BusinessMagazin

Tag: eCommerce

  • Cifra de afaceri a concernului Hornbach AG a depăşit 4 miliarde de euro

    Conform Raportului financiar anual, dat publicităţii la data de 22 martie 2018, cifra de afaceri a concernului a crescut cu 5,1%, atingând 4.141 milioane de euro. Cea mai mare subgrupă operativă a concernului HORNBACH Baumarkt AG, care la data încheierii exerciţiului financiar, 28 februarie 2018, administrează la nivel european 156 (anul precedent: 155) de magazine de materiale de construcţii şi grădinărit, precum şi e-commerce în nouă ţări, şi-a majorat cifra de afaceri cu 4,9%, ajungând la 3.891 milioane de euro. Fără a lua în considerare magazinele inaugurate şi cele închise şi ajustările de curs valutar, cifra de afaceri a magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit (DIY) a crescut cu 3,6% (3,3% cu efectele de curs valutar). La fel ca în anul precedent, cele mai puternice impulsuri de creştere au venit de la unităţile internaţionale. Astfel, cota din străinătate din cadrul subgrupei de magazine de materiale de construcţii a concernului a crescut de la 45,0% la 46,8%. Subgrupa HORNBACH Baustoff Union GmbH a concernului a înregistrat un plus la cifra de afaceri de 8,3%, ajungând la 248 mil. euro.

    Magazinele de materiale de construcţii şi grădinărit din Germania – creştere cu 1,5% raportată la o suprafaţă nemodificată; comerţul cu materiale de construcţii – creştere cu 8,3%

    Cifra de afaceri netă pe segmentul DIY inclusiv comerţul online a crescut în Germania în anul financiar 2017/18 (de la 1 martie 2017 până la 28 februarie 2018) cu 1,5%, ajungând la 2.071 mil. euro. Pe o suprafaţă de vânzare nemodificată, aceasta însemnând, fără luarea în considerare a deschiderii unor noi magazine sau închiderea altora în ultimele 12 luni, că s-au obţinut majorări ale cifrei de afaceri în toate trimestrele. În acest sens, a rezultat per total o creştere de 1,5%, pe o suprafaţă de vânzare nemodificată. În anul de raportare, magazinele noastre au fost deschise cu 4 zile mai puţin decât în anul precedent. În Germania, la data încheierii exerciţiului financiar, HORNBACH administrează 98 (anul precedent: 98) de magazine în comerţul DIY staţionar.

    Subgrupa HORNBACH Baustoff Union GmbH a concernului a înregistrat în anul financiar 2017/18 o creştere substanţială a cifrei de afaceri. Incluzând cifrele de afaceri ale celor două unităţi nou deschise în trimestrul al III-lea, cifra de afaceri netă a celor 29 de sucursale a crescut cu 8,3%, la 248 mil. euro, după o creştere de 4,8% în anul precedent.

    Motorul de creştere din concern au fost – la fel ca în ultimii doi ani – activităţile de comerţ DIY din cele opt ţări unde există magazine HORNBACH (regiunea Restul Europei). Pe acest segment, precum şi din comerţul online, HORNBACH a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 9,0%, ajungând la 1.820 mil. euro. Astfel, cota din străinătate la cifra de afaceri a concernului a crescut de la 45,0% la 46,8%. Fără a lua în considerare magazinele inaugurate şi cele închise şi ajustările de curs valutar, în anul financiar 2017/18 HORNBACH şi-a majorat cifra de afaceri în Restul Europei cu 6,1%, după o creştere de 5,1% în anul precedent. Incluzând efectele de curs valutar şi în condiţiile unor suprafeţe de vânzare nemodificate, cifra de afaceri a crescut cu 5,6% (anul precedent: 4,6%).

    Fondată în anul 1877, HORNBACH este singura companie din domeniul construcţiilor şi grădinăritului care se poate mândri cu o istorie de 6 generaţii. În acest moment, concernul deţine 156 de magazine mixte de materiale de construcţii şi grădinărit, în 9 ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveţia, Suedia, Slovacia şi România), dintre care 6 în România (Bucureşti Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).

     

  • ING Bank, profit de aproape 500 mil.lei în 2017 şi a înregistrat peste 100 de milioane de tranzacţii prin POS şi platformele de e-commerce

    În 2017, ING Bank România s-a situat pe locul 6 în sistemul bancar românesc, după active.

    Excluzând veniturile excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa în anul 2016, ING Bank România a obţinut venituri cu 112 milioane de lei mai mari, cu 20% mai mult faţă de anul trecut, în timp ce profitul brut a crescut cu 143 milioane lei în 2017, cu 32% mai mare faţă de 2016.

    Pe zona de Home’Bank, banca a înregistrat 830.000 de clienţi activi în 2017, reprezentând 73% din totalul numărului de clienţi, şi 69,6 milioane de logări în platforma digitală – cu 64% mai mult comparativ cu 2016. Peste jumătate dintre clienţii ING au folosit aplicaţia de mobil.
    Banca a inregistrat peste 100 de milioane de tranzacţii prin POS şi în platformele de e-commerce, cu 48% mai mult decât anul anterior.

    Luând în calcul veniturile obţinute din vânzarea acţiunilor Visa din al doilea trimestru al anului 2016, veniturile companiei au crescut cu 9%, iar profitul brut cu 3%.

    Investiţiile în angajaţi şi digitalizare au dus la o sporire a costurilor operaţionale cu 87 milioane lei, totalizând 752 milioane lei, cu 13% mai mari faţă de anul trecut, ca urmare a diversificării activităţii, a creşterii numărului de angajaţi şi a costurilor de reglementare.

    Numărul clienţilor activi ING România a ajuns la 1.141.000 în 2017, cu 280.000 de noi clienţi anul trecut.

    „Clienţii noştri ne compară nu doar cu alte bănci, ci şi cu alte platforme – fie că sunt financiare, tehnologice sau sociale. Atât timp cât aşteptările clienţilor noştri se schimbă, ne schimbăm şi noi. Credem că nu mai putem vorbi astăzi de banking tradiţional, ci despre inovarea modelului de banking în beneficiul clienţilor care caută o soluţie financiară simplă, sigură şi rapidă”, spune Michal Szczurek, CEO ING Bank România..

    Rata creditelor neperformante a continuat să scadă, de la 3,6% la 3,3%, fiind mult sub media pieţei.

    Creditarea a crescut per ansamblu cu 21% în 2017, de la 17,6 miliarde de lei la 21,2 miliarde, 56% reprezentând segmentul persoanelor fizice şi 44% companiile. Astfel cota de piaţă în creditare a ajuns la 8,9%, de la 7,7%, cu o preferinţă clară pentru moneda locală, creditele în lei reprezentând 76% din împrumuturile totale. Creditarea către IMM-uri a crescut cu 45% comparativ cu anul anterior.

    Valoarea depozitelor a crescut, la 26,8 miliarde lei, cu 20% mai mult versus 2016. La finalul anului trecut, cotă de piaţă ING în fonduri atrase era de 8,4% comparativ cu 7,7%.

    „Le propunem clienţilor noştri un model de banking diferit, care câştigă tot mai mult teren în România. În 2017 am fost, probabil, banca cu cea mai rapidă creştere organică. Le mulţumesc clienţilor şi echipei ING pentru acest rezultat. Numărul clienţilor creşte constant şi, conform ultimului studiu Net Promoter Score, ocupăm primul loc în topul preferinţelor lor. Sunt onorat să fim numărul 1 pentru clienţii noştri din România”, a spus Michal Szczurek, CEO ING Bank România..

    Numărul total al clienţilor la nivel de ING Group a crescut la 37,4 milioane în ultimul an, fiind numărul 1 în clasamentul Net Promoter Score în 9 dintre cele 13 ţări în care este prezentă, inclusiv în România.

    Per ansamblu, în 2017, s-a înregistrat o creştere netă a împrumuturilor de 26,9 miliarde Euro şi o creştere netă de 19,0 miliarde Euro pe segmentul depozitelor. Profitul brut total al grupului în 2017 a crescut cu 2,4%, la 7,199 milioane Euro, iar randamentul capitalului (ROE) a crescut la 10,2%. Cheltuielile operaţionale au crescut în cel de-al patrulea trimestru, pe măsură ce ING a accelerat investiţiile în digitalizare.

  • Care sunt tendinţele în e-commerce în 2018. De ce trebuie să ţină cont magazinele online

     „În ziua de azi este foarte uşor să creezi un magazin online la costuri accesibile şi să realizezi campanii de marketing eficiente prin care să ajungi la clienţi. Pentru a-şi menţine trendul ascendent de creştere a business-ului şi în 2018, comercianţii români ar trebui să ţină cont de o serie de trenduri globale, să fie pregătiţi pentru schimbările legislative şi să îşi adapteze ofertele pentru clienţii care devin din ce în ce mai riguroşi” continua Marius Costin.

    1. Provocări legislative

    În 2018, comercianţii români trebuie să aplice noile schimbări legislative impuse de Uniunea Europeană. Este vorba în special de GDPR, noul regulament european privind protecţia datelor personale care va intra în vigoare (şi) în România începând cu data de 25 mai 2018. Din acel moment, antreprenorii online vor trebui să obţină acordul pentru specific pentru folosirea datelor cu caracter personal ale consumatorilor, aceştia din urmă putând să anuleze acest acord în orice moment. Printre altele, vor fi obligatorii păstrarea unei evidenţe a activităţilor de procesare a datelor cu caracter personal, informarea clienţilor cu privire la elaborarea de profile pe baza acestor date şi comunicarea scopului prelucrării acestor date.

    2. Comerţul transfrontalier

    Comerţul transfrontalier se extinde din ce în ce mai mult. Un studiu recent  arată că 55% dintre românii care cumpără online au achiziţionat deja produse de pe site-uri din alte ţări. Motivul principal pentru care aleg să cumpere din afara ţării ţine de ofertele pe care le găsesc aici. Peste 7 din 10 cumpărători online români declară că aleg să cumpere din afara ţării datorită ofertelor mai bune sau a brandurilor pe care nu le găsesc local, în timp ce 6 din 10 menţionează că preţurile mai accesibile sunt un factor decisiv în acest caz. ,,În acelaşi timp, magazinele online din România sunt atractive pentru clienţii străini. Anul trecut, top 3 categorii din care s-au achiziţionat produse sau servicii de pe platformele locale cu carduri emise în afara ţării sunt bilete de avion, telecom şi marketplace-uri. Comercianţii români trebuie să privească acest lucru ca pe o oportunitate pe care să o ia în calcul în strategia lor de extindere a business-ului. Iar alegerea unui partener de plată de încredere atât la nivel local, cât şi internaţional va face diferenţa în a le susţine acest demers.” adaugă Marius Costin, Country Manager PayU România.

    3. Inteligenţa artificială pentru toţi

    În 2017, cele mai recente instrumente tehnologice precum AI (inteligenţa artificială), AR (realitatea augmentată) sau VR (realitatea virtuală) au fost utilizate în principal de marii jucători de pe piaţa de e-commerce, în special din domeniul FMCG. Aplicarea lor în departamentele de marketing permite o mai mare personalizare a unei oferte a magazinului online, le oferă utilizatorilor o experienţă de cumpărare complet nouă şi permite analiza comportamentului consumatorilor. Aplicarea unor soluţii precum chatbots, cabine de probă virtuale sau alte modalităţi de testare virtuală a produselor ar putea deveni în curând un standard în comerţul electronic. Din aceste motive, comercianţii care doresc să fie competitivi pe piaţă ar trebui să ţină cont de acest trend în 2018.

    4. Mobilul este în continuare ,,rege”

    În cazul în care un magazine online nu are site-ul ajustat pentru dispozitivele mobile, 2018 este ultimul moment pentru a face acest lucru. Ultimele statistici arată că aproximativ 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, în creştere cu 20% faţă de anul 2016 . Magazinele online ar trebui să ia în considerare nu doar realizarea unui site ,,mobile friendly”, ci şi asigurarea unor metode de plată convenabile pentru utilizatori de pe dispozitivele mobile, aşa cum este plata cu un singur click.

    5. Noul rol al canalelor de socializare

    În 2017 platformele sociale au încetat să aibă doar rol de comunicare şi au descoperit potenţialul pieţei de e-commerce, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a cumpăra de pe platformele lor. Drumul consumatorilor de la verificarea ofertei şi până la achiziţie ar trebui să fie cât mai scurt posibil, iar canalele de social media precum Instagram sau Facebook sunt instrumente ideale pentru acest scop. Din luna noiembrie a anului trecut, Facebook a lansat propria platformă de cumpărare care permite utilizatorilor să îşi vândă aici direct produsele. Este posibil ca în 2018 marketplace-ul Facebook să se consolideze pe piaţă, atrăgând noi vânzători din actualele marketplace-uri.

    6. Portofoliu variat de metode de plată

    În 2017, 4 din 10 utilizatori de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar . În contextul în care din ce în ce mai multe persoane cumpără online, este important ca magazinele să le ofere posibilitatea de a plăti cu ce au în buzunar. ,,Procentul plăţilor online din total plăţi a cunoscut cea mai mare creştere în ultimul an, ajungând la 12-14%. În acest trend ascendent, un portofoliu variat de metode de plată devine o condiţie obligatorie. De la plata în rate, o metodă de plată care câştigă din ce în ce mai mult teren, şi până la plata cu un singur click, PayU poate pune la dispoziţie partenerilor săi peste 250 de metode de plată, în funcţie de nevoile şi specificul businessului” adaugă Marius Costin.

    În concluzie, un business de succes în e-commerce în 2018 trebuie să ţină cont de legislaţia în vigoare, să privească în perspectivă spre extinderea internaţională, să adopte canale şi metode noi de promovare şi să aibă alături parteneri de încredere.

  • Un furnizor global cu clienţi precum Sony, Coca-Cola sau Walmart deschide un birou la Bucureşti şi vrea să investească 1 milion de dolari

    Pentru extinderea sa în Europa Centrală şi de Est, VTEX a pregătit o investiţie de un milion USD pentru o perioadă de cinci ani.

    “România are aproximativ 19 milioane de locuitori, dintre care peste 11 milioane au acces la Internet, un milion sunt cumpărători online iar acest număr creşte de la o zi la alta. Ţara voastră are un uriaş potenţial să devină un centru strategic pentru servicii de tip e-fulfillment pentru magazine online datorită forţei de muncă de calitate ce există pe plan local. Amazon şi Alibaba vor intra pe piaţă. Este doar o chestiune de timp, dar venirea lor va schimba radical peisajul eCommerce la nivel local şi regional. Acesta este momentul în care afacerile locale – magazine online şi curieri – trebuie să investească şi să treacă la următorul nivel”, spune Mariano Faria.

    Gigantul Alibaba, spre exemplu, a anunţat recent că ia în considerare deschiderea în Bulgaria a unui centru regional de e-fulfillment pentru a livra produsele într-un interval mai scurt de timp în această zonă. Odată cu creşterea comerţului digital din România, în special datorită traficului tot mai mare generat de pe dispozitivele mobile (cam 70% din traficul magazinelor online provine de pe mobil) sunt necesare investiţii pentru a îmbunătăţi experienţa cumpărătorilor online, dar şi rata de conversie. Pe măsură ce încrederea în eCommerce creşte, cumpărătorii vor dori să aibă acces la mai multe puncte de livrare şi vor fi încurajaţi să cheltuiască mai mult online dacă vor beneficia de o experienţă multi-channel cât mai inovatoare.

    “Experienţa omnichannel şi presiunea din partea cumpărătorilor vor determina întregul lanţ de aprovizionare (companiile de distribuţie) să investească în logistică şi să ofere diferite opţiuni pentru ridicarea coletelor cu produsele comandate”, adaugă Mariano Faria.

    În concluzie, România este un punct important în regiune care a înregistrat o creştere uriaşă de-a lungul anilor şi poate deveni şi mai mult o locaţie strategică pentru eCommerce.

    De la anunţarea pentru prima dată în septemrie 2017 a extinderii pe piaţa din România, VTEX a finalizat deja cu succes două proiecte mari cu comapaniile Miniprix şi Dacris.

    Fondată în 1999, ca o platformă de tip CRM în sistem SaaS, VTEX s-a transformat în anii care au urmat într-un furnizor de soluţii eCommerce de succes. În 2007, Walmart a ales VTEX pentru magazinul său online din Brazilia. În 2013, a fost lansată tehnologia VTEX SmartCheckout, în prezent în curs de patentare. SmartCheckout este o tehnologie de plată online inovatoare, fără parolă, intuitivă şi sigură. Platforma VTEX ajută magazinele online să crească rata de conversie chiar şi cu 54%, dar să reducă totodată rata de abandon a coşului de cumpătături.

  • Oraşul din România de unde se fac cele mai multe comenzi pe site-urile de modă

    ”Putem spune că anul acesta segmentul de fashion online a fost vedeta eCommerce-ului local. Cu o piaţă mai educată şi o diversificare puternică a produselor, site-urile de modă au devenit un canal de shopping de încredere pentru români. Până acum, 2017 a fost cel mai bun an pentru noi, Answear.ro înregistrând cu 130% mai multe comenzi faţă de aceeşi perioadă din 2016”, menţionează Raluca Radu, country manager Answear.ro.

    Potrivit datele Answear.ro, cele mai multe produse se comandă în oraşele Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa. La coada clasamentului se regăsesc oraşele Moldova Nouă, Băile Herculane şi Sovata.

    Constanţa este oraşul cu cea mai ridicată valoare medie a coşului de cumpărături, de aproximativ 370 lei.  Pe locurile următoare se clasează Cluj, Iaşi şi Timişoara. Cu o valoare medie a coşului de cumpărături de aproximativ 360 lei, oraşele Ploieşti, Piteşti, Sibiu şi Craiova ocupă ultimele poziţii. Cu un cost al vieţii ridicat, Capitala este la mijlocul clasamentului.

    Cel mai scump produs achiziţionat în 2017 de pe Answear.ro este un palton din colectia de toamna a brandului de top Trussardi, în valoare de 5.499 lei, cumpărătorul fiind din Bucureşti.

    Peste 65% dintre clienţii Answear.ro sunt femei, raportul fiind destul de unitar indiferent de regiune sau oraş. Cu toate acestea, bărbaţii comandă produse mai scumpe decât doamnele, valoarea medie a coşului de cumpărături fiind chiar şi cu 10-15% mai mare. La fel, domnii sunt şi mai deschişi să consulte ofertele site-urilor de fashion, rata de conversie fiind şi cu 20% mai mare decât în cazul doamnelor.

    În ceea ce priveşte dispozitivele folosite pentru cumpărăturile online, românii preferă să achiziţioneze articole vestimentare şi accesorii de pe telefoane sau tablete. Astfel, în majoritatea regiunilor peste 50% dintre comenzi sunt plasate de pe terminalele mobile, Cluj şi Timişoara fiind oraşele cu cele mai multe vizite din mediul mobile.

    În materie de branduri, românii au arătat în 2017 un apetit sporit pentru nume precum : Tommy Hilfiger, Hilfiger Denim, Medicine, Adidas Originals, New Balance, Nike şi Pepe Jeans. Însă, la nivel de oraş se pot observa mici particulariţăţi la nivel de consum. Pentru clujeni, în topul preferinţetelor se situează Lacoste, timişorenii aleg Missguided, Geox şi Emu, iar constanţenii optează pentru branduri precum Versace, Calvin Klein şi Puma. Ieşenii preferă Diesel, Mango şi Levi’s, iar piteştenii cumpără în principal produse de la US Polo, Wrangler şi Calvin Klein.

    Answear.ro este site-ul de fashion online din grupul polonez cu acelaşi nume, lansat în România la final de 2015. Grupul mai este prezent în pieţe precum Cehia, Ucraina, Ungaria, Slovacia.

     

     

  • Oraşul din România de unde se fac cele mai multe comenzi pe site-urile de modă

    ”Putem spune că anul acesta segmentul de fashion online a fost vedeta eCommerce-ului local. Cu o piaţă mai educată şi o diversificare puternică a produselor, site-urile de modă au devenit un canal de shopping de încredere pentru români. Până acum, 2017 a fost cel mai bun an pentru noi, Answear.ro înregistrând cu 130% mai multe comenzi faţă de aceeşi perioadă din 2016”, menţionează Raluca Radu, country manager Answear.ro.

    Potrivit datele Answear.ro, cele mai multe produse se comandă în oraşele Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa. La coada clasamentului se regăsesc oraşele Moldova Nouă, Băile Herculane şi Sovata.

    Constanţa este oraşul cu cea mai ridicată valoare medie a coşului de cumpărături, de aproximativ 370 lei.  Pe locurile următoare se clasează Cluj, Iaşi şi Timişoara. Cu o valoare medie a coşului de cumpărături de aproximativ 360 lei, oraşele Ploieşti, Piteşti, Sibiu şi Craiova ocupă ultimele poziţii. Cu un cost al vieţii ridicat, Capitala este la mijlocul clasamentului.

    Cel mai scump produs achiziţionat în 2017 de pe Answear.ro este un palton din colectia de toamna a brandului de top Trussardi, în valoare de 5.499 lei, cumpărătorul fiind din Bucureşti.

    Peste 65% dintre clienţii Answear.ro sunt femei, raportul fiind destul de unitar indiferent de regiune sau oraş. Cu toate acestea, bărbaţii comandă produse mai scumpe decât doamnele, valoarea medie a coşului de cumpărături fiind chiar şi cu 10-15% mai mare. La fel, domnii sunt şi mai deschişi să consulte ofertele site-urilor de fashion, rata de conversie fiind şi cu 20% mai mare decât în cazul doamnelor.

    În ceea ce priveşte dispozitivele folosite pentru cumpărăturile online, românii preferă să achiziţioneze articole vestimentare şi accesorii de pe telefoane sau tablete. Astfel, în majoritatea regiunilor peste 50% dintre comenzi sunt plasate de pe terminalele mobile, Cluj şi Timişoara fiind oraşele cu cele mai multe vizite din mediul mobile.

    În materie de branduri, românii au arătat în 2017 un apetit sporit pentru nume precum : Tommy Hilfiger, Hilfiger Denim, Medicine, Adidas Originals, New Balance, Nike şi Pepe Jeans. Însă, la nivel de oraş se pot observa mici particulariţăţi la nivel de consum. Pentru clujeni, în topul preferinţetelor se situează Lacoste, timişorenii aleg Missguided, Geox şi Emu, iar constanţenii optează pentru branduri precum Versace, Calvin Klein şi Puma. Ieşenii preferă Diesel, Mango şi Levi’s, iar piteştenii cumpără în principal produse de la US Polo, Wrangler şi Calvin Klein.

    Answear.ro este site-ul de fashion online din grupul polonez cu acelaşi nume, lansat în România la final de 2015. Grupul mai este prezent în pieţe precum Cehia, Ucraina, Ungaria, Slovacia.

     

     

  • Cel mai în vogă trend în ecommerce

    ”Visual search“ sau căutarea pe bază de imagine este cel mai în vogă trend în ecommerce, iar retailerii ar trebui să fie atenţi la acesta dacă nu vor să rămână în urmă. Acest tip de căutare a fost unul dintre cele mai discutate subiecte la ShopTalk Europe, cel mai mare târg de ecommerce din Europa, iar cuvinte precum inteligenţă artificială, reţea neuronală sau machine learning au fost spuse aproape la fiecare prezentare.

    Potrivit ultimelor statistici, aproape 60% dintre căutările online la nivel global sunt făcute de pe un smartphone, iar în cazul unor retaileri traficul de pe mobile este majoritar. 85% din căutările de pe Pinterest au loc de pe un smartphone, iar 72% dintre utilizatorii Pinterest au declarat că au descoperit branduri noi şi servicii prin căutările pe această platformă.

    Rata de penetrare a smartphone-ului la nivel global este de 39% în 2016 şi este prognozat să ajungă la 44% anul acesta, potrivit celui mai recent raport al Wireless Smartphone Strategies. Utilizatorii de smartphone fac în jur de 5 miliarde de fotografii în fiecare zi. în acest moment, 20% din căutările pe Google sunt vocale, iar în viitor peste 50% dintre căutări vor fi bazate pe imagini, potrivit lui Ted Mann, CEO al Slyce, companie ce dezvoltă tehnologii de recunoaştere a imaginilor şi căutare vizuală.

    În acest context, tot mai mulţi retaileri folosesc tehnologii de căutare vizuală pentru a putea să le ofere clienţilor o experienţă de shopping mai bună. ”Vedem o trecere de la conţinut bazat pe text la cel bazat pe imagine în social media. într-o economie globală imaginea devine limba universală a clienţilor“, este de părere Ruth Harrison, director al strategiei de retail pentru Europa la firma de consultanţă Thoughtworks.

    Pentru căutări simple, textul este în continuare cea mai accesibilă metodă, însă cum descrii un obiect cu multe elemente şi modele într-un motor de căutare pentru a-l putea găsi? ”Orice website are un motor de căutare, iar căutările simple dau rezultatele dorite. Dar dacă ai nevoie de ceva mai complex? Cum descrii un produs complicat? Cum ar fi să cauţi cu acea imagine? Acum poţi căuta imagini combinate cu cuvinte cheie astfel încât să găseşti foarte uşor ceea ce te interesează“, spune Matthew Zeiler, CEO-ul Clarifai, companie ce dezvoltă o astfel de tehnologie.

    Compania sa a implementat pentru magazinul West Elm un program prin care cumpărătorii pot căuta în catalogul retailerului cu imagini de pe Pinterest pentru a le sugera produse asemănătoare. Astfel, dacă ai văzut o pereche de adidaşi pe Instagram sau un fotoliu pe Pinterest, acum ai posibilitatea de a căuta acel produs pe site-urile sau în aplicaţiile retailerilor.
    Zeiler susţine că tehnologia Clarifai poate fi folosită şi de magazinele de tip marketplace astfel încât să uşureze munca de catalogare a produselor. ”Acum, într-un marketplace, un magazin trebuie să urce imaginile produselor vândute, apoi să creeze descrieri adecvate. Cu ajutorul tehnologiei se poate face automat, înţelegerea este imediată şi se pot categorisi mai uşor produsele“, explică el.

    Ted Mann a creat Slyce datorită faptului că uita acasă tot timpul cupoanele de reducere şi s-a gândit să găsească o rezolvare: a creat o aplicaţie care, prin fotografierea cupoanelor, le transforma pe cele vechi în unele digitale direct în telefonul mobil. Aplicaţia a avut succes şi a câştigat 5 milioane de utilizatori. S-a gândit să meargă mai departe deoarece ”am observat că foarte mulţi oameni în magazine fac poze la produse şi ne-am gândit că am putea dezvolta o soluţie pentru retaileri. De fapt, fotografierea este cea mai utilizată funcţie a smartphone-ului în magazine“, spune Mann. Aşa a apărut Slyce, care, integrat în aplicaţia sau site-ul retailerului, îţi permite să faci o fotografie unui produs, apoi să-l cauţi automat în catalogul magazinului. Astfel a apărut opţiunea de ”snap to buy“, prin care se fotografiază un produs, apoi dacă este găsit poate fi adăugat în coş sau dacă nu, se sugerează produse similare.

    O altă funcţie este ”snap to list“, care-ţi permite să fotografiezi diferite produse pentru a-ţi construi lista de cumpărături, apoi poţi adăuga produsele în coş. O altă implementare a Slyce este aplicaţia Tommyland a casei de modă Tommy Hilfiger. ”Cu această aplicaţie utilizatorii pot fotografia modelele de pe scenă, produsele sunt recunoscute şi poţi cumpăra nu doar un produs, ci tot lookul modelului“, explică Mann. El spune că nu doar tinerii folosesc astfel de aplicaţii, ci oameni de toate vârstele. ”Ei fac deja multe fotografii, mai ales produselor; întrebarea rămâne cum îţi convingi clienţii să facă poze în interiorul aplicaţiei tale, dacă le poţi da îndeajuns de multă valoare, încât să-i convingi să descarce aplicaţia“, adaugă Mann.

    Potrivit CEO-ului Slyce, căutarea vizuală nu doar îmbunătăţeşte experienţa de shopping, ci se traduce şi în rezultate pozitive pentru business. ”Rata medie de conversie a unei căutări vizuale este de 10 ori mai mare decât cea a unei căutări cu text. Oamenii care fac căutări cu poze petrec mai mult timp în aplicaţie. în ceea ce priveşte recuperarea investiţiei, majoritatea partenerilor noştri au declarat că aceată rată, anuală, este de 2-3 ori mai mare decât investiţia.“

    Compania elveţiană Fashwell dezvoltă o tehnologie asemănătoare şi le permite utilizatorilor să caute produse cu o imagine. De exemplu, pot selecta o pereche de adidaşi dintr-o imagine de pe internet. Această tehnologie nu se rezumă doar la căutarea după imagine, ci, utilizând inteligenţa artificială şi algoritmi de machine learning, se pot recunoşte detalii specifice, motive sau modele. ”Dacă ai dat clic pe mai multe tipuri de cămăşi albastre, atunci noi îţi putem sugera produse asemănătoare care te-ar putea interesa“, spune Caitlin Crawford, head of business development al Fashwell.

    Exact cum ar face un angajat într-un magazin fizic. Ea adaugă că soluţia lor este plug and play şi este uşor de instalat. ”Odată instalată, când un utilizator caută la retailer pe site cu o imagine, aceasta ajunge la noi, iar noi trimitem informaţii despre produsele din imagine.“ Soluţia elveţinilor este una de tip software as a service (SaS) şi implică plata unui abonament lunar al cărui cost începe de la 500 de dolari şi poate trece peste 1.000 de dolari în funcţie de volumul de căutări. Fashwell lucrează cu mai multe companii europene şi din SUA, una dintre ele fiind retailerul Zalando. ”Folosesc foarte mult astfel de căutări tinerii şi cei care se bazează foarte mult pe imagini. Cred că va fi noul mod de a face cumpărături. Se prognozează că până în 2020, 80% dintre căutări vor fi vocale sau vizuale. Căutările pe bază de text vor fi din ce în ce mai puţin întâlnite“, spune Crawford.

    În acest moment Fashwell se concetrează pe segmentul de fashion şi pe cel de home & living, însă Caitlin Crawford vede utilizarea tehnologiei şi în alte ramuri de retail. ”De exemplu, dacă ţi se strică o clanţă, pe care ai pus-o în urmă cu 10 ani, şi vrei alta la fel pentru a se potrivi cu restul designului, ai putea căuta produsul sau unul similar cu o fotografie.“

    Şi eBay pregăteşte introducerea acestui tip de căutare, care va avea două componente: image search şi Find It on eBay. Prima le oferă utilizatorilor posibilitatea de a face o fotografie cu telefonul unui produs, să o încarce pe eBay şi apoi să găsească produsul respectiv sau unul asemănător. A doua se referă la posibilitatea de a căuta un produs bazat pe o imagine găsită pe internet şi pe reţelele sociale.

    Aplicaţia de mobile a Amazon deja oferă această posibilitate, iar utilizatorii pot face cumpărături utilizând fotografiile pe care le fac cu camera telefonului sau prin scanarea codurilor de bare.

    Bineînţeles, şi Google lucrează la o astfel de tehnologie, astfel încât să le permită utilizatorilor, atunci când caută o imagine cu un anumit fel de mâncare, să le afişeze şi o reţetă de gătit sau dacă te uiţi la imagini cu haine Google te va direcţiona la magazinul care are acele produse.

    Din exemplele pe care le-am văzut la ShopTalk Europe, tehnologia funcţionează destul de bine, dar încă are rateuri când vine vorba de obiecte mai puţin ieşite din comun (blugi simpli negri, de exemplu). Totuşi, potenţialul este unul mare, iar retailerii care vor implementa o soluţie ce funcţionează bine ar putea avea numai de câştigat.

  • Un salariu pe zi în România: Cât câştigă un analist în e-commerce

    Un analist în e-commerce care este reprezentant al generaţiei Millennials (deci are între 25 şi 35 de ani) câştigă astfel cu 25% mai mult decât un angajat plătit la nivelul salariului mediu pe economie.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • DPD România- Plăţile în numerar la livrare au scăzut până la 70%; tendinţa continuă

    Datele furnizate de companie arată că plăţile cu cardul, în detrimentul celor cu numerar, sunt făcute, cu precădere, de tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, din mediul urban, cu studii superioare, venituri medii spre mari şi experienţă în cumpărăturile online.

     „Dacă anii trecuţi spuneam că peste 90% dintre produsele achiziţionate de la retaileri online erau plătite cu numerar la livrare, iată că, în prezent, cifrele ne arată un avans important al cardului. În curând ne pregătim de un nou Black Friday, ce va genera automat o creştere exponenţială a livrărilor cu plata la destinaţie. Faptul că avem curieri dotaţi cu POS-uri mobile, ce pot încasa rapid cu cardul, zicem noi că ne ajută enorm să eficientizăm timpii şi calitatea livrării”, declară Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Potrivit datele din anii anteriori, noiembrie este, de departe, luna cu cele mai multe plăţi la livrare, datorită reducerilor de Black Friday. La polul opus se află lunile iulie şi august, când bugetele românilor sunt canalizate pe concedii şi mai puţin pe achiziţiile online.

    Printre industriile care generează cele mai multe livrări achitate cu cardul se numără fashion, IT&C şi domeniile auxiliare. Magazinele de produse farmaceutice, florăriile online şi e-shop-urile de cadouri, în schimb, au cea mai mică pondere din totalul livrărilor achitate cu cardul. 

  • Cum poţi ajunge să ai vânzări de câteva milioane de dolari pe cea mai mare platformă de e-commerce din lume

    Alex Hudiţan, alături de Claudiu Stănculescu au pornit anul trecut proiectul Amazon SetUP prin intermediul căruia românii pot învăţa cum să îşi creeze propriul brand şi să îşi vândă produsele pe platforma americană Amazon, cel mai mare retailer online din lume.
    Din iunie anul trecut şi până în prezent, circa 1.700 de oameni au urmat cursul Amazon SetUP.
     
    „Am început în iunie anul trecut şi atunci am avut 110 persoane înscrise. La a doua ediţie au fost 170 de oameni, apoi 450, iar acum la cea de-a patra ediţie numărul de înscrieri a ajuns la peste 1.000”, a declarat Alex Hudiţan, unul din cei doi fondatori ai Amazon SetUP.
     
    Cursul durează 14 săptămâni şi costă 1.500 dolari sau 1.950 dolari plătiţi în trei rate, acesta desfăşurându-se exclusiv online.
     
    „Scopul este ca la finalul celor 14 săp­tămâni să ai produsul pregătit pentru a-l lansa pe Amazon”, a punctat el.
     
    În cadrul cursului, cei care vor să îşi înceapă o afacere pe Amazon învaţă cum trebuie să îşi aleagă produsul pe care vor să îl comercializeze, furnizorii şi să îl promoveze.