoasă trimite mai mulţi turişti în Grecia şi Spania şi cumpără mai multe produse de lux din Italia. „Dacă fiecare ţară ar încerca să-şi întărească pe cât de mult posibil economia, fără a-şi face griji pentru restul lumii, ne-ar fi mai bine. O lume cu 200 de Elveţii ar fi un loc mai bun decât cel în care trăim acum. Însă cele mai multe ţări nu ştiu care le este interesul. Aceasta este problema“, a concluzionat profesorul.

    Chiar dacă este recunoscut drept unul dintre cei mai buni teoreticieni în domeniul economiei, Sumner se ţine departe de unul dintre cele mai importante aspecte ale lumii de azi: în departamentul de economie de la Universitatea Bentley el este cunoscut ca un „tehnofob“; profesorul şi-a cumpărat primul său telefon mobil de-abia în 2011.

    „Nu e vorba de a fi inteligent, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri.“, Scott Sumner