BusinessMagazin

Tag: ecologic

  • Ţara unde străzile vor fi pavate cu panouri solare, iar preţul unui kilometru poate fi de aproape trei ori mai ieftin decât preţul unui kilometru de autostradă din România

    Efortul are ca miză promovarea capitalei japoneze ca oraş ecologic, atât în ţară cât şi afară, cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2020, scrie The Independent.
     
    În mai, o astfel de şosea a fost instalată într-o parcare a unui magazin Seven-Eleven din Sagamihara, Prefectura Kanagawa.
     
    Deasupra panourilor este un material special care să asigure durabilitatea, făcând posibilă deplasarea autovehiculelor. Un astfel de demers nu este nou, străzi solare fiind construite şi în Franţa şi în pistele pentru biciclişti.
     
    Oficialii au în vedere mai mult decât promovarea oraşului pentru Olimpiadă. Şi-au propus ca până în 2030, consumul de energie din Tokyo să fie acoperit în proporţie de 30% de energie regenerabilă, comparativ cu ţinta pentru 2016 de 12%.
     
    De asemenea, autorităţile au precizat că nu există restricţii în termeni de localizare pentru instalarea sistemului de străzi solare, ceea ce creşte posibilităţile de expansiune a energiei regenerabile.
     

  • Produsul alimentar unic în lume creat de o orădeancă

    O româncă din Oradea a prezentat, în premieră mondială, la un târg de alimente naturale, organizat la Londra, un produs alimentar unic în lume, de concepţie proprie, numit fructonată, obţinut fără zahăr, fără fierbere şi fără aditivi, din culturi ecologice.
     
    De profesie inginer în industria alimentară, Simona Bişboacă, a declarat că a lucrat şapte ani, alături de soţul său, pentru a obţine acest produs, care seamănă cu o pastă de fructe ajunse la maturitate, bine coapte, din culturi ecologice certificate, fără adaos de zahăr, conservanţi sau aditivi alimentari. Fructonata poate fi consumată în mixuri cu iaurt sau cereale la micul dejun sau gustări, în deserturi crude chiar şi pentru bebeluşi.
     

  • Produsul alimentar unic în lume creat de o orădeancă

    O româncă din Oradea a prezentat, în premieră mondială, la un târg de alimente naturale, organizat la Londra, un produs alimentar unic în lume, de concepţie proprie, numit fructonată, obţinut fără zahăr, fără fierbere şi fără aditivi, din culturi ecologice.
     
    De profesie inginer în industria alimentară, Simona Bişboacă, a declarat că a lucrat şapte ani, alături de soţul său, pentru a obţine acest produs, care seamănă cu o pastă de fructe ajunse la maturitate, bine coapte, din culturi ecologice certificate, fără adaos de zahăr, conservanţi sau aditivi alimentari. Fructonata poate fi consumată în mixuri cu iaurt sau cereale la micul dejun sau gustări, în deserturi crude chiar şi pentru bebeluşi.
     

  • Decizie fulger: La numai zi după scandalul de ieri, Lidl ELIMINĂ încă un produs de la raft

    Ouăle provenite de la găini crescute în baterii au fost eliminate şi din reţetele produselor achiziţionate de la furnizori români, care au în componenţa lor ouă, precizează comunicatul.

    Conform unui studiu naţional despre gradul de informare a românilor cu privire la cifrele înscrise pe ouăle din comerţ, doar 25% dintre români citesc întotdeauna cifrele care sunt însemnate pe ouăle din magazine şi doar 39% asociază cifrele cu modalitatea în care au fost crescute găinile de la care provin. Cea mai mare parte a românilor le asociază cu termenul de valabilitate (66%) sau cu data la care au fost produse (41%). În realitate, există 4 categorii de ouă şi doar doi din 10 români le cunosc pe toate.

    Conform aceluiaşi studiu, dintre toate categoriile de ouă, cele mai potrivite pentru consum sunt considerate cele din categoria free range (marcate cu cifra 1), în proporţie de 49%, şi cele ecologice (marcate cu cifra 0), în proporţie de 33%. Totodată, jumătate dintre părinţi cumpără ouă ecologice, atât pentru ei, cât şi pentru copii, în timp ce 2 din 10 români cumpără doar pentru copii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Casa Piticilor”, realizată din lut, vegetaţie şi parbrize, închiriată celor care vor să experimenteze viaţa în natură. Care sunt costurile | GALERIE FOTO

    Locuinţa ecologică din satul Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin, care arată ca o „Casă a piticilor”, a fost construită pe malul râului Nera, în vara anului 2004, de către Ileana Mavrodin, de meserie arhitect. “Casa Verde” este realizată din cob, un amestec de pământ lutos, apă, paie şi nisip, fiind prezentă pe harta construcţiilor ecologice din lume.

    Începând cu data de 1 mai, proprietara locuinţei a anunţat că o oferă spre închiriere celor care doresc să experimenteze viaţa în natură într-o casă de cob. Taxa de închiriere este 50 de lei pe zi, iar mai multe persoane şi-au anunţat deja intenţia de a locui în casa naturală.

    “Oamenii sunt foarte interesaţi să locuiască în ea, dar eu n-am scos căsuţa neapărat pentru public la închiriat, eu am scos-o mai mult pentru cei care doresc să-şi construiască aşa ceva şi vor să experimenteze cum este să locuieşti într-o asemenea căsuţă naturală. Nu vreau chiar să o pun în circuitul turistic”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ileana Mavrodin.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cea mai ciudată şi urâtă maşină din secolul XXI pe care toată lumea o doreşte

    În 2014 Nissan a încetat să mai producă modelul Murano CrossCabriolet, cea mai ciudată şi urâtă maşină a secolului 21, scrie Bloomberg. CrossCabriolet a fost o ciudăţenie, o combinaţie dintre un SUV şi o maşină sport decapotabilă. Era mare şi grea, dar avea mai puţin spaţiu de depozitare decât un Volkswagen Beetle.  Maşina nu a fost primită bine la lansare şi nu era nici ieftină (45.000 de dolari). Şi pe deasupra, mai era şi urâtă foc.

    Totuşi se pare că automobilul a îmbătrânit bine şi este unul dintre cele mai căutate în SUA. Versiunea din 2014 se vinde acum pentru aproximativ două treimi din preţul maşinii, cu 43% mai mult decât sumele obţine de maşinile din acelaşi an, în medie.

    Pe Cars.com se vând 74 de astfel de modele cu un preţ mediu de 25.000 de dolari.

    Cum s-a întâmplat asta? În primul rând, nu mai există multe astfel de modele pe piaţă. În al doilea rând, pentru că este o maşină deosebită, mai ales în condiţiile în care producătorii auto nu mai lansează maşini interesante, noi, care să fie diferite de modelele anterioare.

  • Donald Trump încă nu s-a convins că încălzirea globală e reală: preşedintele american anulează o serie de măsuri ecologice adoptate de Barack Obama

    Scott Pruitt a declarat că va adopta marţi un proiect privind “retragerea din aşa-numitul plan pentru energie ecologică”, adoptat de fosta Administraţie Barack Obama.

    Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a stabilit că unele dintre standardele industriale privind reducerea poluării nu sunt rezonabile, neputând fi îndeplinite de companii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump încă nu s-a convins că încălzirea globală e reală: preşedintele american anulează o serie de măsuri ecologice adoptate de Barack Obama

    Scott Pruitt a declarat că va adopta marţi un proiect privind “retragerea din aşa-numitul plan pentru energie ecologică”, adoptat de fosta Administraţie Barack Obama.

    Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a stabilit că unele dintre standardele industriale privind reducerea poluării nu sunt rezonabile, neputând fi îndeplinite de companii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariu pe export

    Opt fermieri, cu vârsta de până în 45 de ani, au mizat pe cartea antreprenoriatului şi au renunţat la statutul de angajaţi la Bucureşti şi Iaşi; ulterior, s-a mai alăturat un alt fermier, astfel încât numărul lor a ajuns la nouă. S-au asociat anul trecut şi cultivă acum nouă plantaţii de cătină certificate ecologic sau în proces de obţinere a acestui certificat. Plantaţiile sunt răspândite în mai multe judeţe din România, localizate în zone neinundabile şi fertile. Împreună, acestea alcătuiesc cea mai mare cultură de cătină ecologică din România, totalizând o suprafaţă de peste 80 de hectare. „Nu ne-a fost uşor să înfiinţăm această cooperativă, pentru că legea cooperaţiei nu este foarte cunoscută şi este dificil să găseşti expertiză în piaţă pentru întocmirea întregii documentaţii. În plus, sunt câteva legi cu completări ulterioare în legislaţie apărute pe parcursul mai multor ani. Am studiat toată legislaţia şi, cu ajutorul unor avocaţi, după şase luni de dezbatere, am reuşit să finalizăm actele de înfiinţare”, a declarat Mădălina Giurescu, membru fondator al Cooperativei Agricole Bio Cătina.

    Suprafeţele deţinute de Cooperativă se găsesc în Vâlcea, Dâmboviţa, Vaslui, Buzău, Olt, Constanţa, Suceava, Arad şi Călăraşi; conform fondatoarei, Cooperativa Bio Cătina deţine cea mai mare suprafaţă de cătină ecologică din România, în timp ce restul pieţei este fărâmiţată în suprafeţe de la 5 la 30 ha. Cooperativa primeşte din ce în ce mai multe cereri de aderare, iar în acest ritm, Giurescu estimează că până la finele lui 2018 suprafeţele cultivate vor însuma 200 ha, dublu faţă de anul acesta. „Este important să creştem, pentru că astfel obţinem o putere de negociere mult mai mare cu marii procesatori şi, deci, condiţii comerciale mult mai avantajoase. Una este să negociezi vânzarea unui TIR cu marfă şi alta este să negociezi 10-20 TIR-uri. Volumul şi constanţa în calitate atrag cu totul alte condiţii comerciale”, explică reprezentanta asociaţiei.

    În ceea ce ţine de estimările financiare, fondatoarea ţine să precizeze că recoltarea nu s-a încheiat încă, iar cantitatea de cătină obţinută diferă de la o fermă la alta în funcţie de anul plantaţiei. Mai mult, anul acesta a fost unul dificil pentru fructe, iar cătina din diferite zone geografice ale ţării a fost afectată de îngheţul din luna martie. În plus, o parte dintre membrii cooperatori nu au recoltat anul acesta, ei urmând să între pe producţie în septembrie 2018. Recolta de anul acesta va fi valorificată fie în toamna aceasta, fie în primăvara lui 2018, când preţul cătinei va înregistra o creştere importantă. „Condiţia este să ai capabilităţi de păstrare în condiţii adecvate, iar pentru cătină asta înseamnă camere frigorifice la -20 grade sau uscătoare de mari dimensiuni pentru deshidratare”, adaugă fondatoarea asociaţiei.

    În acest an, întreaga producţie a cooperativei pleacă mai cu seamă spre ţări scandinave; urmează negocierile cu clienţi interesaţi din piaţa asiatică, dar şi din Germania, Ungaria, şi alte ţări. „Piaţa din Europa este importantă şi ea, însă presiunea pe preţ este un impediment important”, spune Giurescu, care argumentează că preţul pe piaţa europeană este de aproximativ 2.000 de euro pe tona de cătină. „Scopul nostru este să dezvoltăm pieţe noi. Ne gândim ca în viitor să ne dezvoltăm şi în zona de procesare, eventual prin atragerea de fonduri europene, completate de investiţii proprii. Astfel, vom putea aduce o valoare adăugată mai mare membrilor asociaţiei, prin preluarea întregii lor producţii de cătină la un preţ mai mare, care să le ofere o profitabilitate mai bună”, detaliază Mădălina Giurescu planurile de viitor ale cooperativei.

    Investiţia totală în cultura de cătină, la nivelul tuturor membrilor fondatori, depăşeşte 800.000 de euro, iar fermierii speră să-şi amortizeze investiţia după cea de-a treia recoltă, în 2020. În legătură cu acest aspect, Giurescu ţine să precizeze: „Aş dori să dărâm mitul profitabilităţii uriaşe şi peste noapte din culturile de cătină. Sunt multe speculaţii pe internet în privinţa profitabilităţii mari în astfel de culturi, însă vă pot spune că lucrurile nu stau chiar aşa.” În primul rând, explică ea, este nevoie de investiţii foarte mari, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de euro, pentru a asigura facilităţile de condiţionare, sortare şi păstrare a fructelor, sisteme de irigaţii, utilaje şi echipamente etc., fără de care investiţia în cultura propriu-zisă nu are rost. „Investiţia mare aici este şi nu în înfiinţarea unui hectar de cătină, care are într-adevăr un cost investiţional relativ mic, de aproximativ 5.000 euro pe hectar”, spune fondatoarea. În plus, puţini ştiu că recoltarea cătinei se face prin separarea ramurilor de fruct, metoda congelării rapide; astfel, prin tăierea ramurilor se obţine o recoltă o dată la doi ani ori se poate recolta jumătate într-un an şi cealaltă jumătate în anul următor, decalând culturile. Aşadar, fie se înregistrează venituri din doi în doi ani, fie jumătate din totalul productiv anual. „Calculele de rentabilitate trebuie să ţină cont de aceste realităţi. Deci, iată că lucrurile nu stau chiar aşa cum citim pe internet, ci au o cu totul şi cu totul altă dinamică”, adaugă Giurescu.

  • Stericycle România investeşte 1 milion euro în cel mai mare echipament de sterilizare de deşeuri medicale periculoase din ţară

    Noua instalaţie de tratare termică prin aer cald, marca Challenger, are cea mai mare capacitate de procesare din România la ora actuală (2 tone/oră). Acest avantaj va permite eficientizarea activităţii companiei şi asigurarea unui răspuns mai prompt la nevoile sistemului de sănătate din Bucureşti şi zonele limitrofe.

    Stericycle este prezentă în principalele regiuni ale ţării şi dispune de ambele tehnologii de procesare agreate la nivel european pentru neutralizarea şi eliminarea în siguranţă a deşeurilor periculoase: incinerarea ecologică şi sterilizarea.

    ”La punctul de lucru din Jilava există deja o linie HDU (Heat Disinfection Unit), folosind tehnologia ecologică  de sterilizare cu aer cald de origine britanică, utilizată cu succes de peste 20 ani în Statele Unite ale Americii, Anglia şi Irlanda, preluată în majoritatea ţărilor U.E. şi apreciată de organizaţiile mondiale pentru protecţia mediului înconjurător ca fiind una dintre cele mai ecologice soluţii existente pe piaţă. Noul echipament Challenger duce mai departe avantajele acestei tehnologii, prezentând o serie de avantaje faţă de echipamentul deja existent, cum ar fi: un tocător ultraperformant (poate toca inclusiv instrumente medicale metalice), încărcare şi descărcare continue şi automatizare completă”, a explicat Cosmin Mănăilă, Director Reglementări Stericycle România.

     

    Investiţii totale 2017

    Valoarea totală a investiţiilor planificate de Stericycle România pentru anul 2017 se va ridica la  1,5 milioane euro, destinaţia celorlalte investiţii fiind: măsuri de protecţie a mediului (menţinerea echipamentelor de procesare şi monitorizare la un nivel care să asigure un impact minim asupra mediului şi plantarea de copaci pe perimetrul punctului de lucru de la Chiajna), înnoirea parcului auto şi infrastructură.

     

    Rezultate de business

    Stericycle România a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 10,4 milioane euro şi un profit operaţional de 733.000 euro. În primele 6 luni din anul 2017, compania a atins un nivel al cifrei de afaceri de 5,5 milioane euro, profitul operaţional fiind de 489.000 euro.

    „După o perioadă în care ne-am concentrat pe asigurarea serviciilor de gestionare integrată a deşeurilor periculoase la nivel naţional, Stericycle România intră într-o nouă etapă de dezvoltare ce vizează în primul rând eficientizarea proceselor operaţionale şi abordarea unor noi fluxuri de deşeuri periculoase. Vom continua să investim în echipamente, tehnologie modernă şi în specializarea şi dezvoltarea celor peste 200 de angajaţi. Ne propunem de asemenea să ne extindem gama de servicii, în special în zona de deşeuri industriale şi veterinare, care prezintă potenţial real în contextul creşterii celor două sectoare ale economiei”, a declarat Mihai Matei, Director General Stericycle România.

    Stericycle România a procesat anul trecut o cantitate totală de 10.700 tone de deşeuri periculoase şi nepericuloase. Compania asigură servicii de gestionare a deşeurilor periculoase şi consultanţă pentru peste 10.000 de clienţi la nivel naţional, printre care: companii din industria chimică şi petrochimică, lanţuri de supermarketuri, restaurante, farmacii şi distribuitori farma, laboratoare de analize, spitale şi cabinete medicale, producători de medicamente şi echipamente medicale etc.

    Un serviciu foarte apreciat de clienţi este consultanţa legislativă asigurată de reprezentanţii companiei, astfel încât activitatea acestora să fie în deplină conformitate cu prevederile legale în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase.

    „Vom continua să consolidăm componenta educaţională şi de consiliere a clienţilor noştri prin dezvoltarea unui pachet mai amplu de instruiri adresat în principal cadrelor medicale responsabile cu gestionarea deşeurilor medicale”, a punctat Mihai Matei.