BusinessMagazin

Tag: Dumnezeu

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.

     

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.

     

  • Un profesor din Vâlcea şi-a etalat pornirile misogine în faţa elevilor: „Bărbaţii sunt Dumnezeu pe pământ, femeile sunt handicapate”

    Un profesor de la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”, din Râmnicu Vâlcea, a fost înregistrat de un elev în timp ce preda lecţii de „misoginie”, în care jignea femeile. Acesta nu este la prima abatere.

    În timpul orelor de ştiinţe socio-umane, profesorul Vasiloiu Virgil le spune copiilor că bărbaţii sunt ”Dumnezeu pe pământ” şi că ”femeile sunt handicapate”.

    Înregistrarea făcută de unul dintre elevi a fost postată pe YouTube, potrivit Antena3.

    ”Ştiţi că în Marea Britanie, de vreun an de zile, s-a schimbat legislaţia în sensul acordării drepturilor animalelor. Am dat drepturi, noi, bărbaţii, că noi dăm drepturi, restul sunt degeaba. Noi bărbaţii suntem Dumnezeu pe pământul ăsta. Femeile nu sunt, că au drepturi, deci sunt handicapate”, a afirmat profesorul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Un profesor din Vâlcea şi-a etalat pornirile misogine în faţa elevilor: „Bărbaţii sunt Dumnezeu pe pământ, femeile sunt handicapate”

    Un profesor de la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”, din Râmnicu Vâlcea, a fost înregistrat de un elev în timp ce preda lecţii de „misoginie”, în care jignea femeile. Acesta nu este la prima abatere.

    În timpul orelor de ştiinţe socio-umane, profesorul Vasiloiu Virgil le spune copiilor că bărbaţii sunt ”Dumnezeu pe pământ” şi că ”femeile sunt handicapate”.

    Înregistrarea făcută de unul dintre elevi a fost postată pe YouTube, potrivit Antena3.

    ”Ştiţi că în Marea Britanie, de vreun an de zile, s-a schimbat legislaţia în sensul acordării drepturilor animalelor. Am dat drepturi, noi, bărbaţii, că noi dăm drepturi, restul sunt degeaba. Noi bărbaţii suntem Dumnezeu pe pământul ăsta. Femeile nu sunt, că au drepturi, deci sunt handicapate”, a afirmat profesorul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • De unde vine sila socială. Au intrat în partide ca să schimbe politica, dar au ajuns să fie schimbaţi ei de politică

    „Căci ce fac cu propriile mijloace sau împreună cu altul, trebuie să tindă numai spre realizarea a ceea ce este util binelui public şi în armonie cu acesta.”* 

    Se spune – „se spune”, pentru că nimeni nu ştie sau eu nu ştiu cine a spus-o; „se spune”, aşadar, că, dacă vrei să te îndepărtezi de Dumnezeu, trebuie să te apropii de teologie – paradoxal, având în vedere etimologia cuvântului: „teologie” – cuvântul lui Dumnezeu, de la grecescul „theos” – zeu şi „logos” – cuvânt.

    Prin imitaţie, la fel de bine ai putea spune: dacă vrei să de îndepărtezi de politică, apropie-te de partide – şi aici există un paradox pentru „politică” derivă din grecescul „polis” – cetate; prin urmare politica vizează treburile cetăţii, iar în antichitatea greacă şi în cea romană, mai apoi, erai un marginal, dacă nu te implicai în treburile cetăţii.

    De ce această distanţare teribilă?

    Este celebră între celebrităţi o fotografie cu o fată purtând un tricou cu inscripţia: „Mă piş pe el de vot!” Blogosfera şi toţi dedicaţii binelului public au înjurat şi nu cred să fi fost, la acea vreme, ceva mai detestat în România – o Românie în care, la urne, ajunseseră, la ultimele alegeri legislative, 39% dintre cei cu drept de vot: adică 4 din zece au votat şi 6 au stat acasă; dar au respectat, de la distanţă, votul, nu au făcut pipi pe el.

    Lăsând la o parte toate teoriile politice, un lucru trebuie să observăm aici. Mai vedem, pe ici pe colo, candidaţi din vechea gardă – un Petre Roman, un Traian Băsescu, un Popescu-Tăriceanu. Nu ei sunt, însă, problema, ei sunt doar oameni care nu-şi pricep clipa. Oameni pe care filosofii stoici i-ar fi privit cu dispreţ, dar pe care cei de pe aici îi privesc doar cu îngăduiţă.

    Dar ceilalţi? Garnitura politică este nouă, majoritatea celor din politica de azi erau copii, la revoluţie. Sunt crescuţi într-o altă epocă. De unde atunci lehamitea, şi a lor şi a celorlalţi?

    Cunosc oameni pricepuţi, cu şcoli bune, care au intrat în politică. Au intrat cu gândul să schimbe politica. Şi au sfârşit prin a fi schimbaţi ei de „politică partidelor”, în cel mai rău sens al unei astfel de sintagme.

    Nu spun că nu trebuie să respecţi doctrina unui partid. Trebuie. Dar aş fi vrut să cred că astfel de oameni se întorc la etimologii şi la sensuri.

    „Căci ce fac cu propriile mijloace sau împreună cu altul, trebuie să tindă numai spre realizarea a ceea ce este util binelui public şi în armonie cu acesta”, spune Marcus Aurelius, cel citat la început. Or, o astfel de judecată nu rezonează deloc cu spusele unui mare demnitar din guvernul de azi: „sunt un soldat loial al partidului, fac ce spune partidul.” Şi nu face deloc casă bună cu trecutul de nimic al celor care ocupă şi ocupă, în continuare, cele mai bune poziţii în stat – totul, în numele schimbării. 

    În epoca romană exista ceea ce se chema “cursus honorum” (scara onorurilor); era o ierarhie detaliată a funcţiilor publice posibil de urmat şi a ascensiunii demnitarului. Nu era o societate ideală, dar proştii nu ajungeau, cu una ,cu două, în fruntea ministerelor. O astfel de ierarhie există azi în administraţia publică a multor ţări – Franţa, Germania, UK, USA.

    Nu idealizez nimic. Doar că poziţia de „soldat al partidului” de la noi, necesară pentru ascensiune rapidă, pune o lingură de untură de peşte pe limba dispreţului social. Astfel de soldaţi ai dispreţului public distrug mai lesne o societate decât o pot face soldaţii străini. Pentru că, împotriva soldaţilor străini, se va ridica, la un moment dat, plebea. Împotriva celor de aici, oamenii se întorc în silă: mă piş pe el de vot!

    Marcus Aurelius, împăratul stoic, ultimul dintre marii stoici, îşi scria meditaţiile în cortul lui de război. Din cortul de război, din cea mai mare poziţie socială pe care o putea atinge un om – şi nu doar om, pentru că era zeu deja -, el gândea la „binele public”. Sunt zeci de locuri în meditaţiile lui în care face trimitere la „binele public”. Acum 2000 de ani, împăratul stoic îşi spunea: nu trebuie să-ţi fie frică de moarte, pentru că atât ţi-au hărăzit zeii şi natura. Dar, atât cât trăieşti, ţelul tău trebuie să fie binele public. Nu mai discuta despre cât de bun trebuie să fie un om, ci fii tu un astfel de om.

    Eu, ca om ce nu aspiră la funcţii publice, îmi permit neştiinţa. Dar, ca alegător, vreau să ştiu: poate careva dintre candidaţii de azi – pentru a x-ulea mandat –  să definească „binele public” şi, mai ales, să se pună în slujba lui?

    * Marcus Aurelius, „Gânduri către sine însuşi”, Humanitas, 2020, pagina 94. Traducere din greaca veche de Cristian Bejan

     

  • Primul Paşte virtual din istoria omenirii. Streinu-Cercel: Sărbătorile pascale trebuie să se desfăşoare cu Dumnezeu în suflet, nu cu mese şi bairame

    Primul Paşte virtual din istoria omenirii. Sărbătorile pascale trebuie să se desfăşoare cu Dumnezeu în suflet, nu cu mese şi bairame

    Dacă nu înţelegem acest lucru ne asumăm un risc să ne contaminăm între noi şi de atunci încolo Dumnezeu cu mila

    „Noi vom avea o pantă uşor ascendentă. Cam aşa ar trebuie să meargă lucrurile. Dar dacă ne vom îngrămădi în mall-uri, market-uri vom avea un număr mare de îmbolnăviri. În  momentul de faţă, se speră că rata transmiterii coronavirusului  va fi de 1 la 1, dar într-un scenariu în care populaţia nu  se conformează recomandărilor s-ar putea ajunge la 1 la 3. Rezultatul măsurilor deja luate va putea fi evaluat în 14-21 de zile”, a spus Streinu-Cercel la Marius Tucă Show.

    Managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş recomandă românilor să evite adunările cu ocazia zilelor de Paşti. „Sărbătorile pascale trebuie să se desfăşoare cu Dumnezeu în suflet, nu cu mese şi bairame. Dacă nu înţelegem acest lucru ne asumăm, un risc potenţial să ne contaminăm între noi şi de atunci încolo Dumnezeu cu mila. După ce trece epidemia, vom putea da o chermneză mare la nivel naţional în care să sărbătorim cum se cuvine”, a spus medicul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin vrea menţionarea lui Dumnezeu şi interzicerea căsătoriilor gay prin Constituţie

    Vladimir Putin vrea ca în Constituţie să fie specificat că mariajul este „între un bărbat şi o femeie”, scrie Deutsche Welle.

    Printre amendamentele înaintate Parlamentului de către preşedintele rus se numără şi menţionarea „credinţei în Dumnezeu” în Legea fundamentală.

    Vladimir Putin a depus, luni, amendamente, la Parlament, care interzic căsătoriile între persoane de acelaşi sex în Constituţie. De asemenea, este introdusă în Constituţie menţiunea „credinţă în Dumnezeu”, iar căsătoria este „între un bărbat şi o femeie”, potrivit vicepreşedintelui instituţiei Piotr Tolstoi.

    Preşedintele rus s-a raliat de mult timp opiniilor Bisericii Ortodoxe Ruse este un promotor al îndepărtării Rusiei de valorile liberale. Luna trecută, el a spus că nu va legaliza căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, în perioada mandatului său prezidenţial.

    Putin a adăugat că nu are prejudecăţi faţă de persoanele gay, însă a precizat că homosexualitate şi fluiditatea de gen sunt contrare valorilor tradiţionale ruse.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Fifor, atac la adresa lui Dacian Cioloş: Ferească Dumnezeu să ajungeţi la guvernare!

    „L-am auzit ieri pe Dacian Cioloş spunând că trebuie pus un “guvern competent” care să conducă România. Cred că l-a luat gura pe dinainte. Tocmai domnul Cioloş s-a trezit să vorbească de competenţă. Păi hai să vedem cum stau lucrurile:

    1) PIB-ul în 2019 e cu 33,% mai mare decât era la Cioloş, iar veniturile bugetare au crescut cu 53% faţă de 2016 (singurul an în care veniturile la buget au scăzut!).
    2) Investiţiile publice din primul semestru din acest an sunt duble faţă de sem. 1 din guvernarea tehnocrată!
    3) Datoria guvernamentală a scăzut de la 37,5% din PIB, cât a lăsat-o Cioloş, la 35% în guvernarea Dăncilă.
    4) La fonduri europene, Guvernul Cioloş a fost un adevărat dezastru! Doar 0,68 miliarde lei primea România de la UE în primul semestru din 2016, faţă de 7,6 miliarde lei în semestrul 1 din acest an! Gradul de absorbţie la dl Cioloş a fost de doar 7% (pe baza proiectelor lăsate tot de o guvernare PSD!), în timp ce acum, în guvernarea Dăncilă, am ajuns la 31%.
    5) Punctul de pensie e cu 45% mai mare, iar salariul mediu net, „în mână”, a crescut cu 50%, depăşind azi pragul de 3.000 lei.
    6) Avem acum cu peste 860.000 de salariaţi în plus faţă de 2016, iar şomajul a coborât de la 4,8% la 2,9%”, a scris Mihai Fifor, joi, pe Facebook.

    Social-democratul a mai spus că guvernul competent despre care vorbeşte Dacian Cioloş „este deja în funcţie şi continuă să facă lucruri bune pentru oameni. Ferească Dumnezeu să ajungeţi iar la guvernare!”.

    Reacţia vine după ce preşedintele PLUS Dacian Cioloş a afirmat că Alianţa este pregătită să intre la guvernare cât mai repede, dar cu legitimitatea în Parlament, precizând că trebuie pus un Executiv competent şi „să nu mai aşteptăm un an de zile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCANDAL în Parlament pe legea pensiilor, la votul final/ Cristian Seidler: Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale

    Deputatul PNL Valeria Schelean a reclamat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, că legea pensiilor nu a fost pusă în acord, în comisii, cu decizia Curţii Constituţionale.

    “Nici cu ocazia reexaminării legii după decizia CCR, actuala majoritate parlamentară nu a vrut să adopte o soluţie legislativă care să garanteze în mod real respectarea dreptului la pensie şi al dreptului la proprietate privată. CCR a declarat neconstituţională legea pensiilor, întrucât formula folosită pentru a materializa dreptul la pensie este complet neclară şi permite arbitrariul. Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege”, a declarat liberalul.

    Deputatul USR Cristian Seidler a acuzat PSD, iniţiatorii legii pensiilor, că vor să “storcă voturi de la pensionari”.

    “Această lege este o farsă. Să-ţi propui creşterea punctului de pensie cu 40% cu doar trei luni înaintea alegerilor parlamentare din 2020 în scopuri evident politice a fondului pensii. Pretindeţi că era în programul de guvernare, deşi nu era în forma aceasta. Bani nu există, că Lia Olguţa Vasilescu arată în expunerea de motive se arată că această lege doar în anul curent are un impact negativ de 8,5 miliarde lei, bani pe care nu i-aţi prevăzut în legea asigurărilor sociale. Să folosiţi fondul de pensii cu scopul de a stoarce voturi de la pensiuonari este imoral. Nu poţi pretinde că reformezi sistemul de pensii, dar să păstrezi pensiile speciale. (…) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale”, a afirmat Seidler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii care plătesc taxă pentru apa de ploaie: “E de la Dumnezeu”

    Pentru alţii ploile abundente înseamnă un câştig rapid şi uşor. Operatorii de apă şi canalizare cer bani în plus, atunci când sunt precipitaţii abundente, care umplu reţelele de canalizare.

    Oamenii şi primăriile din multe zone sunt revoltaţi şi spun că nu vor plăti, chiar dacă ştiu că astfel vor ajunge în instanţă.

    În Buzău, cetăţenii trebuie să plătească atunci când plouă mai mult şi se umple reţeaua de canalizare din oraş. Se numeşte taxă pentru strângerea apei “meteorice” şi se calculează în funcţie de suprafaţa deţinută de fiecare proprietar şi media precipitaţiilor din luna respectivă.

    Timotei Oprea, purt. cuv. Compania de Apă Buzău: “Un proprietar de casă din mun. Buzău, care are 50 mp suprafaţa betonată, plăteşte în jur de 1,3 lei apă meteorică. De asemenea, un locatar la bloc, să zicem 50 mp, are în factură o sumă de 0,4 lei apa meteo.”

    Proprietar: “O povară în plus!”

    Proprietar: “O plătim o dată apă consum şi apă la canalizare plus acum o plătim şi pe asta, ce facem, unde ajungem?”

    În Gorj, primăriile plătesc această taxă. În Târgu Jiu, de pildă, anul trecut au căzut peste 900 de litri de apă pe metrul pătrat. Factura se ridică la aproape 900.000 de lei.

    Marcel Romanescu, primar Târgu Jiu: “Am ajuns să plătim apa care se scurge de pe versanţi, care e pe câmpie, este incorect, nu îi pot înţelege pe aceşti oameni. Vom ataca în instanţă.”

    Traian Pătrăşcoiu, director firmp de apă şi canalizare: “Facturarea urmează să o facem de la 1 iunie 2019. Primăria nu este de acord să plătească banii aceştia până nu va primi factura. Dacă nu plătesc ajungem la instanţă, lucrurile sunt simple, are cine să ne rezolve diferendumul.”

    În Rovinari, edilul a decis să renunţe la serviciile operatorului de apă, tocmai pentru a nu-i plăti aceasta taxa.

    Robert Filip, primar Rovinari: “Cum să plătim apa de ploaie? E de la Dumnezeu, nu au venit ei cu canalizarea în spate, nu au făcut-o, ba mai mult, când plouă, unele dintre oraşe sunt piscină şi mai pui să plătească şi apa de ploaie. Păi fă-ţi, rezolva problema cu canalizarea, cu apă curată, şi apoi oamenii vor fi de acord să plătească.”

    În Botoşani, apa meteorică trebuie achitată de instituţiile publice şi de persoanele juridice. În 2017, de pildă, primăria a dat 1,8 milioane de lei, iar anul trecut aproape 2 milioane de lei, pentru că a plouat mai mult.

    În Capitală, plătesc şi primăriile, dar şi cetăţenii.