La puţin timp după aterizarea în Abu Dhabi, Papa Francisc a transmis că urmăreşte criza umanitară din Yemen cu multă îngrijorare şi că se foloseşte de slujba sa de la Vatican pentru a solicita părţilor implicate să implementeze un acord de pace şi să vină în ajutorul milioanelor de oameni afectaţi de războiul civil. „Plânsul copiilor şi al părinţilor ajunge la Dumnezeu. Să ne rugăm pentru copiii înfometaţi, însetaţi, care nu au medicamente şi care se află în pericol de moarte”, a transmis Papa Francisc. Emiratele Arabe Unite au salutat mesajul suveranului în ceea ce priveşte războiul din Yemen.
Tag: Dumnezeu
-
Patriarhul Daniel: Bogăţia nu este rea în sine, dar modul folosirii ei poate fi rău sau bun
Atitudinea bogatului la primirea unui dar neaşteptat Patriarhul a atras atenţia că atitudinea spirituală a bogatului din textul evanghelic citit, faţă de un dar material neaşteptat primit din mărinimia lui Dumnezeu, devine o atitudine pătimaşă din cauza lăcomiei pentru bunurile materiale.
„El nici nu mulţumeşte lui Dumnezeu, nici nu miluieşte pe săraci, ci se gândeşte doar la sine, se asigură material, dar se însingurează spiritual”.
„Sufletul bogatului nemulţumitor sau nerecunoscător şi nemilostiv a devenit întru totul trupesc, el nu mai este suflet duhovnicesc. Singura preocupare a sufletului este aceea de a se supune trupului lacom de a mânca, de a bea şi de a se veseli, în totală uitare de Dumnezeu şi de semeni”, a explicat Părinte Patriarh.
Îmbogăţirea spirituală în Dumnezeu
Patriarhul României a prezentat şi o altă formă de îmbogăţire, decât cea cu averi materiale trecătoare, care îi permite omului să se apropie de Dumnezeu şi anume, „îmbogăţirea sufletului cu daruri spirituale ale Duhului Sfânt, cultivate ca virtuţi sau rodiri ale sufletului: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia”.
„Aceste bogăţii sau comori spirituale se adună în sufletul nemuritor al omului, iar moartea fizică a trupului nu le poate risipi. Ele sunt lumina sufletelor sfinţilor în viaţa veşnică din Împărăţia Cerurilor”, potrivit Preafericirii Sale.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat că pe de o parte „sunt o mulţime de oameni bogaţi material, dar extrem de săraci din punct de vedere spiritual”.
Pe de altă parte, „sunt oameni săraci material, dar foarte bogaţi din punct de vedere spiritual. Au multă lumină adunată prin multă rugăciune, smerenie, participarea la sfintele slujbe, împărtăşirea cu sfintele taine şi prin cuvântul bun şi fapta bună”.
Formele milosteniei
Milostenia este de două tipuri, a mai spus Patriarhul.„Milostenia materială, adică hrană, îmbrăcăminte, adăpost, sau milostenia spirituală când oferim cuiva un cuvânt bun, un semn de neuitare, o încurajare în vreme de necaz, o mângâiere în vreme de întristare, un sfat înţelept, acestea fiind însoţite de rugăciune pentru sănătatea şi mântuirea celui pe care îl ajutăm”.
Îndemnuri pentru perioada postului
În finalul omiliei sale, Patriarhul Daniel a îndemnat ca în această perioadă a Postului Naşterii Domnului „să unim postul cu rugăciunea şi cu milostenia”.Patriarhul s-a rugat lui Dumnezeu să ne ajute să înţelegem că „dacă suntem milostivi ne asemănăm cu Dumnezeu Cel milostiv”.
-
Prima reacţie a BOR după eşec la referendum. Ce spune Patriarhia Română despre aitudinea românilor
Patriarhia Română susţine că şi-a împlinit misiunea civică şi morală în spaţiul public, unde a afirmat şi apărat identitatea şi valoarea familiei ca instituţie umană creată şi binecuvântată de Dumnezeu.
“Atitudinea pe care românii şi-au asumat-o, prin participare la vot sau prin neprezentare la vot, trebuie respectată şi analizată, iar democraţia bazată pe libertatea civică trebuie cultivată mai intens prin informare corectă şi permanentă privind tema dezbătută public”, se arată într-un comunicat de presă trimis, luni, de Patriarhia Română.
De asemenea, sursa citată mai precizează că referendumul a oferit posibilitatea de a cunoaşte poziţia societăţii faţă de “apărarea valorilor morale”.
“Deşi Referendumul recent nu a fost validat, totuşi acesta ne-a oferit posibilitatea de a cunoaşte gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţa în Dumnezeu şi istoria bimilenară a poporului român”, se mai arată în comuncat.
-
Oana Pellea: „Am ajuns sa ma inchin in fata televizorului deschis spunand “Ferasca Dumnezeu”dar mi e ca e PREA TARZIUl”
Oana Pellea: „Am ajuns sa ma inchin in fata televizorului deschis spunand “Ferasca Dumnezeu”…dar mi e ca e PREA TARZIU.. daca nu ne ferim noi…EL ce sa mai faca.
Iar cand e inchis televizorul mi e frica sa l mai deschid…Daca l arunc..nu rezolv nimic…problema ramane. Noi suntem problema. Noi toti. Nu cei ce profita de noi sunt de vina.
Ei isi urmaresc interesul .Noi suntem de vina ca ne lasam calcati in picioare, mintiti si manipulati”.
-
Consolarea filosofiei: De ce o ţară condusă de filosofi va fi mereu peste una condusă de agramaţi
Era condamnat pentru trădare, iar el ştia, cum s-a văzut mai apoi, ca este nevinovat.Cum pot eu, un nevinovat, sa fiu condamnat şi cum pot atâţia ticloşi de pe pământ să fie şi să rămâna liberi? Cum poate Dumnezeu cel Drept să accepte asemenea ticăloşie? Am doar 45 de ani, de ce să mor aiurea, când mai am atâtea lucruri de făcut?Dumnezeu pare că nu i-a răspuns lui Boethius, iar un an-doi mai târziu – nu ştim precis – el a fost decapitat. Sau poate i-a răspuns tocmai dându-i răgazul să scrie o carte uluitoare pentru epoca lui, devenită în Evul Mediu a doua cea mai citită carte după Biblie: “Consolarea filosofiei”.Nu ştim cât îi datorează Boethius lui Dumnezeu – între timp Biserica l-a făcut Sfânt. Dumnezeu îi datorează însă lui Boethius enorm. Îi datoreaza o parte a credintei crestine asa cum o întelegem azi.Noi nu ştim cum au fost la început lucrurile. Ştim cum şi le-au imaginat alţii că au fost. Mai ştim – şi nici asta sigur – cum a fost în urma cu 1.500 de ani: într-o închisoare din Padova, în aşteptarea mortii, Boethius l-a explicat pe Dumnezeu. Iar cine îl poate explica pe Dumnezeu, îl crează.Mi-am amintit de el văzând atâta patimă pusa în modificarea codurilor juridice: corupţii şi hoţii să facă închisoare în timpul liber, iar cei care au stat în închisoare să primească despăgubiri; sau dimpotrivă să fie spânzuraţi!Noi credem, deseori, că inventăm ceva când, de fapt, suntem un produs vechi. Fără să ştim, cultura de 2.000 de ani ne este impregnată în creier. Nu tuturora, desigur. Câţi din cei care spun: ah, lasă ca te pedepseşte Dumnezeu, ştiu că Boethius în singuratate închisorii lui, în amăraciunea nedreptăţii ce-i fusese făcute şi pentru care a plătit cu viaţa, a teoretizat – între mulţi alţii, fireşte – ce crede acum majoritatea lumii creştine: lasă că-şi va primi pedeapsa mai apoi!?Toţi filosofii lumii au meditat la Bine şi Rău. Nu mă opresc la ei, îl amintesc doar pe unul, apreciat în Franţa, aproape necunoscut în România, predat doar în facultăţile de filosofie şi litere: Paul Ricoeur.Paul Ricoeur, între multe dintre preocupările lui, a încercat şi el să dea răspuns unei întrebări la care credeam că Boethius, alături de zeci de filosofi, gnostici, deişti sau atei răspunseseră deja: de unde vine răul? -
Arhiepiscopul Ioan Robu: România suferă de o lipsă acută de perspectivă, seamănă cu un om care ia tot felul de medicamente fără să se consulte cu niciun medic bun
Şi-a întors Dumnezeu faţa de la noi? „Cred că răspunsul e dincolo, în diferite feluri ne-am întors noi sau ne întoarcem noi, în fiecare zi poate, faţa de la Dumnezeu, atraşi fiind de idolii acestei lumi. (…) Eu am această convingere că da, după această criză, care nu-i scurtă, se vede, şi nu-i numai la noi, va veni un alt timp, altfel”, a spus ÎPS Ioan Robu pentru Gândul.„Criza poate să aducă o creştere, cum, e adevărat, poate să ducă şi la o distrugere, dar, în general, o criză bine depăşită aduce înflorire, aduce o creştere”. O viziune optimistă, venind dinspre o instituţie care a trecut printr-un secol greu, prin decenii de asuprire comunistă, dar care a reuşit să rămână un stâlp de rezistenţă.Cum era înainte de 1989 Dumnezeu, pentru ortodocşi şi catolici deopotrivă, aduşi împreună nu de aceeaşi religie, ci de suferinţă şi violenţe? „Dumnezeu era la fel şi atunci ca şi acum”, răspunde Ioan Robu, iar cheia a fost mai simplă decât ar crede oricine şi rămâne, şi în zilele noastre, un concept pe care îl înţelegem din în ce mai puţin, ideea de „a fi împreună”. Mai departe, democraţia a adus cu sine un paradox. O Biserică liberă să-şi predice învăţăturile, în care se investesc şi astăzi bani grei, dar care pare tot mai departe de enoriaşii săi, în special de cei tineri.
Raportul dintre Dumnezeu şi credincioşi apare acum ca un fel de „troc”, în care fiecare îşi face datoria. Divinitatea, pe cea implicită, pentru că „ne-a chemat la existenţă” şi ne poate conduce, în final, „să vedem ceea ce nu am putut cu mintea noastră să ne închipuim”, spune Ioan Robu, citând din Apostolul Pavel. Oamenii, însă, trebuie să treacă un test ceva mai greu. Continuarea dialogului cu Dumnezeu, început în momentul botezului, care poate fi închis în câteva cuvinte simple: rugăciune, participarea la Tainele Bisericii şi, nu în ultimul rând, iubire. O provocare imensă într-o lume a tentaţiilor.
-
Protest al magistraţilor în faţa Curţii de Apel Bucureşti faţă de modificările din Justiţie
Unii dintre magistraţi ţin în mână Constituţia României.
“Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, este mesajul scris pe pancartele participanţilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Martor, în procesul lui Dragnea: Tuturor le era frică de el. Preşedintele Consiliului Judeţean era Dumnezeu
Mirela Chera este şef serviciu asistenţă socială în cadrul Direcţiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman, având aceasta funcţie şi la momentul comiterii presupuselor infracţiuni investigate în dosar.
Martorul le-a spus judecătorilor că fostul director general al instituţiei, Floarea Alesu, a făcut presiuni asupra subordonaţilor pentru a nu face declaraţii la DNA care ar putea să o incrimineze, ameninţându-i că vor avea de suferit, lucru care i-ar fi neliniştit pe angajaţi, întrucât acestora le era teamă atât de ea, cât şi de Liviu Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman la acel moment.
“Toată lumea vorbea în instituţie că cele două erau protejate de preşedintele CJ, Liviu Dragnea. (..) Doamna director Floarea Alesu chema angajaţii şi discuta cu ei ce să declare atunci când urmau să fie chemaţi la DNA. Le spunea că cei care declarau împotriva ei vor avea de suferit. Tuturor le era frică sa nu îşi piardă locul de muncă, aveau copii acasă. Le era frică şi de Alesu şi de domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea. Acolo, preşedintele era Dumnezeu. Şi acum! Toţi îl ascultau, nimeni nu făcea altfel să nu îl supere. Singura persoană care a încercat să mă influenţeze în ce declar la DNA a fost doar Floarea Alesu. Nici indirect, Liviu Dragnea şi nici altă persoană în numele lui, nu mi-a cerut să fac declaraţii care să nu îl implice pe Dragnea”, a spus Mirela Chera în faţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
-
Donald Trump a exprimat solidaritate după atacul armat comis în SUA, dar a greşit locaţia
Marţi seară, Donald Trump a transmis prin Twitter: “Fie ca Dumnezeu să îi protejeze pe oamenii din Sutherland Springs, Texas. Agenţii FBI şi de poliţie au sosit”.
Problema este că atacul armat produs marţi a fost în localitatea Rancho Tehama, în apropiere de Red Bluff, la 150 de kilometri nord-vest de Sacramento (California).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro