BusinessMagazin

Tag: economia americana

  • Dacă vrei să ajuţi economia, nu mai sta la muncă şi pleacă în vacanţă!

    Mai mult de jumătate din angajaţii americani nu şi-au luat toate zilele de concediu în 2015, privând economia americană de 223 miliarde de dolari care puteau fi cheltuiţi în restaurante, pe proiecte de amenajări interioare, la hoteluri şi pentru călătorii, relevă un studiu citat de Wall Street Journal.
    De vină: influenţa smartphone-urilor, a internetului şi altor tehnologii care cresc ataşamentul oamenilor de locul de muncă.

    „Conectivitatea constantă ne face să ne simţim indispensabili şi ne este mai greu să ne lăsăm munca în urmă“, arată Katie Denis, director al Project: Time Off, o iniţiativă din industria de travel care a comandat studiul.

    Potrivit acestuia, angajaţii americani au folosit în medie 16,2 zile de vacanţă anul trecut, comparativ cu media pe termen lung de 20,3 zile din perioada 1976-2000. Mai mult de jumă­tate din americanii chestionaţi în cadrul stu­diului, 55%, nu şi-au luat toate zilele de con­ce­diu, în creştere faţă de anii anteriori. În total, americanii au lăsat 658 milioane de zile de vacanţă nefolosite anul trecut. În me­die, două zile întregi au rămas nefolosite per angajat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Familia Simpson a prezis candidatura lui Donald Trump acum 16 ani – VIDEO

    Un episod al serialului Familia Simpson care a rulat acum 16 ani, pe 19 martie 2000, îl prezintă pe Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite, încercând să găsească soluţii pentru a reface economia americană.

    În respectivul episod, Bart Simpson îşi vede viitorul şi află că sora sa, Lisa, va ajunge la rândul ei preşedinte. Ea organizează o şedinţă în Biroul Oval pentru a încerca să repare ceea ce predecesorul ei, Donald Trump, a stricat.

    Lăsând gluma la o parte, creatorii serialului avertizează că subiectul ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cetăţenii Statelor Unite. Ideea cu Trump preşedinte a venit atunci când scenariştii încercau să creeze o lume în care totul ar merge cât se poate de prost, a explicat Dan Greaney celor de la The Hollywood Reporter.

  • Economia americană a reînceput să duduie: în februrie, numărul de noi locuri de muncă create a fost peste aşteptări

    Dupa ce în 2015 a crescut cu 2,4%, economia americană continuă să dea semne bune, cu toate că la finalul acestui an dăduse semne de încetinire.

    Unele dintre cele mai cunoscute rapoarte date de americani, care consitutie un barometru pentru întreaga lumea, ADP National Employment, confirmă în februarie trend-ul crescător al  sănătătii economiei, anuntând crearea a 214 000 de locuri de munca, faţă de cele 190 000 prognozate de analişti.

    Practic, pe ramura afacerilor mici, au fost create 76 000 de locuri de muncă, 37 000 revenind companiilor formate din 1 până la 19 angajati, restul de 38 000 fiind create de companii alcătuite din 20 pana la 49 de oameni.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.

  • Miliardarii gazelor de şist. Cine sunt antreprenorii care s-au îmbogăţit din fracturarea hidraulică?

    Cererea tot mai mare şi diminuarea resurselor au dus la creşterea preţului petrolului, astfel încât exploatarea gazelor neconvenţionale a devenit mult mai atractivă pentru producători. Varianta cel mai des întâlnită în cadrul companiilor de profil este exploatarea gazelor de şist. Acest proces a devenit viabil după ce câţiva antreprenori au refuzat să urmeze linia impusă de marile companii şi au făcut o serie de descoperiri care aveau să schimbe lumea.

    Gazele de şist sunt gaze naturale prinse între plăcile de şist. Acestea fac parte din categoria „gazelor neconvenţionale„, printre care se mai numără metanul din zăcăminte de cărbune. Acestea au devenit o resursă importantă în Statele Unite încă de la începutul secolului, însă la începutul anilor ’90, odată cu aplicarea unor noi tehnologii, exploatarea a început la scară industrială.

    În anul 2000, gazele de şist reprezentau doar 1% din producţia de gaze naturale a Statelor Unite, dar în 2010 ele reprezentau 20% din total; se estimează că până în anul 2035 aproape jumătate din producţia de gaze naturale va veni de la gazele de şist.

    Mai mulţi antreprenori au decis să ignore mesajele transmise de giganţi precum Chevron sau Exxon şi să investească timp şi bani în găsirea unor metode de a exploata gaze naturale. Marile companii încercaseră ani buni să extragă gaze din straturile de şist, însă costurile erau mult prea mari. Odată tehnicile implementate, a fost doar o chestiune de timp până ce oameni de afaceri precum George Mitchell, Harold Hamm, Aubrey McClendon sau Charif Souki să construiască adevărate imperii industriale.

    Firmele acestora au creat locuri de muncă şi au readus la viaţă oraşe în care industria nu mai exista. În loc să aibă o dependenţă crescută faţă de alte state cu rezerve petrolifere bogate, Statele Unite exportă acum gaze naturale.

    George P. Mitchell este considerat părintele industriei gazelor de şist. El a transformat procesul de extracţie într-unul viabil din punct de vedere comercial, scăzând preţul în mod semnificativ. Compania Mitchell Energy a realizat prima fracturare hidraulică în anul 1998; din acel moment, piaţa de energie din Statele Unite a început să depindă tot mai mult de gazele de şist.

    O serie de studii au indicat că acest tip de gaze va mări în mod semnificativ resursele mondiale de energie; chiar termenul de „shale revolution„ arată cât de important este acest nou curent pentru economia lumii. Mai mult chiar, analiştii consideră că producţia din Statele Unite şi Canada ar putea împiedica Rusia sau ţările arabe să dicteze preţul combustibilului. În acest moment, potrivit estimărilor, China deţine cele mai mari rezerve de gaze de şist.

    Un raport al BP redă ideea că în 2014 Statele Unite ar putea depăşi Arabia Saudită ca nivel al producţei de combustibili, iar comunitatea Orientului Mijlociu, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa mondială de combustibili, a recunoscut amploarea industriei de gaze neconvenţionale. Ministrul saudit al petrolului Ali al-Naimi a spus în cadrul unei conferinţe la Riyadh că nivelul de producţie a combustibililor din Statele Unite, aflat în creştere în ultimii ani, este important pentru că aduce stabilitate pieţelor internaţionale. „Este necesar să ne consultăm în mod curent, pentru ca ţările noastre să poată mări gradul de cooperare, inclusiv investiţii comune în vederea stabilizării pieţei mondiale de petrol„, a declarat Ali al-Naimi.

  • Preţul aurului este în creştere, din cauza instabilităţii din Ucraina

     Aurul se îndreaptă spre a două lună de creştere a preţului, susţinut şi de temerile că redresarea economiei americane ar putea avea probleme, transmite Bloomberg.

    În Ucraina, un grup înarmat a ocupat Parlamentul regional din Crimeea şi a arborat steagul Rusiei.

    “Riscurile geopolitice în creştere, precum tensiunile din Ucraina, susţin cererea de aur. Dacă evenimentele din Ucraina se vor înrăutăţi şi vor implica ţările vecine, aurul ar putea beneficia de cererea pentru active sigure”, a declarat James Steel, analist la HSBC Securities.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mişcarea surpriză 
a Fed la sfârşitul unui an interesant

    Ben Bernanke încheie în forţă cel de-al doilea mandat consecutiv de patru ani în funcţia de preşedinte al Rezervei Federale (Fed), îndulcind moştenirea succesoarei sale prin reducerea programului de relaxare cantitativă. Începând din ianuarie, achiziţiile lunare de titluri de stat şi obligaţiuni ipotecare efectuate de banca centrală a SUA pe piaţa secundară vor fi limitate la 75 miliarde de dolari, faţă de 85 miliarde de dolari în prezent.

    4.000 de miliarde de dolari, titluri de stat Şi obligaŢiuni bazate pe pachete de credite ipotecare, deţinute de o bancă centrală. Bernanke a scris istorie cu programele succesive de relaxare cantitativă, o măsură excepţională în vremuri excepţionale. Stimularea monetară, introdusă de Rezeva Federală în urmă cu patru ani, a fost un efort extrem, contestat de mulţi, de a sprijini economia Statelor Unite şi de a combate şomajul după cea mai gravă recesiune din ultimii 80 de ani şi cea mai severă criză financiară de la marea depresiune a anilor ‘30. Activele gestionate de Fed s-au umflat de la aproximativ 870 miliarde de dolari în 2007, înainte de prăbuşirea pieţei creditelor ipotecare suprime, la 4.000 de miliarde de dolari în prezent.

    Încheierea treptată a epocii dolarilor ieftini va fi cu siguranţă un proces riscant, existând posibilitatea ca scăderea lichidităţii să provoace din nou turbulenţe pe piaţa de credit şi în economie. De aceea, Fed a subliniat că dobânda de politică monetară va fi menţinută aproape de zero, în banda 0-0,25%, până când şomajul va scădea sub 6,5%, cu condiţia ca inflaţia să nu sară de pragul de 2,5%. Inflaţia din SUA a fost de 1,1% în luna octombrie şi nu a mai ajuns la ţinta de 2% din martie 2012. Şomajul a scăzut în luna noiembrie la 7%, minimul ultimilor cinci ani, faţă de 10% în octombrie 2009, în timpul recesiunii. Anterior crizei financiare, în luna mai a anului 2007, şomajul era de 4,4%.

    Final de mandat pentru Bernanke. După ultima şedinţă de politică monetară la conducerea Fed, Ben Bernanke a declarat că achiziţiile de obligaţiuni vor fi reduse în etape pe parcursul anului viitor, dacă şomajul va scădea conform cu prognozele băncii centrale. Astfel, relaxarea cantitativă în SUA ar putea fi de domeniul trecutului la sfârşitul anului viitor. Decizia a surprins o parte dintre investitori şi analişti, dar nu a cauzat şocuri pe pieţe, aşa cum erau îngrijoraţi unii economişti, deoarece reprezintă un semnal pozitiv privind starea economiei şi pieţei muncii. „Este clar că revenirea economiei este departe de a fi completă, dar avem speranţă. Vom începe să vedem lumina de la capătul tunelului şi începutul unei perioade mai normale de creştere economică“, a declarat Bernanke în ultima conferinţă de presă ca preşedinte al Rezervei Federale. El a subliniat că s-a consultat cu vicepreşedintele Fed Janet Yellen, desemnată să preia preşedinţia băncii centrale începând din luna ianuarie, după încheierea mandatului lui Bernanke. „Janet sprijină în totalitate ceea ce am făcut astăzi“, a afirmat Bernanke, vorbind despre decizia de a reduce programul de relaxare cantitativă.

  • Capital Economics: România este într-o situaţie relativ sigură, în contextul deciziei Fed

     Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a redus cu aproape 11,7% programul de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună, făcând primul pas spre renunţarea la pachetul neconvenţional de stimulare a economiei americane, prin care a introdus lichidităţi semnificative în sistemul financiar, cu impact pozitiv asupra pieţelor emergente şi burselor la nivel global.

    “Eventual, politicile monetare mai restrictive ar putea conduce la o încetinire a intrărilor de capital în România. Dar România pare a avea acum o situaţie relativ sigură. Deficitul de cont curent s-a redus semnificativ în ultimul an, ceea ce înseamnă că este mai puţin dependentă de intrările de portofoliu. Merită menţionat şi că leul a trecut destul de bine în vară prin vânzarea semnificativă de active emergente”, a declarat pentru MEDIAFAX William Jackson, analist la Capital Economics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN SUA: Oprirea parţială a activităţii statului federal va COSTA economia ţării 300 milioane de dolari pe zi

     Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 de miliarde de dolari, impactul zilnic al blocajului bugetar va deveni treptat mai puternic. Prelungirea acestei situaţii afectează încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei, scrie Bloomberg.

    Astfel, IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea. Un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea avea un impact în avansul PIB de 0,9-1,4 puncte procentuale, afirmă Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott, din Philadelphia.

    “Cheltuielile guvernamentale acoperă toate aspectele economiei, iar perturbarea acestora, mai mult decât pierderea directă a veniturilor, ameninţă încrederea investitorilor şi companiilor în moduri care pot afecta serios creşterea economică”, a declarat LeBas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât a costat criza financiară pentru economia americană

     Printre pagubele pe termen lung aduse economiei SUA, Rezerva Federală identifică şomajul ridicat, precum şi oportunităţile pierdute din cauza sprijinirii sectorului financiar cu 12.600 de miliarde de dolari, se arată în analiza băncii centrale, publicată la aproape cinci ani de la prăbuşirea Lehman Brothers.

    “Criza din 2007-2008 a avut un impact negativ foarte puternic asupra activităţii economice, consumului şi avuţiei financiare. Populaţia SUA a fost nevoită să suporte şi alte costuri, precum cele determinate de consecinţele psihologice, pierderea competenţelor din cauza şomajului prelungit, oportunităţile economice reduse şi intervenţia tot mai puternică a statului în activitatea economică”, se arată în raport, citat de CNBC.

    În total, costurile se situează între 6.000 de miliarde de dolari şi 14.000 de miliarde de dolari. Pagubele economice sunt echivalente cu 40-90% din PIB al SUA, sau cu 50.000-120.000 de dolari pentru fiecare gospodări

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro