“TREPTAT, TRECEM ÎNTR-O ETAPĂ SUPERIOARĂ DE CONŞTIENTIZARE A IMPORTANŢEI SISTEMULUI: ROMÂNII NU DOAR AU AUZIT DESPRE ACEST SERVICIU, CI ŞTIU CE ÎNSEAMNĂ ŞI DIN CE ÎN CE MAI MULŢI ÎL PRACTICĂ DREPT UN OBICEI COTIDIAN”, spune Sorin Cristian Popescu, director general al Eco-Rom Ambalaje, una dintre organizaţiile de transfer de responsabilitate de la agenţii economici a obligaţiei de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje.
IN PREZENT, APROXIMATIV 90% DINTRE ROMÂNII DE PESTE 18 ANI AU AUZIT DE COLECTAREA SEPARATĂ A DEŞEURILOR DE AMBALAJE ÎN SCOPUL RECICLĂRII, ÎN CREŞTERE CU PESTE 10% FAŢĂ DE ANUL 2011, arată rezultatele unei cercetări de tip sondaj, pe eşantion naţional reprezentativ, realizată în perioada 16-25 septembrie de IMAS, la cererea Eco-Rom Ambalaje. Dacă acum doi ani aproximativ jumătate dintre respondenţi afirmau că beneficiază de posibilitatea de a depune separat deşeurile în propria localitate, în prezent procentul a crescut până la 64%. Dintre aceştia, mai mult de jumătate declară că au acces la un punct de colectare cu containere speciale „foarte aproape„ şi „puţin mai departe de locuinţă”.
Generaţia tânără are un rol important în acest proces: 62% dintre persoanele care au copii declară că, în cadrul şcolii, aceştia au fost informaţi cu privire la separarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Şi numărul celor care au început să separe deşeurile este în creştere, conform studiului citat: în 2013 aproximativ 60% dintre cei care au acces la sistem declară că depun separat deşeurile în gospodăria în care locuiesc, cu 24 de procente mai mult decât în 2011. O analiză mai aprofundată a comportamentului de separare a deşeurilor arată că populaţia are un comportament uşor diferit faţă de fiecare tip de ambalaj: cei mai mulţi declară că separă ambalaje de tip PET, urmate de cele de hârtie-carton.
De asemenea, se constată şi o înţelegere diferită a comportamentului de separare: cei mai mulţi români le separă prin depunerea în containerele dedicate (12%) sau punându-le în saci separaţi pentru a fi ridicate de operatorul de salubritate sau de personalul de serviciu (14%). Unii păstrează o parte din deşeuri pentru a le refolosi în gospodărie (15%), iar 14% le depun împreună cu celelalte deşeuri în containerul comun sau le dau foc.
În ceea ce priveşte gradul de satisfacţie, 36% dintre românii care au acces la sistem sunt mulţumiţi de serviciul de colectare separată din localitatea lor, cel mai ridicat nivel de satisfacţie înregistrându-se în Transilvania – 46%.
Primele trei lucruri care îi determină pe români să colecteze separat deşeurile sunt: prezenţa containerelor în apropierea locuinţei (31%), campaniile de informare şi educare din media (24%) şi exemplul altor persoane (18%).
La polul opus, cei care nu separă deşeurile declară că nu adoptă acest comportament deoarece nu au un punct de colectare în apropierea locuinţei (75%), pentru că nu au suficient spaţiu în casă destinat depozitării deşeurilor colectate (48%) sau pentru că nu ştiu unde se află punctele de colectare separată (40%). În categoria celor care nu colectează separat se încadrează tinerii, persoanele cu venituri scăzute, persoanele cu nivel minim de educaţie, în special din regiunea Muntenia.
Bucureştenii sunt cei care au la dispoziţie cele mai multe locuri special amenajate pentru separarea deşeurilor, comparativ cu locuitorii din alte zone ale ţării – 81% dintre aceştia declarând că au acces la sistem. Cu toate acestea, locuitorii capitalei au cel mai scăzut nivel de satisfacţie privind serviciul de separare a deşeurilor: doar un sfert dintre ei sunt mulţumiţi de serviciul de colectare din sectorul lor. „Amplasarea unor pubele de colectare nu este suficientă. Trebuie să avem un serviciu realizat corect, o mai mare implicare atât a autorităţilor, cât şi a companiilor de profil în extinderea şi eficientizarea sistemului şi campanii de informare şi educare susţinute„, mai spune Popescu. El face referire la faptul că, în 2013, a luat amploare furtul deşeurilor cu valoarea cea mai mare pe piaţă, respectiv PET-uri şi doze de aluminiu, ceea ce a dus la o scădere a randamentului pentru containerele de colectare de peste 10%. Doar în cazul Eco-Rom Ambalaje 271 de containere au fost vandalizate, iar numărul celor care scormonesc zilnic după deşeuri cu valoare mare continuă să crească. „Este neclar cine este proprietarul gunoiului după ce omul îl aruncă la gunoi. De aceea, pe seama vidului legislativ, furtul gunoiului a devenit un sport naţional”, mai spune Popescu.
Toate datele arată că percepţia se va îmbunătăţi în anii care urmează, dacă infrastructura pentru colectarea selectivă va continua şi va fi pusă la dispoziţia populaţiei. „Creşterea nivelului de trai al populaţiei va conduce la modificări substanţiale în privinţa cantităţii şi calităţii deşeurilor colectate separat. Teoretic, populaţia consideră benefică implementarea colectării selective, însă trebuie să depăşească pragul de beneficiar de servicii, adică să se implice”, spune şi Adriana Calcan, directorul de marketing al operatorului de salubritate Romprest.
