BusinessMagazin

Tag: economia mondiala

  • Bogaţii lumii, din nou la Davos

    Titlul ediţiei din acest an, „Creşterea, o iluzie?”, exprimă îngrijorarea celor prezenţi la eveniment, în contextul în care peste jumătate din directorii executivi de companii prevăd o încetinire a economiei mondiale în acest an. 

    La eveniment a fost prezent şi Donald Trump, care a vorbit într-o întrevedere cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, despre faptul că Statele Unite doresc un acord comercial cu Uniunea Europeană.
    Şi criza climatică a fost una dintre temele dominante, iar printre participanţii la eveniment s-a numărat şi activista suedeză pentru mediu Greta Thunberg.  
     

  • Avertisment de la Banca Mondială

    Într-un discurs în Montreal, Canada, înainte de întâlnirile anuale ale Băncii Mondiale şi ale FMI-ului, Malpass a avertizat cu privire la creşterea economică la nivel global şi a spus că aceasta „încetineşte” şi că se aşteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu patru luni din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa şi a incertitudinii comerciale”. „Mai mult, în cea mai mare parte a lumii dezvoltate investiţiile cresc prea încet pentru a obţine câştiguri viitoare semnificative”, spune Malpass.
    Malpass, un fost oficial din administraţia Trump, a ajuns în aprilie la Banca Mondială pentru a-l înlocui pe Jim Yong Kim, numit de Barack Obama, care şi-a dat demisia pentru a lucra în piaţa fondurilor de investiţii.
    Într-un mediu de încetinire a creşterii economice, Malpass susţine că este esenţial pentru toate ţările să aibă „reforme structurale bine gândite”, inclusiv întărirea statului de drept astfel încât companiile private să poate concura cu cele deţinute de stat. Preocupările sale referitoare la economia europeană se bazează pe economiile care stagnează, respectiv se contractă în Germania şi Italia. Cu toate acestea FMI a prezis în iulie o creştere economică de 1,3% pentru zona euro în 2019, cu tendinţa de a creşte spre 1,6% în 2020.

  • O nouă criză: reacţia Arabiei Saudite la presiunile Vestului ar putea aduce durere pentru toată lumea. Cât rău poate face Arabia Saudită economiei mondiale?

    În weekend, întreaga lume a reacţionat faţă de dispariţia lui Jamal Khashoggi, editorialist Washington Post şi critic al guvernului saudit. Vestul a ameninţat cu sancşiuni împotriva regatului, suspectat că ar fi capturat jurnalistul la un consulat saudit din Istanbul.

    Guvernele britanic, francez şi german au cerut o “investigaţie credibilă pentru stabilirea adevărului şi identificarea şi tragerea la răspundere a celor responsabili de dispariţia lui Jamal Khashoggi.

    Deşi Arabia Saudită a negat ferm orice implicare, Riadul pare că se află în spatele dispariţiei jurnalistului.
    Potrivit unui oficial saudit citat de Bloomberg, Riadul a lansat o anchetă internă în acest caz.

    Analiştii spun că orice încercare de izolare a regatului la nivel internaţional nu ar fi una uşoară şi ar putea genera consecinţe pentru tot restul lumii, potrivit CNBC.

    Teoretic, o escaladare a tensiunilor ar putea trimite preţurile petrolului puternic în sus, da peste cap procesul de pace din Orientul Mijlociu şi eforturile internaţionale de ţinere sub control a Iranului. Administraţia Trump încearcă din răsputeri să scoată petrolul iranian de pe piaţă şi se bazează pe Arabia Saudită să-şi menşină producţia pentru a menţine preţul petrolului sub control.

    În acelaşi timp, SUA şi Arabia Saudită au semnat un acord în domeniul armelor de 350 mld $ pe 10 ani, solidificându-şi alianţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertisment sumbru al FMI. Care sunt urmările Brexit

    Riscurile de ordin politic la nivel mondial şi protecţionismul în creştere subminează creşterea economică la nivel mondial. Avertizarea aparţine Fondului Monetar Internaţional (FMI), care precizează că şi nivelurile record ale datoriilor ori problemele economice din ţările bogate vor pune presiune asupra creşterii economiei mondiale în 2017, anulând efectul pozitiv al unei reveniri a principalelor pieţe emergente.

    Se pare că eforturile de stimulare a creşterii economice depuse de băncile centrale nu vor avea efectul scontat. Potrivit ultimului raport FMI, rata de creştere a economiei mondiale ar urma să înregistreze doar o creştere uşoară în 2017, până la 3,4% de la 3,1% în acest an.

    Un alt risc este protecţionismul, iar FMI atrage atenţia şi asupra majorărilor bruşte a tarifelor.

    Brexit are influenţe asupra producţiei în Marea Britanie, iar Fondul a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru economia ţării. Brexit a generat o oarecare nesiguranţă în creştere de ordin economic şi politic ceea ce poate duce la scăderea investiţiilor şi cheltuielilor consumatorilor, iar fluxurile comerciale şi financiare este de aşteptat să se reducă.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Avertisment sumbru al FMI. Care sunt urmările Brexit

    Riscurile de ordin politic la nivel mondial şi protecţionismul în creştere subminează creşterea economică la nivel mondial. Avertizarea aparţine Fondului Monetar Internaţional (FMI), care precizează că şi nivelurile record ale datoriilor ori problemele economice din ţările bogate vor pune presiune asupra creşterii economiei mondiale în 2017, anulând efectul pozitiv al unei reveniri a principalelor pieţe emergente.

    Se pare că eforturile de stimulare a creşterii economice depuse de băncile centrale nu vor avea efectul scontat. Potrivit ultimului raport FMI, rata de creştere a economiei mondiale ar urma să înregistreze doar o creştere uşoară în 2017, până la 3,4% de la 3,1% în acest an.

    Un alt risc este protecţionismul, iar FMI atrage atenţia şi asupra majorărilor bruşte a tarifelor.

    Brexit are influenţe asupra producţiei în Marea Britanie, iar Fondul a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru economia ţării. Brexit a generat o oarecare nesiguranţă în creştere de ordin economic şi politic ceea ce poate duce la scăderea investiţiilor şi cheltuielilor consumatorilor, iar fluxurile comerciale şi financiare este de aşteptat să se reducă.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Avertisment sumbru al FMI. Care sunt urmările Brexit

    Riscurile de ordin politic la nivel mondial şi protecţionismul în creştere subminează creşterea economică la nivel mondial. Avertizarea aparţine Fondului Monetar Internaţional (FMI), care precizează că şi nivelurile record ale datoriilor ori problemele economice din ţările bogate vor pune presiune asupra creşterii economiei mondiale în 2017, anulând efectul pozitiv al unei reveniri a principalelor pieţe emergente.

    Se pare că eforturile de stimulare a creşterii economice depuse de băncile centrale nu vor avea efectul scontat. Potrivit ultimului raport FMI, rata de creştere a economiei mondiale ar urma să înregistreze doar o creştere uşoară în 2017, până la 3,4% de la 3,1% în acest an.

    Un alt risc este protecţionismul, iar FMI atrage atenţia şi asupra majorărilor bruşte a tarifelor.

    Brexit are influenţe asupra producţiei în Marea Britanie, iar Fondul a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru economia ţării. Brexit a generat o oarecare nesiguranţă în creştere de ordin economic şi politic ceea ce poate duce la scăderea investiţiilor şi cheltuielilor consumatorilor, iar fluxurile comerciale şi financiare este de aşteptat să se reducă.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Este 2016 anul când lumea va reintra în criză? Ce ne spun prăbuşirea bursei din China şi ieftinirea petrolului

    Unii văd prăbuşirea bursei din China drept un simptom al prosperităţii clasei de mijloc. Alţii, în schimb, au o viziune mai sumbră, iar dacă aceştia au dreptate, ameninţarea la adresa economiei mondiale este reală, relevă o analiză a The Guardian.

    Rar au mai avut pieţele financiare parte de un început de an atât de traumatizant. Bursele s-au prăbuşit, preţul petrolului a atins cel mai scăzut nivel din 11 ani, tranzacţiile de pe bursa chineză au fost suspendate de două ori, iar Banca Mondială a avertizat că ne-ar putea paşte o „furtună perfectă“.

    Pe acest fundal, premierul britanic şi-a exprimat în mod public temerile conform cărora Marea Britanie are în faţă un „cocktail de ameninţări“. Pe lângă cele 2.000 de miliarde de dolari „şterse“ de pe pieţele mondiale de acţiuni, nord-coreenii au susţinut că au testat cu succes o bombă cu hidrogen, iar relaţiile dintre Arabia Saudită şi Iran s-au deteriorat semnificativ.

    Aparent, nu pare să existe motive pentru care pieţele la nivel mondial să rămână sub presiune. Creşterea preţurilor petrolului este asociată în mod tradiţional cu recesiuni, astfel încât o scădere de peste două treimi a costului ţiţeiului ar trebui, logic, să fie benefică pentru creşterea economică.

    În plus, s-ar putea ca perspectivele sumbre privitoare la China să fie exagerate. Dacă economia s-ar răci mai rapid decât se doreşte, Beijingul are suficientă putere pentru a evita o aterizare dură.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cinci ani de criză. Este sistemul financiar mai bine pregătit?

    DUPĂ ANI ÎN CARE GUVERNELE S-AU ÎNDATORAT PENTRU A SALVA BĂNCI ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, printre care RBS şi Lloyds/HBOS în Marea Britanie, UBS în Elveţia şi Bank of America, Citigroup şi AIG în SUA, rămâne întrebarea dacă sistemul financiar este mai sigur, mai capabil de a suporta pierderi fără a afecta puternic restul economiei şi contribuabilii, potrivit BBC.

    RĂDĂCINILE CRIZEI. La începutul deceniului trecut, preţurile locuinţelor din SUA se aflau în creştere puternică, susţinute de dobânzile mici la credite. Apetitul Wall Street de a profita de creşterea pieţei era atât de puternic, încât bănci precum Lehman Brothers cumpărau mii de ipoteci pe care le reuneau în instrumente financiare şi vindeau investitorilor încasările viitoare. Cererea ridicată a condus treptat la relaxarea regulilor şi accesul la împrumuturi al unor persoane care nu-şi permiteau să plătească.

    Când piaţa imobiliară a intrat în declin în 2007 şi mulţi dintre împrumutaţi au ajuns în situaţia de a nu putea achita ratele creditelor ipotecare, tot sistemul a început să se prăbuşească.

    În martie 2008, banca americană Bear Stearns aproape a intrat în faliment şi a fost vândută. Şase luni mai târziu, Lehman Brothers a intrat în colaps, pornind o reacţie în lanţ care a condus la închiderea a zeci de alte bănci şi instituţii financiare. În câteva săptămâni, Congresul aproba un program de 700 de miliarde de dolari pentru sprijinirea sectorului financiar.

    Recesiunea care a urmat a făcut să dispară zeci de mii de miliarde de dolari din avuţia americanilor şi a împins rata şomajului peste 10% pentru prima dată într-un sfert de secol.

    „Fiecare dintre aceste companii era insolvabilă. În mod clar a existat un substrat de fraudă. Nu a existat, însă, niciodată, o investigaţie amplă. Departamentul Justiţiei a lăsat treaba în seama Comisiei pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA„, a declarat Neil Barofsky, fost responsabil de supravegherea programului de 700 de miliarde de dolari. Barofsky, care în trecut a fost şi procuror federal, susţine că statul american nu i-a pus sub acuzare pe cei responsabili de criză.
    La cinci ani de la declanşarea crizei, probabilitatea ca vinovaţii să fie puşi sub urmărire penală este tot mai redusă, întrucât majoritatea infracţiunilor de fraudă financiară comise anterior colapsului Lehman s-au prescris deja. şefii din acea perioadă ai marilor bănci din SUA au dispărut din atenţia publicului, în timp ce supravieţuitorii – Jamie Dimon la JPMorgan Chase şi Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs – şi-au consolidat puterea, scrie Alison Fitzgerald, jurnalist la Center for Public Integrity.

    S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA DIN NOU. „Nu am fi mai bine protejaţi împotriva unor evenimente în lanţ acum decât am fost în urmă cu cinci ani„, spune Andreas Dombret, membru în board-ul director al Bundesbank responsabil pentru stabilitate financiară. Înainte de a intra în conducerea băncii ger-mane, Dombret a lucrat în sectorul bancar, iar în septembrie 2008 era şeful operaţiunilor Bank of America din Germania. Multe reglementări trebuie implementate mai rapid şi transpuse în legi, afirmă el.

    „Autorităţile par să uite cât de puternic au zdruncinat colapsul Lehman şi evenimentele ulterioare încrederea în economia de piaţă„, a spus bancherul german, citat de publicaţia Der Spiegel. În urmă cu câţiva ani, angajamentul pentru schimbarea sectorului financiar era însă mai puternic decât în prezent.

    REFORME SUPERFICIALE. Între 2009 şi 2011, guvernele celor mai importante 20 de ţări industrializate şi emergente (G20) au convenit la mai multe summituri nevoia unor reforme fundamentale. Aleşii politici erau decişi ca băncile să nu mai fie niciodată în postura de a şantaja ţări întregi pe motivul că erau prea mari şi prea puternic legate de economie pentru a fi lăsate să se prăbuşească. Rezoluţiile G20 au fost urmate de mai multe încercări de a îmblânzi „monstrul„ pieţelor financiare. Rezultatele sunt însă slabe, scrie Der Spiegel.

  • Era creşterii puternice a preţurilor la materii prime a ajuns la final

    CU PUŢINE EXCEPŢII, PREŢURILE LA PRODUSE PETROLIERE, metale preţioase, metale industriale şi alte resurse au crescut constant în ultimul deceniu, un fenomen denumit de analişti un „superciclu al materiilor prime„.

    Era aceasta s-a sfârşit, afirmă experţi ai grupului bancar elveţian Credit Suisse. Aceştia se aşteaptă ca preţurile să rămână sub presiune cel puţin până la sfârşitul anului. În plus, cotaţiile materiilor prime nu vor mai creşte sau coborî împreună, cum s-a întâmplat în ultimii cinci ani, afirmă un raport al băncii elveţiene. Drept urmare, investitorii şi traderii vor fi nevoiţi să se concentreze pe dinamica individuală de cerere şi ofertă a acestor bunuri.

    PREŢURILE CUPRULUI ŞI MINEREULUI DE FIER, DE EXEMPLU, SUNT AŞTEPTATE SĂ SCADĂ, întrucât oferta disponibilă pentru ambele sporeşte într-o perioadă în care cererea se reduce. Cuprul este folosit, între altele, pentru cabluri şi echipamente electrice, fiind astfel sensibil la activitatea din construcţii şi la piaţa electronicelor. Minereul de fier este un indicator al activităţii economice în general. Preţurile ambelor se vor afla sub presiune odată cu încetinirea construcţiilor şi industriei prelucrătoare din China.

    Pe de altă parte, cererea pentru paladiu ar urma să rămână solidă, alimentată de dezvoltarea pieţei auto din China. De asemenea, un factor important este constituit de tulburările din rândul angajaţilor marilor companii producătoare din Africa de Sud, care ar putea avea un impact negativ asupra ofertei. Paladiul are astfel perspective de creştere a preţului.

    URMĂTORUL AN.
    Dintre cele patru categorii principale de materii prime (energie, metale preţioase, metale industriale şi agricultură) investitorii consultaţi de Credit Suisse consideră că energia (37% dintre respondenţii la un sondaj) şi agricultura (36%) sunt cele mai promiţătoare investţii pe parcursul anului următor.

    Cei mai mulţi investitori (41%) se aşteaptă ca preţurile la materii prime să rămână la nivelurile actuale pe parcursul unui an. De asemenea, semnificativ este şi faptul că aproape unul din patru investitori chestionaţi a afirmat că nu are absolut nici cea mai vagă idee în ce direcţie se îndreaptă preţurile.

    Un lucru este clar, iar acesta este că investitorii nu se aşteaptă ca piaţa să se stabilizeze. Mai mult de jumătate (53%) dintre cei consultaţi estimează că volatilitatea va fi mai ridicată pe parcursul anului următor comparativ cu anul precedent. Circa o treime se aşteaptă ca volatilitatea să rămână la fel, iar 15% să se mai tempereze.

    PIAŢA PETROLULUI. Ţiţeiul Brent a scăzut de la 119 dolari pe baril în aprilie la peste 100 de dolari pe baril la începutul lunii iulie, iar cei mai mulţi investitori se aşteaptă ca tendinţa să se menţină, cu excepţia unor perioade în care piaţa este afectată de factori excepţionali.
     

  • De fapt o sa fie bine

    “Viata noastra e in mainile noastre, chiar daca suntem membri ai
    UE si inconjurati de tari mari – Rusia pe de o parte, Germania pe
    de alta si – gratie tehnologiei moderne – nici SUA nu mai sunt asa
    de departe ca odinioara”, a declarat ironic Viktor Orban,
    presedintele partidului de centru-dreapta Fidesz, readus la putere
    prin vot popular. Orban se referea de fapt la viitoarele negocieri
    cu FMI, despre care sustine ca sunt importante, doar ca nu vrea ca
    ungurii sa creada ca soarta tarii lor se decide peste hotare.

    Cum era de asteptat, tonul se schimba cand e vorba de interviuri
    pentru presa straina. Janos Martonyi, desemnat sa ocupe functia de
    ministru de externe intr-un guvern al Fidesz, sustine intr-un
    interviu pentru Reuters ca e posibila o prelungire a actualului
    acord cu FMI sau incheierea unuia nou, dupa ce actualul expira in
    octombrie. In tot cazul, necesitatile de finantare pentru anul in
    curs raman notabile, atata vreme cat dupa primele cinci luni,
    autoritatile au calculat ca deficitul va depasi deja 80% din cel
    programat pentru tot anul, tinta pentru 2010 fiind de 3,8% din PIB.
    Viktor Orban, care in opozitie a avertizat in mai multe randuri ca
    tinta e nerealista, a prezis ca deficitul va ajunge la 7-7,5% anul
    acesta si a declarat pentru Financial Times ca el nu-si propune
    nicio tinta de deficit. “Intrebarea nu e ce tinta avem, ci cat de
    mare e deficitul”, afirma el.

    Cu toate acestea, Fidesz a promis in campanie o reducere a
    fiscalitatii, care ar urma sa fie finantate prin concedierea
    personalului inutil din administratie (de pilda, scrie
    Portfolio.hu, ar urma sa fie injumatatit numarul de consilieri
    locali). Masuri de austeritate? “Masurile de austeritate nu-s
    masuri”, raspunde Orban. “In Ungaria, ele duc la contractarea
    economiei si impiedica viitoarea crestere.” In tot cazul, liderul
    Fidesz are in mod evident o viziune mai pesimista despre
    indicatorii statistici: in afara de previziunile sumbre despre
    deficit, crede si ca rata reala a somajului a ajuns deja undeva la
    16-20%. Tot la capitolul viziune despre economie, Fidesz sustine ca
    va promova atat proiectul energetic Nabucco, cat si South Stream,
    ceea ce ar fi o dovada de continuitate fata de fostele
    guvernari.


    Pe scurt

    BULGARIA
    Exportul va va salva. Cresterea exporturilor va fi factorul
    esential de stimulare a redresarii economiei bulgare, apreciaza
    FMI, in raportul de previziuni privind Bulgaria in 2010, obtinut de
    agentia BGNES. FMI sustine ca economia de la sud de Dunare isi va
    reveni pe urmele celei europene, dar nu asteapta pentru acest an o
    crestere mai mare de 0,2%, apropiata de prognoza oficiala de 0,3%
    formulata in ianuarie, atunci cand guvernul de la Sofia a revizuit
    prognoza precedenta (care avea in vedere o scadere de 2%). In
    schimb, daca exporturile vor creste, piata interna se va contracta
    in continuare, mai ales ca efect al cresterii somajului, asteptat
    sa urce de la o rata de 7,8% in 2009 la 9,2% in 2010. Fondul
    preconizeaza si o reducere a investitiilor in Bulgaria, ca efect al
    slabei dinamici economice. Contul curent al balantei de plati ar
    urma sa se micsoreze in continuare, de la 9,5% din PIB in 2009 la
    6,25% din PIB in acest an, iar inflatia ar urma sa se situeze in
    jur de 2,2%. Cat priveste deficitul fiscal, FMI numeste “foarte
    indraznet” planul premierului Borisov de a reduce deficitul la 0,7%
    din PIB si propune in loc o estimare de 1,8% din PIB. Deloc in
    ultimul rand, institutia de la Washington atrage atentia ca
    Bulgaria se confrunta cu riscul ca bancile-mama straine sa-si
    retraga banii din filialele bulgaresti.

    LETONIA
    Norocul unora. Compania AirBaltic din Letonia va avea parte de
    investitii din partea statului in valoare de circa 1 miliard de
    euro in urmatorii trei ani, pentru modernizarea flotei de avioane,
    a declarat Bertolt Flick, CEO al AirBaltic, citat de BalticTimes. O
    serie de comentatori au criticat aspru insa decizia guvernului de a
    elibera imediat banii pentru investitii, considerand ca e vorba de
    o risipa de bani publici, atata vreme cat alte zone ale economiei
    se confrunta cu taieri drastice de bugete. Guvernul de la Riga
    controleaza peste 52% din actiunile companiei, control pe care pana
    acum l-a pastrat cu strasnicie, desi au aparut numeroase oferte de
    a prelua compania din partea unor operatori aerieni europeni.
    Ministrii cabinetului au confirmat ca guvernul va investi intr-o
    prima faza 15,6 milioane de lati (22,2 milioane de euro) in
    AirBaltic. Capitalul companiei va fi majorat cu 30 de milioane de
    lati, la majorare urmand sa participe si actionarul minoritar
    Baltijas Aviacijas Sistemas. La ora actuala, cele mai noi avioane
    din flota AirBaltic au 19 ani vechime.