BusinessMagazin

Tag: economia mondiala

  • Avertisment sumbru al FMI. Care sunt urmările Brexit

    Riscurile de ordin politic la nivel mondial şi protecţionismul în creştere subminează creşterea economică la nivel mondial. Avertizarea aparţine Fondului Monetar Internaţional (FMI), care precizează că şi nivelurile record ale datoriilor ori problemele economice din ţările bogate vor pune presiune asupra creşterii economiei mondiale în 2017, anulând efectul pozitiv al unei reveniri a principalelor pieţe emergente.

    Se pare că eforturile de stimulare a creşterii economice depuse de băncile centrale nu vor avea efectul scontat. Potrivit ultimului raport FMI, rata de creştere a economiei mondiale ar urma să înregistreze doar o creştere uşoară în 2017, până la 3,4% de la 3,1% în acest an.

    Un alt risc este protecţionismul, iar FMI atrage atenţia şi asupra majorărilor bruşte a tarifelor.

    Brexit are influenţe asupra producţiei în Marea Britanie, iar Fondul a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru economia ţării. Brexit a generat o oarecare nesiguranţă în creştere de ordin economic şi politic ceea ce poate duce la scăderea investiţiilor şi cheltuielilor consumatorilor, iar fluxurile comerciale şi financiare este de aşteptat să se reducă.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Avertisment sumbru al FMI. Care sunt urmările Brexit

    Riscurile de ordin politic la nivel mondial şi protecţionismul în creştere subminează creşterea economică la nivel mondial. Avertizarea aparţine Fondului Monetar Internaţional (FMI), care precizează că şi nivelurile record ale datoriilor ori problemele economice din ţările bogate vor pune presiune asupra creşterii economiei mondiale în 2017, anulând efectul pozitiv al unei reveniri a principalelor pieţe emergente.

    Se pare că eforturile de stimulare a creşterii economice depuse de băncile centrale nu vor avea efectul scontat. Potrivit ultimului raport FMI, rata de creştere a economiei mondiale ar urma să înregistreze doar o creştere uşoară în 2017, până la 3,4% de la 3,1% în acest an.

    Un alt risc este protecţionismul, iar FMI atrage atenţia şi asupra majorărilor bruşte a tarifelor.

    Brexit are influenţe asupra producţiei în Marea Britanie, iar Fondul a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru economia ţării. Brexit a generat o oarecare nesiguranţă în creştere de ordin economic şi politic ceea ce poate duce la scăderea investiţiilor şi cheltuielilor consumatorilor, iar fluxurile comerciale şi financiare este de aşteptat să se reducă.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Avertisment sumbru al FMI. Care sunt urmările Brexit

    Riscurile de ordin politic la nivel mondial şi protecţionismul în creştere subminează creşterea economică la nivel mondial. Avertizarea aparţine Fondului Monetar Internaţional (FMI), care precizează că şi nivelurile record ale datoriilor ori problemele economice din ţările bogate vor pune presiune asupra creşterii economiei mondiale în 2017, anulând efectul pozitiv al unei reveniri a principalelor pieţe emergente.

    Se pare că eforturile de stimulare a creşterii economice depuse de băncile centrale nu vor avea efectul scontat. Potrivit ultimului raport FMI, rata de creştere a economiei mondiale ar urma să înregistreze doar o creştere uşoară în 2017, până la 3,4% de la 3,1% în acest an.

    Un alt risc este protecţionismul, iar FMI atrage atenţia şi asupra majorărilor bruşte a tarifelor.

    Brexit are influenţe asupra producţiei în Marea Britanie, iar Fondul a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru economia ţării. Brexit a generat o oarecare nesiguranţă în creştere de ordin economic şi politic ceea ce poate duce la scăderea investiţiilor şi cheltuielilor consumatorilor, iar fluxurile comerciale şi financiare este de aşteptat să se reducă.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Este 2016 anul când lumea va reintra în criză? Ce ne spun prăbuşirea bursei din China şi ieftinirea petrolului

    Unii văd prăbuşirea bursei din China drept un simptom al prosperităţii clasei de mijloc. Alţii, în schimb, au o viziune mai sumbră, iar dacă aceştia au dreptate, ameninţarea la adresa economiei mondiale este reală, relevă o analiză a The Guardian.

    Rar au mai avut pieţele financiare parte de un început de an atât de traumatizant. Bursele s-au prăbuşit, preţul petrolului a atins cel mai scăzut nivel din 11 ani, tranzacţiile de pe bursa chineză au fost suspendate de două ori, iar Banca Mondială a avertizat că ne-ar putea paşte o „furtună perfectă“.

    Pe acest fundal, premierul britanic şi-a exprimat în mod public temerile conform cărora Marea Britanie are în faţă un „cocktail de ameninţări“. Pe lângă cele 2.000 de miliarde de dolari „şterse“ de pe pieţele mondiale de acţiuni, nord-coreenii au susţinut că au testat cu succes o bombă cu hidrogen, iar relaţiile dintre Arabia Saudită şi Iran s-au deteriorat semnificativ.

    Aparent, nu pare să existe motive pentru care pieţele la nivel mondial să rămână sub presiune. Creşterea preţurilor petrolului este asociată în mod tradiţional cu recesiuni, astfel încât o scădere de peste două treimi a costului ţiţeiului ar trebui, logic, să fie benefică pentru creşterea economică.

    În plus, s-ar putea ca perspectivele sumbre privitoare la China să fie exagerate. Dacă economia s-ar răci mai rapid decât se doreşte, Beijingul are suficientă putere pentru a evita o aterizare dură.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cinci ani de criză. Este sistemul financiar mai bine pregătit?

    DUPĂ ANI ÎN CARE GUVERNELE S-AU ÎNDATORAT PENTRU A SALVA BĂNCI ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, printre care RBS şi Lloyds/HBOS în Marea Britanie, UBS în Elveţia şi Bank of America, Citigroup şi AIG în SUA, rămâne întrebarea dacă sistemul financiar este mai sigur, mai capabil de a suporta pierderi fără a afecta puternic restul economiei şi contribuabilii, potrivit BBC.

    RĂDĂCINILE CRIZEI. La începutul deceniului trecut, preţurile locuinţelor din SUA se aflau în creştere puternică, susţinute de dobânzile mici la credite. Apetitul Wall Street de a profita de creşterea pieţei era atât de puternic, încât bănci precum Lehman Brothers cumpărau mii de ipoteci pe care le reuneau în instrumente financiare şi vindeau investitorilor încasările viitoare. Cererea ridicată a condus treptat la relaxarea regulilor şi accesul la împrumuturi al unor persoane care nu-şi permiteau să plătească.

    Când piaţa imobiliară a intrat în declin în 2007 şi mulţi dintre împrumutaţi au ajuns în situaţia de a nu putea achita ratele creditelor ipotecare, tot sistemul a început să se prăbuşească.

    În martie 2008, banca americană Bear Stearns aproape a intrat în faliment şi a fost vândută. Şase luni mai târziu, Lehman Brothers a intrat în colaps, pornind o reacţie în lanţ care a condus la închiderea a zeci de alte bănci şi instituţii financiare. În câteva săptămâni, Congresul aproba un program de 700 de miliarde de dolari pentru sprijinirea sectorului financiar.

    Recesiunea care a urmat a făcut să dispară zeci de mii de miliarde de dolari din avuţia americanilor şi a împins rata şomajului peste 10% pentru prima dată într-un sfert de secol.

    „Fiecare dintre aceste companii era insolvabilă. În mod clar a existat un substrat de fraudă. Nu a existat, însă, niciodată, o investigaţie amplă. Departamentul Justiţiei a lăsat treaba în seama Comisiei pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA„, a declarat Neil Barofsky, fost responsabil de supravegherea programului de 700 de miliarde de dolari. Barofsky, care în trecut a fost şi procuror federal, susţine că statul american nu i-a pus sub acuzare pe cei responsabili de criză.
    La cinci ani de la declanşarea crizei, probabilitatea ca vinovaţii să fie puşi sub urmărire penală este tot mai redusă, întrucât majoritatea infracţiunilor de fraudă financiară comise anterior colapsului Lehman s-au prescris deja. şefii din acea perioadă ai marilor bănci din SUA au dispărut din atenţia publicului, în timp ce supravieţuitorii – Jamie Dimon la JPMorgan Chase şi Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs – şi-au consolidat puterea, scrie Alison Fitzgerald, jurnalist la Center for Public Integrity.

    S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA DIN NOU. „Nu am fi mai bine protejaţi împotriva unor evenimente în lanţ acum decât am fost în urmă cu cinci ani„, spune Andreas Dombret, membru în board-ul director al Bundesbank responsabil pentru stabilitate financiară. Înainte de a intra în conducerea băncii ger-mane, Dombret a lucrat în sectorul bancar, iar în septembrie 2008 era şeful operaţiunilor Bank of America din Germania. Multe reglementări trebuie implementate mai rapid şi transpuse în legi, afirmă el.

    „Autorităţile par să uite cât de puternic au zdruncinat colapsul Lehman şi evenimentele ulterioare încrederea în economia de piaţă„, a spus bancherul german, citat de publicaţia Der Spiegel. În urmă cu câţiva ani, angajamentul pentru schimbarea sectorului financiar era însă mai puternic decât în prezent.

    REFORME SUPERFICIALE. Între 2009 şi 2011, guvernele celor mai importante 20 de ţări industrializate şi emergente (G20) au convenit la mai multe summituri nevoia unor reforme fundamentale. Aleşii politici erau decişi ca băncile să nu mai fie niciodată în postura de a şantaja ţări întregi pe motivul că erau prea mari şi prea puternic legate de economie pentru a fi lăsate să se prăbuşească. Rezoluţiile G20 au fost urmate de mai multe încercări de a îmblânzi „monstrul„ pieţelor financiare. Rezultatele sunt însă slabe, scrie Der Spiegel.

  • Era creşterii puternice a preţurilor la materii prime a ajuns la final

    CU PUŢINE EXCEPŢII, PREŢURILE LA PRODUSE PETROLIERE, metale preţioase, metale industriale şi alte resurse au crescut constant în ultimul deceniu, un fenomen denumit de analişti un „superciclu al materiilor prime„.

    Era aceasta s-a sfârşit, afirmă experţi ai grupului bancar elveţian Credit Suisse. Aceştia se aşteaptă ca preţurile să rămână sub presiune cel puţin până la sfârşitul anului. În plus, cotaţiile materiilor prime nu vor mai creşte sau coborî împreună, cum s-a întâmplat în ultimii cinci ani, afirmă un raport al băncii elveţiene. Drept urmare, investitorii şi traderii vor fi nevoiţi să se concentreze pe dinamica individuală de cerere şi ofertă a acestor bunuri.

    PREŢURILE CUPRULUI ŞI MINEREULUI DE FIER, DE EXEMPLU, SUNT AŞTEPTATE SĂ SCADĂ, întrucât oferta disponibilă pentru ambele sporeşte într-o perioadă în care cererea se reduce. Cuprul este folosit, între altele, pentru cabluri şi echipamente electrice, fiind astfel sensibil la activitatea din construcţii şi la piaţa electronicelor. Minereul de fier este un indicator al activităţii economice în general. Preţurile ambelor se vor afla sub presiune odată cu încetinirea construcţiilor şi industriei prelucrătoare din China.

    Pe de altă parte, cererea pentru paladiu ar urma să rămână solidă, alimentată de dezvoltarea pieţei auto din China. De asemenea, un factor important este constituit de tulburările din rândul angajaţilor marilor companii producătoare din Africa de Sud, care ar putea avea un impact negativ asupra ofertei. Paladiul are astfel perspective de creştere a preţului.

    URMĂTORUL AN.
    Dintre cele patru categorii principale de materii prime (energie, metale preţioase, metale industriale şi agricultură) investitorii consultaţi de Credit Suisse consideră că energia (37% dintre respondenţii la un sondaj) şi agricultura (36%) sunt cele mai promiţătoare investţii pe parcursul anului următor.

    Cei mai mulţi investitori (41%) se aşteaptă ca preţurile la materii prime să rămână la nivelurile actuale pe parcursul unui an. De asemenea, semnificativ este şi faptul că aproape unul din patru investitori chestionaţi a afirmat că nu are absolut nici cea mai vagă idee în ce direcţie se îndreaptă preţurile.

    Un lucru este clar, iar acesta este că investitorii nu se aşteaptă ca piaţa să se stabilizeze. Mai mult de jumătate (53%) dintre cei consultaţi estimează că volatilitatea va fi mai ridicată pe parcursul anului următor comparativ cu anul precedent. Circa o treime se aşteaptă ca volatilitatea să rămână la fel, iar 15% să se mai tempereze.

    PIAŢA PETROLULUI. Ţiţeiul Brent a scăzut de la 119 dolari pe baril în aprilie la peste 100 de dolari pe baril la începutul lunii iulie, iar cei mai mulţi investitori se aşteaptă ca tendinţa să se menţină, cu excepţia unor perioade în care piaţa este afectată de factori excepţionali.
     

  • De fapt o sa fie bine

    “Viata noastra e in mainile noastre, chiar daca suntem membri ai
    UE si inconjurati de tari mari – Rusia pe de o parte, Germania pe
    de alta si – gratie tehnologiei moderne – nici SUA nu mai sunt asa
    de departe ca odinioara”, a declarat ironic Viktor Orban,
    presedintele partidului de centru-dreapta Fidesz, readus la putere
    prin vot popular. Orban se referea de fapt la viitoarele negocieri
    cu FMI, despre care sustine ca sunt importante, doar ca nu vrea ca
    ungurii sa creada ca soarta tarii lor se decide peste hotare.

    Cum era de asteptat, tonul se schimba cand e vorba de interviuri
    pentru presa straina. Janos Martonyi, desemnat sa ocupe functia de
    ministru de externe intr-un guvern al Fidesz, sustine intr-un
    interviu pentru Reuters ca e posibila o prelungire a actualului
    acord cu FMI sau incheierea unuia nou, dupa ce actualul expira in
    octombrie. In tot cazul, necesitatile de finantare pentru anul in
    curs raman notabile, atata vreme cat dupa primele cinci luni,
    autoritatile au calculat ca deficitul va depasi deja 80% din cel
    programat pentru tot anul, tinta pentru 2010 fiind de 3,8% din PIB.
    Viktor Orban, care in opozitie a avertizat in mai multe randuri ca
    tinta e nerealista, a prezis ca deficitul va ajunge la 7-7,5% anul
    acesta si a declarat pentru Financial Times ca el nu-si propune
    nicio tinta de deficit. “Intrebarea nu e ce tinta avem, ci cat de
    mare e deficitul”, afirma el.

    Cu toate acestea, Fidesz a promis in campanie o reducere a
    fiscalitatii, care ar urma sa fie finantate prin concedierea
    personalului inutil din administratie (de pilda, scrie
    Portfolio.hu, ar urma sa fie injumatatit numarul de consilieri
    locali). Masuri de austeritate? “Masurile de austeritate nu-s
    masuri”, raspunde Orban. “In Ungaria, ele duc la contractarea
    economiei si impiedica viitoarea crestere.” In tot cazul, liderul
    Fidesz are in mod evident o viziune mai pesimista despre
    indicatorii statistici: in afara de previziunile sumbre despre
    deficit, crede si ca rata reala a somajului a ajuns deja undeva la
    16-20%. Tot la capitolul viziune despre economie, Fidesz sustine ca
    va promova atat proiectul energetic Nabucco, cat si South Stream,
    ceea ce ar fi o dovada de continuitate fata de fostele
    guvernari.


    Pe scurt

    BULGARIA
    Exportul va va salva. Cresterea exporturilor va fi factorul
    esential de stimulare a redresarii economiei bulgare, apreciaza
    FMI, in raportul de previziuni privind Bulgaria in 2010, obtinut de
    agentia BGNES. FMI sustine ca economia de la sud de Dunare isi va
    reveni pe urmele celei europene, dar nu asteapta pentru acest an o
    crestere mai mare de 0,2%, apropiata de prognoza oficiala de 0,3%
    formulata in ianuarie, atunci cand guvernul de la Sofia a revizuit
    prognoza precedenta (care avea in vedere o scadere de 2%). In
    schimb, daca exporturile vor creste, piata interna se va contracta
    in continuare, mai ales ca efect al cresterii somajului, asteptat
    sa urce de la o rata de 7,8% in 2009 la 9,2% in 2010. Fondul
    preconizeaza si o reducere a investitiilor in Bulgaria, ca efect al
    slabei dinamici economice. Contul curent al balantei de plati ar
    urma sa se micsoreze in continuare, de la 9,5% din PIB in 2009 la
    6,25% din PIB in acest an, iar inflatia ar urma sa se situeze in
    jur de 2,2%. Cat priveste deficitul fiscal, FMI numeste “foarte
    indraznet” planul premierului Borisov de a reduce deficitul la 0,7%
    din PIB si propune in loc o estimare de 1,8% din PIB. Deloc in
    ultimul rand, institutia de la Washington atrage atentia ca
    Bulgaria se confrunta cu riscul ca bancile-mama straine sa-si
    retraga banii din filialele bulgaresti.

    LETONIA
    Norocul unora. Compania AirBaltic din Letonia va avea parte de
    investitii din partea statului in valoare de circa 1 miliard de
    euro in urmatorii trei ani, pentru modernizarea flotei de avioane,
    a declarat Bertolt Flick, CEO al AirBaltic, citat de BalticTimes. O
    serie de comentatori au criticat aspru insa decizia guvernului de a
    elibera imediat banii pentru investitii, considerand ca e vorba de
    o risipa de bani publici, atata vreme cat alte zone ale economiei
    se confrunta cu taieri drastice de bugete. Guvernul de la Riga
    controleaza peste 52% din actiunile companiei, control pe care pana
    acum l-a pastrat cu strasnicie, desi au aparut numeroase oferte de
    a prelua compania din partea unor operatori aerieni europeni.
    Ministrii cabinetului au confirmat ca guvernul va investi intr-o
    prima faza 15,6 milioane de lati (22,2 milioane de euro) in
    AirBaltic. Capitalul companiei va fi majorat cu 30 de milioane de
    lati, la majorare urmand sa participe si actionarul minoritar
    Baltijas Aviacijas Sistemas. La ora actuala, cele mai noi avioane
    din flota AirBaltic au 19 ani vechime.

  • Köszönöm, dar ajunge

    “Nu mai avem nevoie de banii FMI si estimarea mea e ca din
    moment ce Ungaria merge pe acelasi drum bun de pana acum, nu vom
    mai avea nevoie de ajutor financiar”, a declarat Oszko pentru
    Financial Times. Drumul bun inseamna capacitate de a reduce
    cheltuielile bugetare si capacitate de a atrage resurse financiare
    de pe pietele private, in loc de FMI, UE si Banca Mondiala, adica
    institutiile ce au oferit Ungariei o linie de credit de 20 de
    miliarde de euro in octombrie 2008, cand tara se confrunta cu o
    criza acuta de lichiditati. Dupa ce a folosit 14 miliarde de euro,
    ultima transa de credit, prevazuta pentru decembrie 2009, nu a mai
    fost trasa de guvernul ungar.

    Economia tarii, estimata sa se fi contractat cu 6,7% anul trecut,
    are slabe sanse de crestere in 2010, de cel mult 0,6% in cazul cel
    mai bun. Peter Oszko a insistat insa ca din primavara anului
    trecut, cand guvernul condus de tehnocratul Gordon Bajnai a preluat
    fraiele, disciplina fiscala a fost reintrodusa, cu eforturi mari,
    dar cu succes – forintul, doborat de criza in toamna lui 2008, a
    castigat in valoare 15% fata de euro din martie 2009 incoace.

    Mai departe, continuarea reformei sistemului de pensii si asistenta
    sociala a facut posibila limitarea deficitului bugetar, estimat la
    3,9% din PIB in 2009. Pentru moment, analistii par sa se preocupe
    mai putin de starea economiei si mai mult de declaratiile
    politicienilor: partidul de opozitie Fidesz continua sa vorbeasca
    despre cum ar trebui sa fie gestionat bugetul si ca deficitul ar
    putea ajunge la 7% din PIB daca ar fi calculat corect.

    Reprezentantul rezident al FMI, Irina Ivaschenko, a replicat,
    evident, ca Fondul nu va tolera indisciplina fiscala, mai ales
    acum, dupa ce obiectivul de deficit pentru 2010 – 3,8% din PIB – a
    fost convenit de guvern cu Fondul si considerat de catre expertii
    acestuia drept “realizabil”. Cat priveste datoria, premierul Oszko
    a promis ca Ungaria isi va limita indatorarea externa in 2010 la
    1,5 miliarde de euro, tinta fixata de Agentia de Administrare a
    Datoriilor (AKK) si necesara pentru achitarea debitelor ce vor
    ajunge la scadenta. “Vrem sa ne concentram pe emisiunea de titluri
    pentru piata interna, pentru ca nu dorim sa ne majoram datoria in
    valuta”, a declarat premierul, citat de Portfolio.hu.

    Pe scurt:

    • BULGARIA
      Vecinii se tin bine. Agentia de evaluare financiara Moody’s a
      imbunatatit perspectiva de rating a Bulgariei, de la stabil la
      pozitiv – prima decizie pozitiva in privinta ratingului unei tari
      din UE din iulie 2008 incoace. “Finantele publice s-au dovedit
      relativ rezistente pe parcursul crizei din 2008-2009. In ciuda unei
      recesiuni adanci, Bulgaria are un deficit bugetar foarte redus,
      raportat la standardele globale din 2009 si 2010, iar datoria
      publica este mica si stabila”, a declarat Kenneth Orchard,
      vicepresedinte al Moody’s si senior credit officer in departamentul
      de analiza a riscului suveran. O imbunatatire a ratingului
      propriu-zis actual (Baa2) depinde insa de capacitatea tarii de a
      relua cresterea economica si a rezista impactului socurilor
      regionale, inclusiv problemelor curente din Grecia.
    • UNGARIA
      La ce e bun frigul. Producatorul de electrocasnice Electrolux a
      angajat 5,2 milioane de euro pentru dezvoltarea in acest an a unor
      noi produse la fabrica din Nyregyhaza din estul Ungariei. Oficialii
      firmei, citati de MTI, au declarat ca, desi vanzarile de produse
      albe au scazut in Europa de Vest, compania a reusit totusi sa-si
      mentina numarul de angajati, iar acum productia incepe sa se
      intoarca la nivelurile din 2008. Electrolux are 4.000 de angajati
      in Ungaria, tara care a devenit pentru companie cea mai mare baza
      de productie de frigidere si congelatoare din Europa. Fabrica din
      Nyregyhaza a fost infiintata acum cinci ani, cu o investitie de 85
      de milioane de euro, si livreaza 580 de modele distincte de aparate
      de refrigerare. Pentru anul in curs este estimata o productie de
      700.000 de unitati.
    • UCRAINA
      Directia de zbor. Uzina Aviant din Kiev a lansat la 30 decembrie
      productia de serie a avionului An-148 de pasageri pentru
      transportul regional, scrie Kyiv Post. Modelul An-148 are o
      capacitate de 68-85 de pasageri si este proiectat de biroul de la
      Kiev al companiei Antonov. La ceremonia de lansare de la Aviant a
      fost prezent premierul Iulia Timosenko, care a vorbit despre
      diversificarea economiei ucrainene, de la exporturile de materii
      prime la productia de varf. In mandatul lui Timosenko, aceasta
      diversificare a imbracat inclusiv forma reluarii cooperarii cu
      Rusia pentru productia si vanzarea de avioane. Anul trecut, Ucraina
      a avut contracte de export si de intretinere pentru avioane in
      valoare de sute de milioane de dolari din partea tarilor in curs de
      dezvoltare din Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est,
      noteaza Kyiv Post.

  • Vom fi iarasi ce-am fost

    “Ungaria isi poate relua pozitia de lider economic in Europa
    Centrala, de care s-a bucurat in a doua jumatate a anilor ’90”, a
    declarat premierul maghiar Gordon Bajnai in cadrul unui eveniment
    la New York. Statul maghiar a fost capabil sa se reintoarca pe
    pietele mondiale de capital la doar 8-9 luni dupa ce criza a blocat
    caile de finantare interna si externa ale tarii, cu exceptia
    creditului de la FMI. Potrivit MTI-Econews, premierul a acuzat
    partidele politice pentru pierderea statutului tarii de lider
    regional, pe motiv ca politicienii au ignorat necesitatea
    reformelor pentru a castiga voturi (aluzia este in primul rand la
    fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany). Intrebat daca reforma
    va putea continua dupa alegerile generale din primavara, Bajnai
    afirma ca va fi responsabilitatea noului guvern sa adopte o
    politica economica rezonabila si care sa promoveze disciplina
    fiscala.

    Declaratiile premierului vin in contextul in care Banca Mondiala a
    aprobat saptamana trecuta un imprumut de un miliard de euro pentru
    Ungaria, in cadrul acordului de finantare multilaterala incheiat in
    urma cu 11 luni de Budapesta cu FMI, Banca Mondiala si Uniunea
    Europeana. “Creditul este menit sa contribuie la reforma fiscala,
    la programul de stabilitate financiara si la reforma sistemului de
    pensii”, a facut cunoscut Banca Mondiala. Imprumutul, acordat pe
    aproape noua ani, face parte din pachetul de 20 de miliarde de euro
    angajat de aceste institutii in octombrie 2008, intr-un moment cand
    economia ungara a fost puternic lovita de criza. FMI a acordat
    atunci o prima transa de 4,9 miliarde; dupa o a doua transa in
    martie si o a treia in luna iunie, Fondul a imprumutat Ungaria cu
    8,4 miliarde de euro, mai mult de 70% din totalul liniei de credit
    pentru cei doi ani. Desi situatia tarii s-a imbunatatit ca efect al
    acestor finantari, guvernul de la Budapesta estimeaza pentru acest
    an o scadere a PIB de 6,7% a economiei.

    Impartasind aceleasi ambitii cu cele ale lui Bajnai, ministrul de
    finante Peter Oszko a declarat insa ca scopul guvernului sau este
    acela de a depasi dependenta de finantarea FMI si a altor
    institutii multilaterale. Ministrul invoca drept argument faptul ca
    Ungaria se poate finanta deja de pe pietele externe si ca aceasta
    capacitate va creste pe masura ce interesul investitorilor pentru
    Europa Centrala se va redresa. Budapesta ar putea recurge la o
    emisiune de obligatiuni externe in prima jumatate a lui 2010,
    sustine Oszko. Cat priveste suportul macroeconomic al acestor
    ambitii, ministrul spune ca bugetul pe anul urmator prevede o
    reducere a cheltuielilor de 400 de miliarde de forinti (circa 1,5
    miliarde de euro) si ca incasarile la bugetul de stat vor atinge
    tinta propusa in acest an. Pe de alta parte insa, ministrul
    recunoaste ca incasarea taxelor de la companii pana la finele
    anului este dificil de estimat, iar cheltuielile in sistemul de
    sanatate au crescut in prima jumatate a anului fata de perioada
    corespunzatoare a lui 2008. Oszko a adaugat ca aderarea cat mai
    rapida la zona euro este o prioritate pentru Ungaria, motivand ca
    adoptarea monedei unice va avea un efect semnificativ asupra
    stabilitatii si competitivitatii economice.

    Alaturi de Letonia si Islanda, Ungaria se afla intr-o perioada de
    “stabilizare fragila”, insa este prea devreme sa se poata vorbi de
    o redresare, potrivit Moody’s. Agentia de rating afirma ca nu se
    poate afirma cu siguranta ca economiile celor trei tari ar fi atins
    deja cel mai de jos punct al crizei. Ratingurile Letoniei, Ungariei
    si Islandei au fost coborate in mod repetat in ultimele evaluari
    ale agentiei, iar perspectivele se mentin negative, semnaland
    posibilitatea unor alte retrogradari in urmatoarea perioada.
    Moody’s a admis ca situatia economica a celor trei state “da semne
    de redresare”, iar indicatorii economici nu se mai degradeaza la
    fel de rapid ca in trecut.

    “Totusi, este mult prea devreme sa anticipam o revenire a
    economiilor, intrucat nu este suficient de clar daca aceste
    tendinte sunt sustenabile”, afirma Dietmar Hornung, vicepresedinte
    al departamentului de risc suveran al Moody’s. Agentia noteaza ca
    imbunatatirile de acum se datoreaza mai ales factorilor externi, in
    contextul evolutiei peste asteptari a zonei euro. Economiile
    regionale raman insa fragile, iar companiile se confrunta cu
    niveluri ridicate ale datoriilor.

  • Singura tara care atrage usor bani

     

    Investitorii americani isi repatriaza banii din investitiile in strainatate si-i plaseaza in certificatele Trezoreriei americane, presupuse a fi foarte sigure. Iar China continua si ea sa cumpere titluri americane in cantitati impresionante.
     
    Aceste actiuni cresc valoarea dolarului si-i ofera administratiei Obama o infuzie vitala de lichiditati tocmai cand mii de miliarde de dolari sunt indreptate spre salvarea bancilor si stimularea economiei, permitandu-i guvernului sa finanteze aceste eforturi fara a ridica dobanzile.
     
    Si totusi, intr-o economie globala afectata de o lipsa cronica de incredere si de finantare, cu mecanismele creditarii gripate de la Milano si pana la Manila, suvoiul de bani care se indreapta spre Statele Unite pare sa exacerbeze criza din celelalte regiuni. Fuga dupa capital incepe sa semene tot mai mult cu un joc de suma nula. Un dolar investit de bancile centrale straine si de investitori in obligatiuni guvernamentale americane este un dolar care nu mai e dis­ponibil pentru statele din Europa de Est in cautare disperata de refinantare pentru datoriile lor. Este un dolar care nu mai are cum sa ajunga in Africa, unde multe tari se zbat dupa ce au pierdut ajutoarele si in­ves­titiile din strainatate. “Aproape toate tarile sarace au probleme foarte mari”, spune Eswar Prasad, fost oficial al FMI si cercetator la Brookings Institution, organizatie pro-liberala de cercetare din Washington. “Acesta este cel de-al treilea val al crizei financiare”, spune el. “Tarile sarace sunt cel mai puternic lovite. Fluxul de capital privat catre pietele emergente a secat.” Sumele directionate de investitorii privati catre asa-numitele state emergente s-au prabusit de la 928 de miliarde de dolari in 2007 la 466 de miliarde de dolari anul trecut, iar in acest an ar putea ajunge la 165 de miliarde de dolari (aproape 125 de miliarde de euro), potrivit Institutului International de Finante (IIF).
     
    Nu ca SUA s-ar bucura de un influx cine stie cat crescut de bani. La nivel global, investitorii tin cu dintii de lichiditati si le retrag cat de repede pot din investitiile riscante. In SUA, investitiile strainilor au incetinit vizibil. Dar pe masura ce americanii renunta la afacerile din strainatate si-si tin dolarii acasa, iar bancile centrale straine – in special din China – cumpara certificate de trezorerie americane, SUA absorb bani care erau pana acum raspanditi pe tot globul. Iar aceasta face ca banii sa fie si mai putin disponibili in celelalte parti ale lumii.
    Cea mai apropiata criza pare cea din estul Europei, unde investitorii s-au imprumutat exuberant in monede straine – in special in euro si in franci elvetieni – folosind acele fonduri pentru a construi turnuri de birouri si fabrici. Datoriile lor cresc pe masura ce valutele respective se depreciaza, ducand la pierderi in sectorul bancar si facand necesare operatiuni de salvare din partea guvernelor, cu ajutor financiar de la FMI.
     
    Economistii aseamana acest episod cu criza financiara care a cuprins mare parte din Asia la sfarsitul anilor ‘90. Si atunci, ca si acum, investitorii s-au imprumutat in monede straine. Cand investitorii si-au facut iesirea din regiune, monedele locale s-au prabusit, in special in Thailanda si in Indonezia, dand nastere unui val de falimente si crescand somajul si saracia.
     
    “Europa de Est seamana incredibil de mult cu Asia din anii ‘90”, spune Brad Setser, economist la Consiliul pentru Relatii Externe din New York.
     
    Dintr-un anume punct de vedere, criza actuala este si mai problematica: in anii ‘90, restul economiei globale crestea viguros, iar odata pericolul trecut, tarile asiatice au reusit sa reia cresterea vanzandu-si marfurile catre Statele Unite, Europa, Japonia si China.
    Intr-adevar, chiar prabusirea monedelor locale care a dus la aparitia crizei a fost si remediul pentru ea, facand marfurile din Thailanda, Malaiezia, Indonezia si Coreea de Sud mai ieftine pe pietele globale. De data aceasta insa, in timp ce monedele din multe state sarace se prabusesc, aceste state au de-a face cu o lume in recesiune, unde cererea pentru marfurile lor este slaba si in scadere.
     
    Intr-un raport din 8 martie, Banca Mondiala a estimat ca economia globala se va contracta in 2009 pentru prima data in ultimii peste cincizeci de ani si a estimat ca pentru prima data de la inceputul anilor ‘80 comertul global va scadea.

    Kenneth S. Rogoff, fost economist-sef la FMI: “Colapsul din cauza datoriilor va aduce haosul pe pietele valutare”