BusinessMagazin

Tag: economia americana

  • În ciuda prognozelor bune şi a optimismului realitatea rămâne aceeaşi: Pericolul ca SUA să intre în recesiune chiar din acest an nu a trecut. Riscurile şi problemele care planează asupra economiei americane transformă încetinirea economică doar într-o problemă de timp

    Când toată lumea se aşteaptă la o aterizare uşoară, pregătiţi-vă pentru impact. Aceasta este lecţia istoriei economice recente – şi este o lecţie incomodă pentru SUA în acest moment, scrie CNBC.

    O vară în care inflaţia a avut o tendinţă de scădere, locurile de muncă au rămas numeroase, iar consumatorii au continuat să cheltuiască a întărit încrederea  că cea mai mare economie a lumii va evita recesiunea.

    Un acord de ultimă oră pentru a evita o oprire a activităţii guvernului a îndepărtat un risc imediat în viitor. Dar o grevă majoră în sectorul auto, reluarea rambursării împrumuturilor studenţeşti şi o nouă închidere a activităţii guvernamentale care ar putea să revină după expirarea acordului provizoriu privind cheltuielile ar putea reduce cu uşurinţă un punct procentual din creşterea PIB-ului în trimestrul al patrulea.

    Pe lângă aceste probleme şi riscuri se adaugă şi alte forţe care acţionează asupra economiei – de la reducerea economiilor din pandemie la creşterea ratelor dobânzilor şi acum şi a preţurilor petrolului – iar impactul combinat ar putea fi suficient pentru a face ca SUA să intre într-o recesiune încă din acest an.

    Trei motive pentru care SUA nu va putea evita recesiunea:

    Discursurile despre o aterizare uşoară a economiei au precedat întotdeauna o criză

    „Rezultatul cel mai probabil este că economia va avansa spre o aterizare uşoară Yellen nu a fost singura optimistă. Cu o regularitate alarmantă, apelurile privind aterizarea uşoară ating cote maxime înainte de aterizările dure” declara preşedintele de atunci al Fed din San Francisco, Janet Yellen, în octombrie 2007, cu doar două luni înainte de începerea Marii Recesiuni.

    De ce le este atât de greu economiştilor să anticipeze recesiunile? Unul dintre motive este pur şi simplu modul în care funcţionează previziunile. De obicei, se presupune că ceea ce se va întâmpla în continuare în economie va fi un fel de prelungire a ceea ce s-a întâmplat deja – un proces liniar, în jargon. Dar recesiunile sunt evenimente neliniare. Mintea umană nu se pricepe să se gândească la ele.

    Iată un exemplu care se concentrează asupra şomajului, un indicator cheie al sănătăţii economiei. Cea mai recentă previziune a Fed este că rata şomajului va creşte de la 3,8% în 2023 la 4,1% în 2024, ceea ce reprezintă o continuare a tendinţei actuale, care ar face ca SUA să se apropie de o recesiune.

    Dar ce se întâmplă dacă există o ruptură în tendinţă – tipul de schimbare bruscă care apare atunci când economia intră în picaj? Folosind un model conceput pentru a permite aceste neliniarităţi, Bloomberg Economics a prognozat nu doar traiectoria cea mai probabilă a ratei şomajului, ci şi distribuţia riscurilor în jurul acestei traiectorii.

    Principala concluzie este că riscurile sunt puternic înclinate către un şomaj mai ridicat.

    Rundele de înăsprire a politicii monetare vor „muşca” întotdeauna economia

    „Politica monetară, spunea Milton Friedman, „operează cu decalaje lungi şi variabile”. O subtilitate aici este că „variabila” se poate referi nu doar la diferenţele dintre o recesiune şi alta – ci şi la diferite părţi ale economiei în cadrul unui singur ciclu.

    Optimiştii care sunt adepţii aterizări uşoară subliniază că acţiunile au avut un an bun, că industria prelucrătoare a atins cel mai critic punct şi îşi  revine şi că sectorul imobiliar prinde avânt. Problema este că acestea sunt domeniile care au cel mai scurt decalaj între majorarea ratelor şi impactul real.

    Pentru părţile economiei care contează pentru a decide recesiunea – în primul rând piaţa muncii – decalajele sunt mai mari, de obicei de 18 până la 24 de luni.

    Aceasta înseamnă că forţa deplină a creşterilor Fed – 525 de puncte de bază de la începutul anului 2022 – nu va fi resimţită până la sfârşitul acestui an sau începutul anului 2024. Când se va întâmpla acest lucru, va oferi un nou impuls pentru ca acţiunile şi locuinţele să intre pe o pantă descendentă.

    Şi s-ar putea ca Fed să nu fi terminat încă cu majorările. În cele mai recente proiecţii ale lor, bancherii centrali au prevăzut încă o creştere a ratei.

    Deşi prognozele sunt optmiste, indicatorii econmici semnalizează discret o contracţie economică

    Pe fondul înăspirii politicii monetare, nu este de mirare că unii indicatori dau deja semnale de alarmă. Bloomberg Economics a analizat mai îndeaproape măsurile care sunt deosebit de importante pentru academicienii eminenţi care vor declara oficial dacă SUA se află sau nu în recesiune.

    Această determinare, realizată de National Bureau of Economic Research, nu este făcută de obicei decât la câteva luni după ce recesiunea a început efectiv. Dar comitetul NBER de stabilire a datei recesiunii identifică şase indicatori care cântăresc foarte mult în luarea deciziei, inclusiv măsurile privind veniturile, ocuparea forţei de muncă, cheltuielile de consum şi producţia fabricilor.

    Folosind previziunile consensuale pentru aceste cifre cheie, Bloomberg Economics a construit un model care să imite în timp real procesul decizional al comitetului. Acesta funcţionează destul de bine pentru a se potrivi cu apelurile din trecut. Ce spune despre viitor: Există o şansă mai mare decât egală ca, cândva anul viitor, NBER să declare că o recesiune în SUA a început în ultimele luni ale anului 2023.
     

    Pe scurt: dacă vă uitaţi la indicatorii care contează cel mai mult pentru cei care decid recesiunea în America – şi unde consideră majoritatea analiştilor că se îndreaptă – o recesiune este deja în cărţi.
     

     

  • Să fie disponibilizările masive din sectorul tech începutul unui val de distrugeri de locuri de muncă ce va izbi economia americană?

    Firmele din Silicon Valley elimi­nă sute de mii de locuri de muncă după ani de creştere incredibilă, însă economiştii nu prevestesc la unison recesiune şi şomaj în creştere drama­tică pentru economia americană, scrie Deutsche Welle. În timpul pan­demiei, numărul angajaţilor Micro­soft, Google, Amazon şi Meta a cres­cut puternic, odată cu spectaculosul avans al cererii pentru produsele şi serviciile companiilor respective, însă inflaţia nu a lăsat Silicon Valley altă opţiune decât să-şi restrângă personalul.

    Firmele tech au eliminat împre­ună peste 330.000 de poziţii în ulti­mele 12 luni, potrivit datelor TrueUp. Cu inflaţia încăpăţânându-se să rămâ­nă extrem de ridicată, cu dobânzile în creştere puternică şi eco­nomia în încetinire, concluzia firească este că durerea sectorului tech se va extinde către alte sectoare ale economiei.

    Potrivit The Wall Street Journal, valul recent de disponibilizări începe să treacă dincolo de sectorul tech, companiile recalibrându-şi persona­lul şi începând să-şi strângă cureaua pe fondul îngrijorărilor privind încetinirea economiei.

    Încetinirea industriei tech a început de asemenea să se resimtă pe Wall Street, unde veniturile pentru tranzacţii având legătură cu industria sunt în scădere. Dincolo de tech, companii ca Dow şi 3M au anunţat că operează disponibilizări, arătând că tendinţa începe să se extindă către alte părţi ale economiei. Şi industria media asistă la tăieri de locuri de muncă.

    Şi totuşi, economiştii indică mai multe motive pentru care viitoarele disponibilizări ar putea fi limitate, notează Deutsche Welle.

    Cel mai important motiv: secto­rul tech a făcut prea multe angajări în 2021 şi 2022. Multe firme tech conti­nuă să facă angajări.

    Olu Sonola, de la Fitch Ratings, crede că piaţa muncii se va tempera semnificativ în 2023, dar nu se aşteaptă ca disponibilizările din sectorul tech să se extindă pe piaţa generală.

    Heather Long, editorialist Washington Post, consideră că ceea ce se întâmplă în sectorul tech reprezintă un avertisment pentru economia americană, un semnal în plus că boomul cheltuielilor consumatorilor se disipează.

    În opinia acesteia, disponibilizările din sectorul tech nu vor declanşa probabil un val imediat de eliminări de locuri de muncă la nivelul întregii economii şi nu vor ridica prea mult rata şomajului. Doar 2% din angajaţii din SUA lucrează la firme tech, având o influenţă mult mai redusă asupra pieţei muncii decât alte sectoare.

    În plus, arată aceasta, sectorul tech suferă o revenire la realitate, o corecţie post-pandemică ce nu se produce în alte sectoare.

    Anjli Raval, editorialist Financial Times, avertizează că disponibilizările rapide şi brutale vor avea consecinţe negative pe termen lung asupra angajatorilor, acestea distrugând încrederea în cadrul organizaţiilor.

     

     

  • Când veştile bune sunt de fapt veşti proaste: de ce scade accelerat Wall Street dacă economia americană a adăugat 528.000 de locuri de muncă în iulie, cu mult peste estimări?

    Contractele futures de pe Wall Street au scăzut rapid după raportul potrivit căruia cea mai mare economie la nivel mondial a creat mult mai multe locuri de muncă în iulie decât aşteptau analiştii, iar declinul continuă şi înainte de deschidere. Contractele futures S&P 500 scad cu 1%, Nasdaq are minus 1,3% în predeschidere, Dow Jones minus 0,66%.

    De ce? De ce scade Wall Street când creştere numărul de locuri de muncă din economie? Pentru că investitorii văd raportul ca pe un semnal că Rezerva Federală a SUA va trebui să majoreze ratele şi mai repede pentru a tempera economia, scrie publicaţia Wall Street Journal.

    Iar alte semnale confirmă acest lucru: randamentele obligaţiunilor explodează pe toată curba.

    Cel pe 10 ani a crescut cu aproape 10 puncte de bază imediat după ce au apărut datele. Cel pe doi ani a urcat şi mai mult. Iar preţurile futures ale Fed-fondurilor din această dimineaţă implică 1,25 puncte procentuale suplimentare de creştere a ratei până la sfârşitul anului. Ieri, acestea implicau 1 punct procentual.

    Economia a adăugat 528.000 de locuri de muncă în iulie, readucând salariile la nivelul de dinaintea pandemiei. Rata şomajului a scăzut la 3,5%.

    Economiştii intervievaţi de The Wall Street Journal estimau 258.000 de locuri de muncă şi o rată a şomajului de 3,6%.​

     

  • Surpriză: Economia americană a creat 467.000 de locuri de muncă în ianaurie în ciuda temerilor aduse de valul Omicron

    Economia din SUA a creat 467.000 de locuri noi de muncă în ianuarie 2022, având în vedere creşterea numărului de cazuri aduse de valoare Omicron, scrie Financial Times.

    Surpriza este peste aşteptările analiştilor chestionaţi de Bloomberg, care aveau în prognoză luna trecută 150.000 de locuri de muncă.

    Această decizie va alimenta planul FED de a creşte dobânzile monetare pentru a stopa inflaţia.

    Totuşi, rata somajului în SUA a avut o creştere de 0,1% ajungând la 4%.

     

  • Ce conţine pachetul de stimulare al lui Biden, prin care speră să revigoreze economia SUA: Aproape fiecare american va primi 1.400 de dolari. Se conturează anul acesta o creştere economică de 6,5%

    Camera Reprezentanţilor din Statele Unite este pregătită să aprobe săptămâna aceasta planul de stimulare al preşedintelui Joe Biden, în valoare de 1.900 de miliarde de dolari, notează Financial Times.

    Senatul a aprobat deja proiectul de lege după o sesiune maraton şi, odată ce Camera va adopta legislaţia, pachetul de stimulare a economiei va intra în efect în câteva săptămâni, urmând să includă o serie suplimentară de finanţări pentru şcoli şi programul de vaccinare anti-COVID-19.

    Într-un scenariu optimist, legislaţia ar putea crea circa 7 milioane de locuri de muncă până la sfârşitul anului.

    Anterior, Senatul a redus beneficiile de şomaj de la 400 la 300 de dolari pe săptămână, însă programul de susţinere a persoanelor fără loc de muncă a fost extins până la începutul lunii septembrie.

    Pachetul fiscal conţine aproximativ 400 de miliarde de dolari sub formă ce cecuri pentru populaţia cu venituri mici şi medii, reprezentând a treia rundă de cecuri pentru persoanele cu venituri mai mici de 75.000 de dolari.

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estimează acum că produsul intern brut (PIB) al SUA va creşte cu 6,5% în 2021, de la 3,2% în decembrie. Totodată, organizaţia crede că economia americană va înregistra un plus de 4% în 2022, cu 0,5% peste ultimele previziuni.

    În mod similar, JPMorgan a estimat la începutul anului că planul lui Biden ar genera o creştere de 6,4% a PIB-ului nominal.

     

  • Redresarea economiei americane pierde din suflu

    Numărul americanilor care au depus cereri pentru beneficii de şomaj a scăzut în ultima săptămână, dar s-a menţinut la un nivel ridicat, în timp ce veniturile personale s-au diminuat în august, notează Reuters.

    În acelaşi timp, activitatea sectorului manufacturier american a încetinit în mod neaşteptat în septembrie.

    Economiştii avertizează că revenirea economiei şi pieţei muncii din SUA încetineşte.

  • Economia americană este la pământ: PIB-ul Statelor Unite a înregistrat un declin de 33% în al doilea trimestru, iar exporturile au scăzut cu 64%

    Economia Statelor Unite, prima la nivel mondial, a scăzut cu 32,9% în al doilea trimestru din 2020, scrie MarketWatch.

    Impactul generat de prima pandemie din ultimii 100 de ani a fost aproape la fel de rău precum preconizaseră analiştii de pe Wall Street, estimându-se un declin de 35% al produsul intern brut (PIB) pentru T2.

    Economia americană a început să îşi revină la mijlocul lunii mai după ce suferise o contracţie severă la începutul trimestrului 2, însă drumul către recuperare este extrem de lung, spun analiştii. Milioane de americani sunt în continuare şomeri, mii de business-uri rămân închise, iar multe din cele care şi-au reluat activităţile au fost obligate să îşi micşoreze capacitatea pentru a se încadra în noile norme de distanţare socială.

    De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace, economia Statelor Unite nu a înregistrat o contracţie mai mare de 10%. Totodată, cheltuielile de consum – principalul motor al economiei – au scăzut între aprilie şi iunie cu 34,6%.

    De asemenea, exporturile au înregistrat un declin uriaş de 64%, în timp ce importurile au scăzut cu 53%, de vreme ce coronavirusul a cauzat întreruperi masive în fluxul global al comerţului şi a micşorat din ce în ce mai mult cererea.

    Economiştii spun că ar putea dura câţiva ani până comerţul va reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemie, de vreme ce tensiunile dintre China şi SUA – primele economii ale planetei – continuă să crească.

    Analiştii din cadrul MarketWatch estimează că PIB-ul american va creşte cu 18% între lunile iulie şi septembrie în cazul în care numărul de infecţii cu coronavirus va fi ţinut sub control.

     

  • Economia Statelor Unite a creat 266.000 noi locuri de muncă în noiembrie, maxim al ultimelor 10 luni

    Economia Statelor Unite a creat 266.000 de noi locuri de muncă în noiembrie, cu mult peste aşteptările analiştilor, acesta fiind cel mai bun ritm din ultimele 10 luni, potrivit unui raport publicat vineri de Departamentul pentru muncă din Statele Unite, transmite Reuters.

    Industria a recuperat toţi cei aproximativ 43.000 de angajaţi General Motors care au fost în grevă în octombrie şi care au tras în jos noile locuri de muncă create în octombrie, care s-au cifrat la 128.000. Administraţia a adăugat 12.000 de noi locuri de muncă, iar industria a bifat doar 1.000 de angajări, fără revenirea angajaţilor GM, în contextul unor factori sezonieri. Industria medicală americană a ieşit şi ea în evidenţă cu numărul noilor angajări, care s-a ridicat la 60.200 de persoane (cel mai ridicat din martie), evoluţia per ansamblu indicând că economia Statelor Unite, cea mai mare din lume, va continua expansiunea pe termen scurt şi mediu.

    Raportul lunar al Departamentului pentru muncă a evidenţiat de asemenea câştiguri salariale constante şi că rata şomajului a revenit la 3,5%, ceea ce sugerează că cheltuielile consumatorilor, care reprezintă circa 70% din economia americană, vor impulsiona în continuare expansiunea economică, acum în al 11-lea an, cea mai lungă din ultimii aproape 150 de ani.

    Raportul a adăugat la alte rapoarte optimiste care creionează o imagine pozitivă asupra economie precum raportul privind deficitul comercial şi cel privind achiziţia de noi locuinţe. Împreună, datele ce arată o îmbunătăţire validează decizia Rezervei Federale (Fed) de luna trecută de a reduce dobânzile şi mai ales de a semnala o pauză în ciclul său de reducere a costului creditelor ce a demarat în iulie cu prima tăiere a ratei de politică monetară din 2008 încoace.

    În acest context, factorii de decizie de la nivelul Fed sunt aşteptaţi să evidenţieze rezilienţa economiei la următoarea întâlnire de politică monetară, ce va avea loc în 10-11 decembrie. Totuşi, tensiunile comerciale vor continua să reprezinte un risc fundamental ce va trebui luat în considerare de către banca centrală a Statelor Unite.

    “Acesta a fost un raport solid, cu o creştere solidă a salariilor, o nouă scădere a ratei şomajului şi o creştere decentă a câştigurilor pe oră”, spune Chris Low, economist şef la FHN Financial din New York. “Fed va vedea acest lucru ca o confirmare clară a deciziei lor de a opri reducerea dobânzilor.”

    O piaţă a muncii tensionată, cu o ocupare integrală a forţei muncă, generează creşteri de salarii constante. Câştigurile pe oră au urcat cu şapte cenţi, sau 0,2%, după o creştere de 0,4% în octombrie. Salariile au crescut cu 3,1% în noiembrie în ritm anual, de la un avans de 3,2% în luna octombrie faţă de luna octombrie 2018.

    Raportul, care consemnează cea mai mare creştere lunară a noilor locuri de muncă din ianuarie încoace, a venit cu mult peste media lunară de 180.000 de noi angajări consemnată în acest an. Economiştii chestionaţi de Reuters estimau că economia americană va crea 180.000 de locuri de muncă în noiembrie. Totodată, cifrele pentru septembrie şi octombrie au fost şi ele revizuite în sens pozitiv, fiind consemnate 41.000 de locuri de muncă adiţionale create în respectivele luni.

    Avansul angajărilor noi sugerează că războiul comercial al administraţiei Trump cu China, care a dus industria manufacturieră în recesiune, nu s-a extins încă în servicii, consum şi în economie per ansamblu.

    În timp ce Washingtonul lucrează cu Beijingul la un acord comercial în „primă fază”, Statele Unite au amplificat tensiunile cu alţi parteneri comerciali printre care Brazilia, Argentina şi Franţa. În trecut, Trump a apărat majorarea tarifelor vamale spunând că acestea sunt necesare pentru a proteja producătorii americani şi pentru a contracara acţiunile de devalorizare a monedelor de către partenerii de comerţ.

    Dolarul a înregistrat o oscilaţie pozitivă minoră pe fondul raportului, în raport cu un număr de alte şase valute, în timp ce randamentul obligaţiunilor trezoreriei americane au scăzut pe toate maturităţile, iar indicii bursieri americani au înregistrat şi ei un parcurs pozitiv la startul şedinţei de tranzacţionare de la Wall Street.

    Incertitudinile inerente războiului comercial purtat de administraţia Trump cu China au avut un impact asupra companiilor americane, cheltuielile cu investiţiile şi producţia marcând scăderi în ultimele 4 luni.

  • BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime

    Bursele din SUA sunt la maxime istorice, creditarea pentru sectorul imobiliar comercial este la un nivel record, americanii care-şi cumpără maşini se împrumută mai mult ca niciodată şi gospodăriile în general sunt aproape la fel de îndatorate cum erau când marea criză financiară le-a lovit economia.

    Iar preşedintele Donald Trump vrea să deregle­menteze pieţele financiare pentru ca şi mai multe credite să inunde ţara.

    BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime 

     

  • BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime

    Bursele din SUA sunt la maxime istorice, creditarea pentru sectorul imobiliar comercial este la un nivel record, americanii care-şi cumpără maşini se împrumută mai mult ca niciodată şi gospodăriile în general sunt aproape la fel de îndatorate cum erau când marea criză financiară le-a lovit economia.

    Iar preşedintele Donald Trump vrea să deregle­menteze pieţele financiare pentru ca şi mai multe credite să inunde ţara.

    BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime