BusinessMagazin

Tag: economia romaneasca

  • Leadership în vremuri de criză

    Steven van Groningen, cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa locală, a fost martorul a numeroase scăderi şi creşteri ale economiei româneşti în anii petrecuţi la conducerea Raiffeisen Bank România. În prag de final de mandat, a vorbit în cadrul evenimentului CEO Awards al Business MAGAZIN despre ce înseamnă leadershipul în viziunea sa, ce rol are imaginea pentru un lider, precum şi despre calităţile pe care ar trebui să le aibă un viitor CEO de bancă.

     

    Imaginea cred că este un rezultat, nu un scop în sine. Evident, creezi o reputaţie în timp şi nu strică să îţi aminteşti că reputaţia va lucra pentru tine. Imaginea este importantă mai ales în perioade de criză, de incertitudine, când oamenii au nevoie de anumite repere. Dar pentru mine, imaginea nu a fost niciodată un scop în sine, ci un rezultat a ceea ce faci, al deciziilor pe care le iei şi a felului în care conduci o organizaţie”, a spus Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, în cea mai recentă ediţie a evenimentului CEO Awards.

    Cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa locală, care a condus Raiffeisen Bank România vreme de 19 ani, a fost şi o prezenţă constantă în cele 12 ediţii ale anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. De asemenea, a fost votat drept cel mai admirat CEO de pe piaţa locală în două dintre ediţiile acestui proiect. Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că executivul a anunţat că se pregăteşte să predea ştafeta de la conducerea Raiffeisen Bank România anul acesta, el a fost evenimentul special al galei CEO Awards.

    Executivul a vorbit în cadrul evenimentului despre perioada mandatului său, pe care a descris-o drept una incredibil de interesantă, mai ales pentru că tot timpul a întâmpinat alte provocări, s-a confruntat cu noi crize, iar nevoile organizaţiei au fost în continuă schimbare. În acest context, a fost nevoie deseori să îşi demonstreze abilităţile de leadership.

    Steven Van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank: „La fel ca şi în sport, e frumos să obţii rezultate, dar contează şi mai mult cum le obţii, într-un mod corect şi onest, cu o concentrare pe termen lung. Bancherii sunt criticaţi uneori că ar fi orientaţi pe profit pe termen scurt, dar evident că nu este cazul când ai de condus o bancă pentru o perioadă de 20 de ani şi trebuie să ai o viziune pe termen lung.”

    „O criză este inevitabilă şi reprezintă o oportunitate extraordinară să arăţi ce poţi şi cum funcţionezi într-o astfel de perioadă. Când nu e criză, nu e leadership, e mai mult management – să ne asigurăm că plătim facturile la timp şi creştem, dar în perioade de criză ai nevoie de un altfel de comportament – se vorbeşte mai mult despre leadership decât despre management”. Din punctul lui de vedere, calităţile de care trebuie să dea dovadă un lider în astfel de perioade ţin mai ales de o viziune clară, cât şi de capacitatea de a comunica bine, de a oferi direcţie echipei.

    „Într-o criză, întotdeauna, nivelul de incertitudine este foarte mare, atunci, ca lider, trebuie să încerci să reduci volumul de incertitudine care există. Şi cum faci asta? Prin clarificare. Trebuie să îţi asumi şi un risc personal, poate îţi propui anumite lucruri care sunt greu de atins, nici tu nu crezi că vor fi posibile 100% – acestea sunt momentele în care ar trebui să dai direcţii şi să arăţi că faci parte din soluţie, ştii ce ai de făcut, iei decizii.” De asemenea, executivul crede că leadershipul nu începe la momentul în care crizele se prezintă: „Este important să te gândeşti întotdeauna că ai putea să te întâlneşti cu situaţii neaşteptate, pentru care trebuie să fii pregătit. Dacă intri într-o situaţie de criză fără rezerve sau fără putere, fără resurse umane sau financiare, atunci evident nu eşti foarte bine poziţionat”.

    Nu crede că experienţa sa la conducerea aceleiaşi companii este unică şi irepetabilă, crede că a fost însă unică perioada prin care am trecut, fiind vorba despre un volum mare de schimbări: „A fost pentru mine extrem de interesant, tot timpul a fost nevoie de altfel de leadership, altfel de decizii, s-au ivit altfel de probleme. Dacă ne uităm în alte pieţe, vedem că Jamie Dimon, de la JPMorgan Chase, încă se află la conducerea companiei, şi în Statele Unite sunt CEO care au mandate îndelungate, nu este neapărat ceva rău. În sistemul bancar este cert că lucrurile au devenit din ce în ce mai complicate şi vorbim despre o atât de mare complexitate, încât ai nevoie de o experienţă foarte vastă să înţelegi cum e totul legat, conceptual, acesta este un lucru care nu poate fi realizat în 2-3 ani. Aici se mai adaugă anumite particularităţi care ţin de ţară şi, atunci, mi-e greu să mă gândesc că în câţiva ani poţi să înveţi de toate şi să adaugi o valoare mare a ceea ce faci”. Observă că şi în trecut, existau bănci care aveau echipe de management foarte stabile – fie că făceau parte dintr-o structură internaţională, fie că era vorba despre altcineva care venea la conducere, care de fapt nu conducea doar banca, dar se asigura că valorile, cultura organizaţiei sunt transmise.

    El descrie şi perioada de acum drept una extrem de interesantă, mai ales dacă ne uităm la schimbările din tehnologie şi vorbim despre sustenabilitate, despre schimbări de comportament ale clienţilor, angajaţilor: „Într-un fel îmi pare rău că acum îmi termin mandatul fiindcă cred că în continuare vom avea o perioadă  extrem de interesantă”.

    În ceea ce priveşte viitorul bankingului, Steven van Groningen spune că, dincolo de aspectele legate de digitalizare, priorităţile „bancherilor de mâine” vor ţine de transformarea cerinţelor de sustenabilitate în activităţile de zi cu zi ale băncii. „Sistemul bancar va fi un canal important de transmisie al principiilor de sustenabilitate, trebuie să vezi ce finanţezi, în ce condiţii finanţezi, cum îţi ajuţi clienţii tăi să se asigure că au acces la finanţarea de care au nevoie pentru a deveni sustenabili – este evident, un efort imens care trebuie făcut.” O altă provocare ţine de viitorul muncii, despre impactul asupra acesteia pe termen lung al situaţiei generate de pandemie. „Acum este relativ uşor, reacţionăm la tot ce se întâmplă, ne asigurăm că ne protejăm, protejăm clienţii, dar în câţiva ani trebuie să vedem ce se schimbă şi  modalitatea în care vom lucra împreună ca oameni.”

    Per ansamblu, crede că în multe industrii, inclusiv a lor, nu va mai fi vorba despre cine este mai digital, cine are aplicaţia bancară cea mai frumoasă: „Întrebările de la clienţi vor fi – cu banii mei ce se întâmplă, cum sunt investiţi banii mei, în ce industrii, ce impact au – este o schimbare destul de mare”.

    Crede, de asemenea, că un CEO dintr-o bancă va trebui să depăşească calităţile unui bun specialist: „Trebuie să ai valori corecte fiindcă, la fel ca şi în sport, e frumos să obţii rezultate, dar contează şi mai mult cum le obţii, într-un mod corect şi onest, cu o concentrare pe termen lung. Uneori bancherii sunt criticaţi că sunt orientaţi pe profitul pe termen scurt, dar evident că nu este cazul când ai de condus o bancă pentru o perioadă de 20 de ani şi trebuie să ai o viziune pe termen lung. Trebuie să înţelegi foarte bine care este rolul unei bănci în societate şi cum îţi îndeplineşti rolul. Ce cred că va rămâne şi în viitor este ideea că bankingul este în primul rând o relaţie, nu este ceva strict tranzacţional”.

    Business MAGAZIN a organizat la finalul lunii octombrie evenimentul „CEO Awards  2021 – Ce calităţi trebuie să aibă liderii de azi pentru economia de mâine”, în cadrul căruia am anunţat lansarea anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. Susţinut de Philip Morris, Hagag, EY Romania, Immofinanz, Aqua Carpatica, Biofarm, Superbet, evenimentul s-a desfăşurat de această dată exclusiv în mediul online. În cadrul acestuia am acordat 10 premii primilor celor mai admiraţi CEO din România (Fady Chreih, CEO, Reţeaua de sănătate Regina Maria; Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania; Alex Bratu, CEO, JYSK; Horia Ciorcilă, preşedinte Consiliu de Administraţie, Banca Transilvania; Roxana Maftei, cofondator şi general manager, Farmacia Tei; Iulian Stanciu, preşedinte executiv, eMAG; Cristina Bâtlan, cofondator şi proprietar, Musette; Daniel Dines, cofondator şi CEO, Uipath; Dragoş Pavăl, preşedinte şi cofondator, Dedeman; Marco Hoessl, CEO, Kaufland România şi Republica Moldova), precum şi trei premii speciale celor care au susţinut proiectele noastre de-a lungul timpului (Biofarm, Grup Agricola, Grup Lactalis – Albalact). I-am avut ca invitaţi pe Steven van Groningen, CEO şi preşedinte al Raiffeisen Bank şi pe Sebastian Toporjinschi, consultant, Ascendis, cu o experienţă de peste 16 ani în domeniul militar.

    Citiţi alte interviuri din cadrul CEO Awards 2021 în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN.

  • Cum poate fi folosit PNRR într-un mod cât mai eficient – părerea bancherilor

    România are nevoie de investiţii în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru transformarea economiei româneşti, pe toate palierele. ”Suntem pe un teren unde se joacă cu bătaie lungă în tehnologii avansate, iar noi trebuie să jucăm strategic”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR. Astfel, redresarea accesului la educaţie şi sănătate sunt două teme pe care le avem de soluţionat pentru a putea ajunge la media UE până în 2030. Cum se poate întâmpla acest lucru şi ce rol va juca BCR într-una dintre cele mai mari oportunităţi de dezvoltare a României pe următorii cinci ani?

     

    Vreau să cred că vom reuşi să accesăm cât mai mult şi că vom lucra pe cel mai bun scenariu posibil, pentru că PNRR este o şansă pentru noi să atragem bani pentru investiţii în sectoarele strategice de dezvoltare. Ne uităm pe termen lung la ce înseamnă trecerea spre economia verde, transformarea digitală, coeziune socială şi teritorială, susţinerea mediului antreprenorial, reformarea sistemului medical şi dezvoltarea sistemului de învăţământ. Obiectivul general trebuie să fie dezvoltarea României prin realizarea unor programe şi proiecte esenţiale, care sprijină rezilienţa, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare şi potenţialul de creştere”, explică Sergiu Manea, CEO al BCR, vorbind despre importanţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru România.

    România beneficiază de 29,2 mld. euro prin PNRR, din care aproximativ 14,3 mld. euro reprezintă granturi, în timp ce 14,9 mld. euro reprezintă împrumuturi pe care le poate accesa România pentru implementarea reformelor şi investiţiilor din plan.

    Autorităţile au lucrat pe trei scenarii posibile, pentru care au simulat impactul PNRR exprimat în PIB, cu domeniile care ar beneficia de cea mai multă infuzie de investiţii – construcţii, energie şi mobilitate.

    Şeful BCR a amintit că România are nevoie de reforme majore şi investiţii cheie ca să creeze un impact pozitiv în comunitate şi a explicat că suntem pe un teren unde se joacă cu bătaie lungă în tehnologii avansate, iar noi trebuie să jucăm strategic.

    „România are nevoie de investiţii în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru transformarea economiei româneşti, pe toate palierele – de la guvernanţă, la protecţia mediului şi transformare tehnologică, la incluziune socială prin educaţie şi sănătate. Imaginaţi-vă doar ce înseamnă pentru noi construirea a peste 400 de km de autostradă, modernizarea a 300 km de cale ferată şi încă 12 km de reţea nouă de metrou. Sau ce înseamnă mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri publice şi rezidenţiale, care ne-ar aduce peste 1.000 de blocuri reabilitate energetic, dar şi aproximativ 2.000 de clădiri publice, pe care le-am lipsi de afişele cu «Atenţie, cade tencuiala!» şi le-am reintegra în peisajul urban”.

    În plus, suprapunerea PNRR pe exerciţiile bugetare multianuale oferă o oportunitate imensă cu accent pe doi piloni. Un pilon ţine de recuperarea decalajului de infrastructură, pentru că, cel mai probabil, următorul MFF (Multiannual Financial Framework) 2021-2027 va fi ultimul în care Comisia Europeană va aloca bani pentru infrastructură fizică care nu are legătura cu zona de ecologie şi protecţia mediului. Al doilea pilon ţine de dezvoltarea unei societăţi favorabile incluziunii, care are la bază coeziunea prin educaţie, dar şi reforma sistemului medical, prin îmbunătăţirea experienţei îngrijirii medicale, a explicat Manea într-un interviu.

    „Aşa cum ştim, educaţia, cultura şi abilităţile practice, dar şi starea de sănătate a populaţiei, reprezintă investiţii cheie în capitalul uman, fiind elemente de bază pentru dezvoltarea potenţialului tinerilor şi pentru îmbunătăţirea creşterii economice. Iar redresarea accesului la educaţie şi sănătate sunt două teme pe care le avem de soluţionat pentru a putea ajunge la media UE până în 2030.”

    Cât despre antreprenori, convingerea şefului BCR este că şi antreprenorii vor avea de câştigat din implementarea PNRR, fie că vorbim despre beneficii directe, fie că ne referim la beneficiile indirecte, care nu vor fi puţine.

    „Antreprenorii înţeleg valoarea adaugată pe care o aduc în ciclul economic, sunt interesaţi de calitatea serviciilor şi îşi administrează afacerile luând în considerare nu doar performanţa legată de risc, siguranţă sau angajaţi. Vedem o creştere a afacerilor care aleg să dezvolte o abordare integrată de business sustenabil. Pentru că ultimii doi ani au accelerat câteva trenduri deja existente, de la informatizare, automatizare şi robotizare, la digitalizarea serviciilor publice şi la integrarea cât mai sus pe lanţurile de valoare adăugată în industriile viitorului. Mă gândesc la antreprenorii care înţeleg potenţialul uman, dar şi la nevoia de recalificare şi perfecţionare ca instrumente de creştere a randamentului, precum şi ca un efort de profesionalizare.”

    Vorbind despre rolul sistemului bancar românesc în privinţa programelor cu fonduri UE şi a PNRR, Sergiu Manea a amintit că s-au intensificat discuţiile legate de bancabilitatea firmelor şi acest lucru ne arată că economia se maturizează, că suntem pe drumul cel bun, „că antreprenorii şi băncile lucrează împreună pentru o economie sustenabilă, în care pe noi toţi ne preocupă să facem mai mult, mai bine, împreună.”

    Iar PNRR prevede aproape 2,6 miliarde de euro pentru finanţarea companiilor private şi pentru cercetare, inclusiv cu fonduri nerambursabile pentru digitalizare.

    „Vorbim aici despre investiţii în tehnologii avansate prin ajutoare de stat, pentru AI, blockchain, IoT, date şi cloud computing, pentru high performance computing şi quantum computing, dar şi despre digitalizarea IMM-urilor prin ajutoare de minimis, pentru investiţii în comerţ electronic, centre de inovare digitală, laboratoare de incubare şi accelerare, pentru programe de reconversie profesională, dedicate dezvoltării competenţelor digitale. PNRR prevede şi investiţiile semnificative pentru tehnologii noi în zona de producţie, dar şi o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la Bursă, cu un buget total de 35 de milioane de euro.”

    Sergiu Manea, CEO al BCR: „Este oportunitatea unică de a face pasul către o economie performantă şi durabilă, iar succesul atragerii fondurilor europene reprezintă prioritatea critică pentru echipa BCR în următorii ani.”

    Sistemul bancar este parte din soluţie în privinţa atragerii finanţărilor europene, în opinia şefului BCR.

    „Pentru BCR, spre exemplu, este în top priorităţi să ne motivăm colegii astfel încât să putem oferi consiliere pentru transformare sustenabilă la nivelul comunitar şi să putem răspunde normelor şi standardului cerut de Comisia Europeană. Asta şi pentru că noi credem că sistemul bancar este parte din această soluţie, iar BCR încearcă de fiecare dată să vină în ajutorul clienţilor, să le ofere informaţiile şi instrumentele prin care pot face alegeri financiare inteligente. De altfel, aşa a apărut şi platforma de educaţie antreprenorială BCR Şcoala de Business, care a ajuns deja la 17.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesionişti, profesori şi studenţi, care au ales să înveţe sfaturi practice pentru managementul financiar al businessurilor lor.”

    Chiar cel mai recent curs lansat pe platforma BCR Şcoala de Business – Programe de finanţare pentru antreprenori, a fost dezvoltat în parteneriat cu ADR Nord-Est şi are toate informaţiile despre programele de finanţare disponibile pentru antreprenori – de la procesul de pregătire şi depunere a proiectelor, la implementarea şi raportarea unui proiect dezvoltat cu fonduri nerambursabile. „Am considerat că avem nevoie de surse de informare oficiale, care să demonteze miturile cu privire la accesarea fondurilor nerambursabile, tocmai pentru a creşte accesul la ele.”

    BCR va contribui, pe lângă furnizarea de educaţie şi consultanţă în domeniul programelor de finanţare cu multiple produse bancare personalizate pentru proiectele implementate de către autorităţile publice şi antreprenori, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar. În plus, băncile se vor putea implica direct în implementarea instrumentelor financiare definite în cadrul PNRR, spune Sergiu Manea.

    „BCR este aici să le ofere antreprenorilor informaţiile de care au nevoie şi să îi ghideze în procesul de contractare a finanţărilor. Credem în banking deschis, în educaţie financiară şi în digitalizare, în acces rapid şi gratuit la informaţii 24/7, iar asta transmitem mai departe şi în privinţa PNRR.” Manea susţine că BCR este pregătită să contribuie „viguros” în procesul de atragere a fondurilor din PNRR pe diverse paliere, de la educaţie şi până la finanţări directe.

    „Este oportunitatea unică de a face pasul către o economie performantă şi durabilă, iar succesul atragerii fondurilor europene reprezintă prioritatea critică pentru echipa BCR în următorii ani.”

    Dar pe care componente ale PNRR intenţionează să se implice concret BCR? „Am analizat toate componentele PNRR în forma prezentată cu ocazia aprobării planului de către Comisia Europeană şi avem în vedere implicarea în toate aceste componente, în măsura în care mecanismul naţional de implementare va permite acest lucru. Vom acorda o atenţie sporită pentru susţinerea proiectelor care bifează cât mai multe dintre criteriile specifice ESG (environmental, social and corporate governance).”

    Concret, BCR va acţiona în perioada următoare pe două paliere principale: primul se referă la furnizarea de educaţie şi consultanţă în domeniul programelor de finanţare şi cel de-al doilea la oferirea de sprijin în implementarea proiectelor prin intermediul unor produse bancare personalizate, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar, fie că este entitate publică sau privată, după cum susţine CEO-ul BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active.

    PNRR a primit undă verde de la Comisia Europeană la finalul lunii septembrie (27.09, mai exact), iar următorul pas este reprezentat de aprobarea PNRR şi la nivelul Consiliului de Afaceri Economice şi Financiare, pas ce urmează a fi finalizat la finalul lunii octombrie (conform estimărilor prezentate public). Acest pas reprezintă, de fapt, aprobarea finală din partea instituţiilor Uniunii Europene. Ulterior, România va putea solicita prefinanţarea de maximum 13% din valoarea totală a planului, explică şeful BCR. „Operaţional vorbind, în termen de 30 de zile de la aprobarea în Consiliul amintit anterior, guvernul trebuie să prezinte o Ordonanţă de Urgenţă prin care se vor reglementa mecanismele interne de implementare a acestui plan. MIPE a anunţat deja demararea procesului intern de pregătire, fiind menţionate o serie de acţiuni de implementat precum crearea structurilor de specialitate la nivelul ministerelor/autorităţilor coordonatoare de componente, elaborarea şi aprobarea cadrului  normativ de implementare a PNRR, elaborarea şi punerea în aplicare a sistemului informatic de gestiune a PNRR şi constituirea Comitetului Interministerial de Coordonare şi a Comitetului de Monitorizare ale PNRR.” Mediul de afaceri trebuie să urmărească atât oportunităţile directe alocate (în componenta dedicată mediului privat din PNRR), dar mai ales oportunităţile indirecte generate de proiectele incluse în PNRR, explică Manea.

    „Aşa cum aminteam anterior, discutăm de sute de kilometri de autostrăzi şi de cale ferată, de mii de clădiri renovate sau construite, toate acestea fiind oportunităţi importante pentru companiile româneşti.”

    În final, vorbind despre factorii determinanţi pentru implementarea cu succes a acestui plan PNRR, Sergiu Manea susţine că ne putem gândi la o foarte bună coordonare şi implicare a instituţiilor publice responsabile, fiind astfel asigurată sincronizarea corectă dintre reformele şi investiţiile incluse în plan, precum şi respectarea calendarului de implementare asumat faţă de instituţiile europene.

    De asemenea, contează şi capacitatea economiei şi, mai ales, a pieţei forţei de muncă de a implementa toate proiectele de infrastructură (transport, sănătate, educaţie, sisteme de management al apei, al deşeurilor, etc.). Un alt factor important pentru aplicarea PNRR este capacitatea tuturor tipurilor de beneficiari de a dispune de toate resursele necesare pentru implementarea proiectelor, inclusiv de cele financiare (trebuie văzut însă exact şi mecanismul de implementare la nivel intern).

    Pe lângă PNRR mai există şi alte programe cu fonduri UE. Iar şeful BCR concluzionează că România are nevoie de fonduri europene nerambursabile pentru a putea recupera decalajele din domeniile critice: sănătate, infrastructură, educaţie, energie, dar şi pentru a ne putea creşte atractivitatea investiţională.

    Care sunt cele mai relevante Programe Operaţionale din perspectiva antreprenorilor?

    Œ Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare, prin care se pot obţine finanţări pentru crearea şi promovarea unui sistem atractiv de inovare în economie, precum şi din instrumente financiare, care vor reprezenta, cel mai probabil viitorul fondurilor de acest gen în exerciţiile bugetare europene post 2027;

     Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, care are ca scop promovarea eficienţei energetice şi adaptarea la schimbările climatice – în contextul mai amplu al Green Deal, importanţa acestuia este vitală;

    Ž Programele Operaţionale Regionale, pentru dezvoltarea unor oraşe smart, a unor regiuni competitive prin digitalizare şi întreprinderi dinamice, a unor regiuni mai atractive şi mai educative, prin intermediul unui portofoliu amplu de proiecte ce urmează a fi finanţate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare;

     Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare, pentru valorificarea forţei de muncă şi pentru creşterea accesibilităţii pe piaţa forţei de muncă a diferitelor categorii de persoane dezavantajate, dar şi a calităţii educaţiei.

     Programul Operaţional Tranziţie Justă, pentru creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă calificată, investiţii în tehnologii cu emisii reduse, dar şi pentru dezvoltarea IMM-urilor preocupate de cercetare, inovare şi digitalizare în şase judeţe vizate de acest mecanism de finanţare.

  • Cum văd străinii economia românească după două decenii. Dan Voinea, Director General Util S.P.C: Cine are legături de business cu România vede foarte bine ţara şi potenţialul ei. VIDEO

    Economia românească a trecut printr-o evoluţie spectaculoasă din primi ani de după revoluţie şi până în prezent. Perspectiva partenerilor vestici de business ai României cu privire la această ţară şi potenţialul ei economic este în general pozitivă, dar din păcate ea se limitează doar la aceştia.

    „Lucrurile s-au schimbat şi pentru noi. Este clar că este o schimbare faţă de anii ‘90 sau 2000. Pentru cei din Europa de Vest, dacă au legături de business cu România şi lucrează cu români văd potenţialul ţării. Dacă nu au legături de business directe, ei au o părere foarte proastă”, a declarat directorul general al Util S.P.C.

    Lipsa unei reţele puternic dezvoltate de autostrăzi precum şi nivelul corupţiei prezent în ţară sunt în opinia oamenilor de afaceri principalele impedimente care stau în calea unei dezvoltări economice importante.

    „Economia va trece pe creştere când va crea infrastructura de autostrăzi, iar într-un cadru mai larg, atunci când se va reduce corupţia”, a mai spus Dan Voinea.

  • Care sunt estimările CFA România pentru 2021: creştere PIB de peste 4%, inflaţie între 3% şi 3,5%, curs între 4,9 şi 5 lei şi ROBOR între 1,5% şi 2%

    ♦ Săptămâna trecută, CFA România a prezentat previziunile macroeconomice ale asociaţiei pentru anul 2021, realizate în cadrul unui sondaj din interiorul CFA România ♦ Economia românească a încheiat anul 2020 cu o inflaţie de 2,6%.

    Un procent de 40% din respondenţii unui sondaj realizat de CFA Ro­mânia, asociaţia profesioniştilor în investiţii certificaţi interna­ţional, se aşteaptă ca produsul intern brut al României să se aprecieze cu 4% în anul 2021, aşadar o revenire puternică faţă de scăderea de 3,9% în anul pandemiei.

    Pe de altă parte 16% estimează o creştere economică între 3,5% şi 4%, în timp ce cei mai optimişti, respectiv 4%, văd un avans al PIB-ului de până în 2%.

    „Anul trecut am estimat că economia va creşte cu 3%, dar ceea ce s-a întâmplat a fost că s-a contractat cu aproape 4%. Previ­ziunea actuală din piaţă vede o creştere de 2,8% a PIB-ului României. Aproape jumătate dintre membrii CFA se aşteaptă ca economia să crească cu peste 4% în acest an, o revenire mare, şi mai mult decât previziunea actuală din piaţă“, spune Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management şi membru al boardului CFA România.

    Săptămâna trecută, CFA România a prezentat previziunile macroeconomice ale asociaţiei pentru anul 2021, realizate în cadrul unui sondaj din interiorul CFA România. Printre indicatori se numără inflaţia, cursul de schimb, dobânda ROBOR, dar şi cine ar putea câştiga Campionatul European de Fotbal – cu cele mai mari şanse fiind votată Germania.

    Pe de altă parte, 39% dintre analiştii CFA România estimează că nivelul inflaţiei în 2021 ar putea fi cuprins între 3% şi 3,5%. Spre comparaţie, economia românească a încheiat anul 2020 cu o inflaţie de 2,6%. Niciun analist nu estimează o inflaţie mai mică de 2%, iar la polul opus, respectiv peste 4%, a fost votată ca variantă de către 7% dintre respondenţi.

    Cursul de schimb leu-euro, cel mai urmărit atât de românii cu credite în euro, cât şi de cei care nu au credite dar plătesc facturile la utilităţi în monedă europeană, ar putea închide anul 2021 la un nivel cuprins între 4,9 şi 5 lei pentru un euro.

    Astfel, majoritarea analiştilor CFA România, respectiv 70% dintre respon­denţi, estimează că leul se va deprecia în faţa euro în perioada următoare. Spre comparaţie vineri, BNR a cotat euro la 4,885 lei pe unitate. ROBOR, referinţa creditelor de retail în lei, ar putea închide anul 2021 la un nivel cuprins între 1,5% şi 2%, potrivit estimă­rilor a 44% dintre analiştii CFA România, acesta fiind răspunsul majoritar. Vineri, cos­tul leilor înregistra valoarea de 1,7% pe an.

    Cât despre Bursa de Valori Bucureşti, 39% dintre analişti consideră că indicele BET-XT Total Return, cel care reflectă dinamica celor mai tranzacţionate 25 de acţiuni listate, s-ar putea aprecia între 10 şi 20%. Un răspuns apropiat, respectiv cu 37% faţă de 39% îl au şi cei care estimează o creştere a indicelui de la 0% la 10%. De la începutul anului 2021 indicele are un plus de 11%.

    liviu.popescu@zf.ro

  • Cum se creditează companiile în pandemie

    Evoluţia creditării companiilor este strâns legată de evoluţia PIB, de politicile publice, de stimulii economici activi în piaţă şi în general de sentimentul general de afaceri din economia românească şi europeană. Cum va evolua aceasta în contextul pandemic, potrivit previziunilor lui Dragoş Mirică, director general adjunct al diviziei corporate la OTP Bank?

    Activitatea de creditare a OTP Bank a fost marcată de o creştere în primele nouă luni ale anului 2020, cu 7% din stocul de credit destinat segmentului corporate, prin care s-au finanţat atât clienţii existenţi, cât şi noi oportunităţi de colaborare cu companii aflate pe creştere cu o situaţie financiară bună, a explicat Dragoş Mirică, director general adjunct al diviziei corporate la OTP Bank, subsidiara de pe piaţa românească a celui mai mare grup bancar din Ungaria. „În fapt, am implementat un număr semnificativ, de peste 150 de credite noi acordate, care însumează o valoare echivalentă de peste 1 miliard lei. În acelaşi timp, am susţinut companiile afectate de pandemie prin moratoriile public şi privat. De asemenea, suntem o bancă cu participare foarte activă în cadrul programul IMM Invest.”

    Din punctul de vedere al creditării companiilor, evoluţia acestui segment este strâns legată de evoluţia PIB, de politicile publice, de stimuli economici activi în piaţă şi în general de sentimentul general de afaceri din economia românească şi europeană, a mai adăugat Dragoş Mirică. „Întrucât creditarea este influenţată direct de cei trei piloni importanţi ai creşterii PIB, respectiv invesţiile publice şi private, consumul intern şi exporturile, ne vom orienta activitatea comercială către acei vectori de creştere. Estimăm o creştere a pieţei creditului pentru companii de 2-3% în 2021. Având în vedere strategia noastră de creştere a cotei de piaţă, ne propunem pentru anul viitor o creştere de 10% a stocului de credite corporate. Evident, atingerea acestui obiectiv ambiţios depinde în primul rând de evoluţia per ansamblu a economiei româneşti, dar şi de capacitatea noastră de a atrage acele tranzacţii şi acei clienţi care corespund strategiei noastre de dezvoltare”, a explicat Dragoş Mirică. În acelaşi timp, băncile au un rol important în revitalizarea economică prin intermediul creditării active şi prudente a mediului de afaceri, implicit prin creşterea gradului de intermediere financiară.

    Din perspectiva ratelor de dobândă aplicabile creditelor, acestea sunt influenţate de mulţi factori precum riscul tranzacţiei şi al debitorului, structura financiară a tranzacţiei, lichiditatea din piaţă, raportul dintre cererea şi oferta de fonduri, concurenţa, riscul de ţară sau sector.

    „O tendinţă observată în ultima perioadă este presiunea pe ratele de dobândă oferite de băncile comerciale la creditele corporate. Marjele de dobândă oferite clienţilor noştri sunt individualizate, în funcţie de parametrizarea tranzacţiei, profilul de risc, precum şi a altor factori definitorii în analiza complexă întreprinsă de colegii din aria de vânzări”, susţine Dragoş Mirică.

    Divizia de clienţi corporate a OTP Bank administrează portofoliul de clienţi şi grupuri de clienţi persoane juridice a căror cifră de afaceri anuală consolidată depăşeşte 5 milioane de euro, iar în funcţie de volumul de creditare, cele mai finanţate cinci sectoare sunt agricultura, producţia, comerţul, segmentul finanţărilor imobiliare şi construcţiile, a mai adăugat  directorul general adjunct al OTP. Comparativ cu criza financiară anterioară, în acest nou context cauzat de pandemia de COVID-19 se resegmentează multe paliere nu doar economice, ci şi sociale, a mai adăugat Dragoş Mirică. „Dacă acum mai bine de un deceniu ne confruntam cu o criză financiară faţă de care pieţele şi contextul macroeconomic, prin intermediul autorităţilor competente, au furnizat sistemului financiar lichiditatea necesară, acum, în acest nou context cauzat de pandemia de Covid-19, se resegmentează multe paliere nu doar economice, ci şi sociale. Impactul acestor schimbări se va face simţit la nivelul modelelor de afaceri caracterizând începutul unei noi paradigme din acest punct de vedere.”

    Amplitudinea şi durata acestor fenomene de schimbare va depinde de viziunea clasei antreprenoriale, de reacţia consumatorilor, dar şi de politicile guvernamentale şi ale Comisiei Europene prin programele de incluziune economică, este de părere directorul general adjunct al diviziei de corporate OTP Bank. „Toate aceste mecanisme trebuie să funcţioneze într-un cadru stabil şi predictibil, din perspectiva cadrului de reglementare. Acum, mai mult ca oricând, dozajul optim, eficienţa şi prudenţa măsurilor de management şi educaţia financiară pot face diferenţa cu privire la calea câştigătoare pe care economia o are de urmat.” Cu toate acestea, Dragoş Mirică are convingerea că sistemul bancar românesc este robust, pregătit şi capabil să reziste unor provocări precum pandemia de COVID-19.

    „După cum ştiţi, sistemul bancar este printre cele mai reglementate activităţi din România şi din lume. Sistemul bancar românesc este foarte competitiv, dar şi prudent. Prin respectarea cadrului de reglementare, băncile contribuie la crearea şi menţinerea încrederii. Relaţia bancă-client este o relaţie de încredere. Acest lucru nu se va schimba.”

    Strategia OTP Bank România are în centrul său programul APOLLO, acesta fiind programul băncii de transformare şi optimizare la nivel de bancă. „Prin intermediul acestui program, ne propunem ca până la finalul anului 2024 să ne dublăm cota de piaţă, respectiv să deţinem o cotă de piaţă de 5%, prin dezvoltarea tuturor segmentelor de clientelă (persoane fizice, IMM, segmentul corporate şi large corporate). Introducem linii de business noi, precum cea dedicată microîntreprinderilor, dar investim şi în creşterea numărului de clienţi activi şi vrem să oferim o experienţă completă pentru clienţii nostri, experienţă centrată pe nevoile şi aşteptările acestora”, a explicat Dragoş Mirică.

    Una din provocările băncii a fost capacitatea de adaptabilitate a angajaţilor la noul mod de lucru în regim de telemuncă. „Astăzi, prin investiţiile realizate în aria de IT, am atins o capacitate ridicată de desfăşurare a activităţii în regim de telemuncă în toate ariile de activitate, atât la nivel de centrală, cât şi în reţea. Toate investiţiile menţionate au scopul de a aduce funcţionalitate cu maximum de confort pentru clienţii nostri. În acest sens, am implementat cu succes mecanisme de plată «full remote» în mediul online, am investit semnificativ în noua platformă de Internet Banking OTP Direkt şi am lansat o nouă versiune a aplicaţiei mobile. Totodată am pus la dispoziţia clienţilor posibilitatea semnării documentelor în relaţia bancă-client prin intermediul semnăturilor digitale certificate extinse”, spune Dragoş Mirică.

    Profitul consolidat al OTP Bank la finalul primelor nouă luni din 2020 a ajuns la 39 de milioane de lei, cu 50,6% mai puţin comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.  Activele băncii se situau la un nivel de 14,2 miliarde de lei la finalul lunii septembrie 2020, în creştere cu 14% faţă de finalul lunii septembrie 2019. Veniturile totale ale OTP Bank România au crescut cu 11% în primele nouă luni din 2020, comparativ cu primele nouă luni din 2019, în timp ce cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 19%, până la 314 milioane de lei.

  • Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul de Finanţe: Există perspective pozitive ale economiei româneşti. Avem investiţii record

    Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul de Finanţe: Există perspective pozitive ale economiei româneşti. Avem investiţii record. Dacă nu susţii investiţiile, nu poţi da o şansă economiei să se relanseze

    Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a spus în cadrul evenimentului ZF/NNDKP „Legal & Tax: Cum gestionează România impactul pandemiei asupra economiei locale?” că statul a înergistrat un nivel de investiţii record în acest an, de 30 mld. lei şi că aceste investiţii au fost făcute pentru relansarea economiei afectată de pandemia Covid-19.

    „Există perspective pozitive ale economiei româneşti. Noi credem în continuare în această revenire în V, una solidă anul acesta şi anul viitor. Politică guvernului a fost să încurajeze din plin investiţiile. Avem investiţii de peste 30 mld. lei, un record, investiţii care au venit din raţionamentul că dacă nu susţinem investiţiile, nu putem da şansă economiei României să se relanseze”, a spus Sebastian Burduja.

    În afară de creşterea pensiilor cu 40%, o altă vulnerabilitate a finanţelor României ar putea veni din incapacitatea sistemului public de a atrage şi folosi banii europeni în proiecte fiabile:

    „Mai văd vulnerabilităţi în capacitatea sistemului public de a livra proiecte. Banii europeni nu vin de la sine, ei trebuie atraşi printr-un program naţional de reformă, iar experienţa ultimelor decenii ne arată că România are o problemă în a gândi şi a implementa proiecte, în special în zona de infrastructură.”

    Ce a mai spus Sebastian Burduja la ZF/NNDKP „Legal & Tax: Cum gestionează România impactul pandemiei asupra economiei locale?”:

    Apropo de modul în care s-a împrumutat România, dobânzile au scăzut la modul general, dar este şi un semnal de încredere dat României de către piaţă, în capacitatea statului român de a gestiona criză.

    Din discuţiile pe care le am avut cu Comisia Europeană, agenţiile de rating, s-a pus mereu în vedere modul în are vom gestiona chestiuni precum creşterea nesustenabilă a cheltuielilor sociale, cum ar fi ceşterea cu 40% a pensiilor. Aşa cum am declarat public, o să facem tot posibilul să ţinem aceste cheltuieli la un nivel sustenabil.

    Avem o revenire mai elastică pe zona de servici, era de aşteptat, dar e imbunucrator că la niv lunii iulie şi industria îşi revenea. Cred că sunt perspectivele corecte pentru economia noastră, în condiţiile în care ne aşteaptă o fereastră de oportunitate reprezentată de cele aproape 80 mld.  euro din fonduri europene.

    Sper că urmează şi o perioada de stabilitate politică, unde vom avea un respiro de 3 ani şi ceva, aproape 4 ani când nu vom avea alegeri.

    Sper că CCR să se uite la creşterea pensiilor nu doar din punct de vedere juridic, ci juridico-politic, inclusiv din perspectiva echilibrului puterilor. Nu poţi avea un Parlament care adoptă în mod abuziv până la urmă o măsură complet nesustenabilă, în ciuda a ce a spun guvernul şi economia.

     

  • Opinie Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România: De ce economia românească are nevoie de „bani din elicopter” pentru cetăţeni

    O „lebădă neagră” nu este o criză obişnuită. Singurul mod în care poate fi evitat şocul unui blocaj la nivel global constă în aruncarea unui colac de salvare pentru întregul sistem, până când acesta poate funcţiona din nou, iar modul de intervenţie trebuie să fie substanţial, imediat şi decisiv. Dacă permiţi sistemului să se defecteze, atunci anii şi costurile necesare pentru ca acesta să-şi revină sunt mult mai ridicate decât însuşi colacul de salvare. Asta ne-a învăţat criza din 2008. Nu diferă cu nimic de un atac de cord şi o operaţie de bypass. Doar că, de data aceasta, operaţia are loc într-un spital care este sub asediul unui virus.
    Aflate probabil în faţa celei mai importante crize economice din istoria modernă, care va urma unei crize de sănătate fără precedent, Uniunea Europeană şi statele membre par din nou în stare de şoc şi incapabile să acţioneze rapid şi decisiv pentru a oferi stabilitate şi încredere unui sistem inflamat şi fragil. Din nou, nu există nicio soluţie europeană şi nici finanţare comună europeană, aşadar fiecare stat membru va trebui să gândească un plan naţional de redresare economică, adaptat particularităţilor economiei sale. În timpul Brexitului, Comisia Europeană a făcut declaraţii publice legate de nevoia de a reface arhitectura europeană şi de a oferi motive clare şi puternice statelor membre şi cetăţenilor lor pentru ca aceştia să contribuie la această refacere. Cred că acum este momentul pentru un răspuns coordonat, substanţial şi rapid pentru această criză.

    În majoritatea statelor europene, cea mai populară soluţie pare să constea într-o serie de planuri de salvare a companiilor. Cel mai generos şi clar program anunţat până acum pare a fi cel al Germaniei, care creditează fără a limita companiile şi emite garanţii prin banca de dezvoltare deţinută de stat; soluţia aceasta are sens pentru economia germană, care este dominată de corporaţii industriale mari orientate către exterior. 40% din PIB-ul Germaniei vine din exportul de astfel de bunuri. O criză globală generată de cerere ar putea elimina modelul economic industrial al ţării şi ar arunca Germania în recesiune puternică. Consumul intern nu ar putea niciodată contrabalansa reducerea substanţială a exporturilor nemţeşti. Prin urmare, colacul de salvare pentru corporaţiile germane va ajuta oamenii să aibă în continuare locuri de muncă şi să-şi menţină puterea de cumpărare pentru a sprijini IMM-urile din Germania, în paralel cu menţinerea modelului bazat pe export până în momentul în care cererea globală îşi va reveni.

    Totuşi, această soluţie nu se aplică tuturor modelelor economice. Duplicarea soluţiei în România nu va avea neapărat aceleaşi rezultate pentru economia locală. Aici trebuie luate în calcul mai multe elemente: marile corporaţii din ţară nu au acţionari locali, capacitatea României de a-şi controla moneda, avantajul competitiv al forţei de muncă „ieftine” şi, cel mai important, modelul economic bazat pe consum – care a dus economia României de la un PIB de 38 de miliarde de USD în 2000, la 212 miliarde de USD în 2017 – necesită o soluţie bazată pe consumator, mai degrabă decât una bazată pe corporaţii. Cu alte cuvinte, economia românească va trebui să menţină puterea de cumpărare a individului, modelul său de consum şi starea sa de spirit, pentru a putea susţine sănătatea financiară a corporaţiilor şi a afacerilor locale medii, mici şi ale micro-companiilor care determină cererea şi oferta locală. Apoi, pe măsură ce economia globală îşi revine, exporturile României bazate pe resursele naturale şi pe forţa de muncă ieftină vor contribui din nou la economie şi vor reduce subvenţiile de stat. Un program de sprijinire a IMM-urilor prin intermediul ajutoarelor de stat, similar unui program de finanţare europeană, a dovedit că afacerile mici şi micro nu pot parcurge procesele complexe birocratice şi cronofage, prin urmare fondurile sunt rareori absorbite şi chiar şi mai rar decât atât ajung la beneficiarii cărora le sunt destinate.

    Criza anterioară ne-a oferit o lecţie din partea statelor din sudul şi estul Europei: reducerea veniturilor şi aşteptările pesimiste privind cererea din partea consumatorilor nu fac decât să amplifice criza şi să genereze efecte mai puternice asupra PIB-ului, orientarea băncilor către depozite, deprecierea activelor imobiliare, blocarea domeniului construcţiilor, imigraţia în masă a oamenilor şi falimentul oricărei corporaţii de orice mărime care depinde de cererea locală, creând astfel un cerc vicios care duce la şomaj şi, prin urmare, la venituri mai mici şi la perspective mai pesimiste privind cererea. Dar cum poate o ţară să susţină consumul? Exact în modul în care a făcut-o economia românească până acum, complementat cu finanţarea şi realizarea, în sfârşit, a infrastructurii, care, la rândul ei, va crea cerere de materiale şi de forţă de muncă locale. Un program substanţial de „bani din elicopter”, oferiţi direct consumatorilor, ar fi colacul de salvare pentru economia locală. Acesta poate consta în reducerea impozitului pe venit, credite oferite de bănci persoanelor fizice la dobânzi preferenţiale şi activarea posibilităţii statului de a finanţa direct. Totuşi, în cazul unor astfel de măsuri, statul trebuie să se asigure că, înainte de toate, cetăţenii sprijină businessurile locale prin cheltuielile pe care le fac, iar soluţiile ar fi prin folosirea sectorului bancar, emiterea de cupoane pentru anumite companii eligibile etc. În al doilea rând, businessurile care beneficiază de acest program, locale şi internaţionale, trebuie să facă cheltuieli pentru a menţine şi a creşte numărul de locuri de muncă, fără a transforma beneficiile în dividende şi fără a răscumpăra acţiuni, astfel încât excesul de lichiditate să rămână în sistem.
    Întrebarea critică evidentă legată de această soluţie ar fi: cum poate fi finanţată? Răspunsul este evident: prin împrumuturi făcute de stat şi deprecierea monedei. Deşi pare „scump”, este mult mai ieftin şi mai rapid decât ar fi reconstruirea de la zero a economiei româneşti în următorii 30 de ani.

    Ne place sau nu, coloana vertebrală a economiei locale este consumul, iar, pentru a evita o recesiune puternică sau pentru a contribui la revenirea din recesiune, prioritatea ar fi subvenţionarea comportamentului de consum până la normalizarea situaţiei.

  • Economia a crescut în 2019 cu 4,1%: este al patrulea an consecutiv cu un avans al PIB-ului de peste 4%

    În ultimul deceniu, PIB-ul s-a dublat în lei şi a crescut cu 73% în euro ♦ Salariile medii nete au fost majorate cu 140%, iar salariul minim a făcut un salt de 246% ♦ Inflaţia cumulată a fost în ultimul deceniu de 28%, prin urmare veniturile reale au crescut substanţial.

    INS a confirmat vineri creşterea încă bună a economiei României, un plus de 4,1% în 2019. Potrivit economiş­ti­lor, în ciuda deficitelor în creştere alar­mantă, şi 2020 va fi un an bun pentru un sfârşit de ciclu economic (creştere de 3,8% anticipeză Comisia Europeană). Pentru Ro­mâ­nia, ar fi al zecelea an de creştere neîn­tre­ruptă, deceniu în care PIB-ul s-a dublat în lei, de la 534 mld. lei în 2010, la 1.041 mld. lei în 2019 şi s-a majorat cu 73% în euro, de la 124,6 mld. euro la 219,3 mld. euro anul trecut.

    Salariile au urmat şi ele cursul economiei şi s-au apreciat puternic mai ales în urma deciziei fostelor guverne de a stimula economia prin con­sum, folosind drept levier creşterile sala­ria­le şi reducerile de taxe. Reversul a fost o adân­cire puternică a deficitelor şi reaprinderea in­fla­ţiei. Dar salariile nete au întergistrat o creş­tere de 140%, de la 1.391 de lei în 2010 la 3.340 de lei în decembrie 2019. Salariul minim garan­tat a crescut în perioada amintită de la 600 de lei la 2.080 de lei, ceea ce înseamnă un salt de 246%.

    Inflaţia medie anuală a oscilat puternic în această perioadă şi a fost covârşitor influenţată de deciziile administrative. România a experi­men­tat, pentru prima dată după revoluţie, dacă nu pentru prima dată în istorie, ceea ce BNR a numit „inflaţia negativă“ (preţurile la raft au scăzut, graţie reducerii TVA, dar preţurile produselor în sine nu au scăzut, prin ur­mare nu am putut vorbi de „deflaţie“ care în­seam­nă reducerea preţului pe produs, sus­ţinea BNR). Inflaţia medie anuală a fost în 2010 de 6,1%, iar în 2019 de 3,8%. Inflaţia cu­mu­lată a fost în aceşti ani de 28%, prin ur­mare venitul real a fost ajustat cu acest procent.

    Cu un plus al PIB real de 4,1%, 2019 a fost totuşi cel mai greu an din acest deceniu de gra­ţie. Anii de huzur s-au răzbunat: deficitul fiscal a ajuns la 4,46% şi România va intra în pro­cedură de deficit excesiv ce va obliga ad­mi­nis­traţia să prezinte un plan de reintrare în ţinta de deficit de 3% din PIB. Astfel de planuri vin însă, aproape obligatoriu, cu tăieri de cheltuieli guvernamentale. „Aşteptăm şi în 2020 o creş­tere bună – 3,8% – spune Comisia Euro­peană. Dar consolidarea fiscală care va veni va reduce consumul guvernamental şi, prin urmare, creşterea economică va fi mai mică“, arată Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

     


     

  • 9 din 10 oameni de afaceri cred că impactul noilor tehnologii în economia românească va fi major

    Un procent de 92%, adică nouă din zece oameni de afaceri chestionaţi în cadrul barometrului „Factory 4.0. Cum influenţează noile tehnologii economia românească” consideră că noile tehnologii (roboţi, IoT, 5G, RPA, etc.) vor influenţa semnificativ economia românească.

    Într-o economie globală, în care noile tehnologii fac tot mai mult diferenţa, este absolut necesar ca România să treacă la noile modele economice, la roboţi, digitalizare şi automatizare. Fără investiţii semnificative în tehnologie, vom rata a patra revoluţie industrială, Industry 4.0, iar economia românească va pierde semnificativ la capitolul competitivitate, arată rezultatele sondajului realizat de Frames la comanda Academia Industrială.

    Oamenii de afaceri şi managerii chestionaţi de compania de consultanţă Frames în cadrul barometrului, realizat la începutul lunii septembrie, sunt conştienţi de impactul tot mai mare pe care inovaţia şi tehnologia îl au în economie. Robotizarea se află în prim-plan, menţionată de 80% dintre respondenţi, urmată de RPA (folosirea software-ului şi inteligenţei artificiale pentru automatizarea proceselor) şi IOT (Internet of Things – gadgeturile conectate la internet) (52%) şi tehnologia 5G, menţionată de 36% dintre respondenţi.

    „Implementarea robotizării, automatizarea proceselor, optimizarea fluxurilor de producţie cu ajutorul software-urilor dedicate şi AI – sunt elemente care vor face tot mai mult diferenţa la capitolul competitivitate. Un bun exemplu îl constituie industria auto acolo unde marii jucători, focusaţi încă pe motoarele cu combustie internă, pe procesele clasice de producţie, încep să piardă din relevanţă în faţa companiilor care lansează, cu succes, automobile electrice construite aproape integral de roboţi. Economia românească, investitorii trebuie să se focuseze pe noile tehnologii, pentru a nu rata cursa globală pentru competitivitate”, a declarat Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

    Întrebaţi care sunt domeniile din economie in care noua revoluţie industrială îşi va găsi locul, 80% au indicat agricultura şi IT, sectoare urmate de industria prelucrătoare, servicii şi comerţ.

    „Dincolo de boom-ul din sectorul IT, agricultura este considerată ca având cel mai mare potenţial de dezvoltare economică în România. Adoptarea inovaţiei în acest sector este de natură să optimizeze fluxurile de producţie şi să scoată agricultura din zona meteo-sensibilă. De la seminţe adaptate schimbărilor climatice la instalaţii de irigaţii inteligente, tractoare şi semănători autonome şi culturi monitorizate cu drone, multe dintre tehnologii au început, deja, să fie implementate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Potrivit respondenţilor, implementarea noilor tehnologii reprezintă şi o soluţie pentru acoperirea necesarului forţei de muncă.

    „Peste 90 la sută dintre respondenţi consideră că, în actualele condiţii de criză de pe piaţa forţei de muncă, automatizarea şi robotizarea reprezintă o soluţie optimă, menită să susţină dezvoltarea business-ului”, arată datele barometrului Factory 4.0.

    62,5% dintre respondenţi au afirmat că, în prezent, angajaţii din România nu dispun de competenţele digitale necesare proceselor de producţie de tip Industry 4.0, bazate pe operarea platformelor software, decizii bazate pe analiza datelor, interacţiunea cu sistemele virtuale, etc.

    Potrivit rezultatelor barometrului, cea mai mare nevoie de instruire este în domeniul planificării producţiei, menţionată de 87,5% dintre intervievaţi, în sectorul eficienţei energetice (85%), cel al mentenanţei (75,2%), sectoare urmate de logistica producţiei (62,5%), financiar (57,6%), resurse umane (52%), calitate (37,5%), şi achiziţie şi negocieri (25,2%).

    87% dintre investitori afirmă că serviciile de consultanţă în digitalizare pot reprezenta un sprijin pentru echipele manageriale în drumul companiei către fabrica digitală.

    ,,Fără angajaţi pregătiţi, instruiţi să ofere suportul necesar implementării noilor tehnologii, firmelor le va fi dificil să treacă la noul nivel de dezvoltare. Într-o economie în care forţa de muncă bine calificată este tot mai rară, fidelizarea angajaţilor prin programele de perfecţionare continuă trebuie să fie în prim-plan’’, arată concluziile barometrului.

    Sondajul Factory 4.0 mai arată un lucru interesant. 63,6% dintre respondenţi au declarat că nu se tem pentru locul de muncă chiar dacă, urmare a implementarii soluţiilor Industry 4.0, multe dintre business-uri vor înlocui forţa de muncă clasică cu cea automatizată, realizată de roboţi şi programe de operare.

    36,3% dintre respondenţi se află în cealaltă tabără, a celor care cred că noile tehnologii vor duce la dispariţia locurilor de muncă.

    ,,Răspunsurile arată un progres semnificativ în ceea ce priveşte percepţia românilor legată de robotizare. Dacă, în trecut, teama de tehnologie era preponderentă, accesul la informaţie, noua realitate economică i-a făcut pe mulţi să vadă schimbarea, să înţeleagă că dispariţia unor locuri de muncă, urmare a implementării tehnologiei, determină înfiinţarea altor joburi, chiar mai bine plătite’’, a declarat Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

    Chiar dacă, în statistici, se află pe un trend de creştere, dezechilibrele macro-economice tind să se accentueze. „Importăm prea mult, producem prea puţin, vindem încă prea multe resurse cu un nivel de prelucrare redus, deficitele se acumulează. De la agricultură la industria auto, de la siderurgie la construcţii, economia românească întârzie, cu mici excepţii, să adopte soluţiile de ultimă generaţie. Este o problemă de capital, în primul rând, finanţarea business-ului românesc fiind grevată de ratingurile scăzute, generate, în primul rând, de lipsa de predictibilitate. Cu un cadru fiscal optimizat şi bine ancorat, cu un aparat administrativ care să susţină investiţiile strategice, de viitor, şi cu o politică de promovare eficientă, România are şanse semnificative să ardă etapele. Plecăm de la zero în multe domenii, costurile de implementare sunt mai reduse. România are, astfel, o şansă nesperată, să treacă la o economie inovativă, adaptată noilor realităţi. Un lucru este sigur. Fără adoptarea noilor tehnologii, România riscă să rămână în urma ţărilor din regiune”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Barometrul „Factory 4.0. Cum influenţează noile tehnologii economia românească” a fost realizat de Frames în perioada 2-15 septembrie 2019, prin chestionare online şi telefonic, pe un eşantion de 180 de respondenţi, oameni de afaceri, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere din companii reprezentative din tot spectrul economic, de la comerţ, servicii şi industria prelucrătoare la construcţii, IT şi turism.

     

     

  • CITR Group: Motorul economiei româneşti se supraîncălzeşte: 79% din business este produs de 4% din companii

    În plus, deşi  numărul companiilor de impact a crescut comparativ cu 2017, ponderea acestora în piaţă rămâne neschimbată, reprezentând doar 4% din totalul firmelor. Mai mult de jumătate din cele aproape patru milioane de salariaţi din România sunt angajaţi în companii de impact.
     
    CITR Group se aşteaptă ca în 2019 numărul companiilor în dificultate să crească, pe fondul unei decelerări puternice a creşterii economice înregistrate în anii precedenţi.
     
     „Cu o adâncire a deficitului de cont curent şi bugetar şi cu presiune pe inflaţie, avem semnale că structura companiilor se va modifica printr-o creştere ca pondere a companiilor restructurabile şi a celor insolvabile. Ne aşteptăm la o polarizare mai adâncită decît în 2018, companiile sănătoase vor performa tot mai bine, iar cele cu dificultăţi vor înregistra o înrăutăţire, care, coroborată cu schimbări macroeconomice, să creeze elemente de risc semnificative pentru perioada următoare. Este posibil să asistăm la o creştere a dezechilibrelor” anunţă experţii CITR Group.