BusinessMagazin

Tag: dulciuri

  • O tranzacţie internaţională creează primul jucător de 1 mld. lei din industria dulciurilor din România

    ♦ Produsele Chipita România sunt distribuite la nivel naţional şi exportate în peste 50 de ţări.

    Mondelez International (simbol bursier MDLZ – Nasdaq) a finalizat achiziţia Chipita Global, unul dintre cei mai mari producători de croissante şi snackuri coapte din Europa Centrală şi de Est, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Mondelez. Tranzacţia se ridică la 2 miliarde de dolari.

    „Chipita este un business construit pe o bază solidă (…). Prezenţa Mondelez International în categoria croissante şi snackuri coapte cu Chipita Global va contribui la creşterea accelerată în toată Europa şi va sprijini extinderea prezenţei noastre pe pieţele-cheie cu creştere rapidă din zona centrală şi de est“, a spus Vince Gruber, EVP şi preşedinte al Mondelez Europa.

    În contextul tranzacţiei, în România, Mondelez şi Chipita vor crea prima companie de 1 miliard de lei din industria dulciurilor de pe plan local.

    În anul 2020, ultimul pentru care există date disponibile, filiala locală a Chipita a avut o cifră de afaceri de 500 de milioane de lei, iar subsidiara Mondelez din România a avut în 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, o cifră de afaceri de 568 de milioane de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Mai mult, câştigă teren în faţa Nestle, care nu mai are producţie în România. Nestle a avut o cifră de afaceri de 933 de milioane de lei în 2020, iar Ferrero, de asemenea, un jucător important de pe piaţa dulciurilor, a avut o cifră de afaceri de 879 de milioane de lei, conform datelor publice.

    Achiziţia la nivel internaţional îi va permite companiei Mondelez International să aibă un portofoliu extins de produse de patiserie în Europa, satisfăcând cererea în creştere a consumatorilor pentru acest segment. De asemenea, tranzacţia deschide un potenţial puternic de inovare, reunind mărci emblematice ale Mondelez International, cum ar fi biscuiţii Oreo, belVita şi LU; ciocolatele Cadbury Dairy Milk, Milka şi Toblerone; bomboanele Sour Patch şi guma Trident, cu cele de croissante şi mărci de snackuri coapte ale Chipita Global, precum 7Days. 

    În urma tranzacţiei va fi înfiinţată o echipă de management interimară pentru a gestiona operaţiunile Chipita şi pentru a sprijini procesul de integrare, care va avea loc în 2022.

    Echipa de management interimară, care este formată din lideri ai Mondelez International şi cei existenţi din Chipita Global, şi va fi condusă de Ivo Naydenov, care lucrează la Mondelez International de aproape 20 de ani şi care are experienţă în toată regiunea din sud-estul Europei. 

    Mondelez International a avut venituri nete de 26,58 miliarde de dolari în 2020, iar Chipita a avut venituri de aproximativ 580 de milioane de dolari în 2020 şi aproximativ 5.400 de angajaţi şi produce în 8 fabrici, conform comunicatului de presă al Mondelez.

    În România, Chipita a intrat în 1998, imediat după ce s-a extins din Grecia, ţara de origine, în Bulgaria şi Polonia.

    Unitatea de producţie este situată în Clinceni, judeţul Ilfov şi este dotată conform ultimelor standarde europene şi internaţionale în materie de tehnică şi tehnologie, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    În fabrica de pe plan local, Chipita produce în prezent croissante, miniprăjituri, bake rolls şi creme de cacao cu alune, sub brandurile 7Days, Chipicao şi Fineti.

    Produsele Chipita România sunt distribuite la nivel naţional şi exportate în peste 50 de ţări, Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Grecia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Germania, Spania, Italia, Slovacia, Cehia, Maroc sau Canada, conform datelor de pe site-ul Chipita România.

  • Mars, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de dulciuri, o promovează pe Daria Maslovskaya în poziţia de director de Resurse Umane pentru România, Ungaria, Slovacia şi Cehia

    Mars, unul dintre cei mai mari producători globali de dulciuri, gumă de mestecat şi mâncare de animale anunţă numirea Dariei Maslovskaya în rolul de People and Organization Director pentru România, Ungaria, Slovacia şi Cehia.

    În cei 13 ani petrecuţi în cadrul companiei, Daria Maslovskaya a deţinut diverse funcţii în departamentul de resurse umane din cadrul Mars (denumit People and Organization), în ultimii trei ani activând ca director People&Organization pentru Rusia şi Belarus în cadrul Royal Canin, parte din compania Mars, unde  a avut un rol definitoriu în dezvoltarea afacerii.

    “Sunt încântată să încep această nouă etapă în procesul de dezvoltare şi să mă alătur echipei Mars Europa Centrală”, spune Daria Maslovskaya, originară din Rusia.

    Mars a intrat pe piaţa din România în 1994, iar din 2016, filiala din România este organizată sub umbrela Mars Multisales Central Europe, care include şi pieţele din Ungaria, Cehia, Slovacia.

    În România, Mars a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 568 de milioane de lei, în scădere cu 3,4% faţă de anul precedent, arată datele Confidas, platformă de analiză financiară a comapaniilor. De asemenea, producătorul şi-a diminuat profitul cu 43% în 2020, până la 14 milioane de lei. 

    Cu 540 de angajaţi, organizaţia din Europa Centrală operează în prezent în trei categorii: dulciuri (ciocolată, gumă & bomboane), food (orez şi sosuri) şi hrană pentru animale.

    Mai mult, Mars operează în regiune două dintre cele mai mari fabrici ale sale în aceste segmente, incluzând o fabrică în Csongrád-Bokros în Ungaria, care produce mâncare uscată şi recompense pentru animale şi, de asemenea, o facilitate de producţie pentru dulciuri fără ciocolată care include şi centrul de dezvoltare pentru dulciuri din Poříčí nad Sázavou din Republica Cehă.

  • Povestea unor tineri care vând biscuiţi de zeci de mii de euro în România. Cum au reuşit ei să îşi pornească un business şi cât i-a costat afacerea mult dorită

    Cu 20.000 de euro, cu poftă de dulciuri şi chef să le pregătească, Ani şi Răzvan Popa au fondat o „biscuiterie”. Evident, denumirea este o invenţie, dar una la fel de savuroasă precum reţetele pe care tot ei le inventează.

    Ani Popa lucrează în domeniul alimentar de peste zece ani şi este, de fapt, „creierul” dulciurilor pe care le vinde LaBiscuiterie. Răzvan este de meserie inginer IT, iar în afacerea de familie se ocupă de tot ce înseamnă marketing şi management.

    „Am fondat acest business plecând de la dorinţa de a ne pune amprenta în domeniul alimentar, oferind produse artizanale din ingrediente naturale. La bază stau pasiunea, determinarea şi principiile sănătoase. Am reuşit să construim cu un capital mic, reinvestind constant profitul în dezvoltarea afacerii”, spune Răzvan Popa.

    Au plecat la drum cu o investiţie iniţială de 20.000 de euro, apoi au mai continuat cu aproximativ 30.000 de euro, totul din surse proprii. Au făcut eforturi să nu se împrumute de la început, gândindu-se că va veni un moment în care vor fi nevoiţi s-o facă, pentru a se dezvolta. Şi-au amenajat un laborator de cofetărie-patiserie în Deva şi vând atât într-un spaţiu fizic adiacent laboratorului, cât şi online.

    Ce vând? Tot soiul de biscuiţi, cornuleţe, crackers, ciocolată de casă, sărăţele, turtă dulce şi lista poate continua. Folosesc siropuri şi făinuri integrale, pe care le înnobilează cu infinite arome. Aşa au apărut biscuiţii cu cardamom, cu cafea, turmeric, cu sfeclă roşie, piper roşu, lavandă sau anason.

     

    „Clienţii direcţi sunt, în cea mai mare parte, persoane fizice, către care vindem direct prin intermediul site-ului nostru şi al magazinului fizic aflat în incinta laboratorului de producţie. O altă categorie de clienţi sunt persoanele juridice care revând o mare parte din produsele noastre, iar aceşti clienţi reprezintă afaceri precum magazine naturiste, băcănii sau unităţi din zona HoReCa.”

    Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pungă de crackers şi se apropie de 100 de lei pentru cozonaci, după cum se observă pe site-ul LaBiscuiterie. De altfel, comenzile plasate online au „salvat” afacerea de când a început pandemia, în condiţiile în care businessurile din retail sau HoReCa au funcţionat cu întreruperi în ultimele luni, din cauza pandemiei.

    Anul trecut, LaBiscuiterie a însemnat o cifră de afaceri de 80.000 de euro şi un profit de 13.000 de euro, cu un total de patru oameni în echipă.

    „Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

    Sunt în plan şi dezvoltarea reţelei de parteneri B2B (business to business), dar şi identificarea unei soluţii de finanţare nerambursabilă, pentru a permite creşterea capacităţii de producţie şi crearea unor noi produse speciale pentru persoanele care suferă de diabet, mai ales că Ani şi Răzvan Popa au deja experienţa deserturilor fără zahăr, fără margarină sau fără gluten.

    Răzvan Popa, cofondator LaBiscuiterie: „Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

     

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Isidess – salon (Galaţi)

    Fondator: Sandu Voicu

    Investiţia iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 130.000 de euro

    Prezenţă: Galaţi

    AnaDance – şcoală de dans (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Musledin

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri: 200.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Arpedia Filtrare – comerţ cu sisteme de filtrare şi purificare a apei (Iaşi)

    Fondatoare: Camelia Dinu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 350.000 de lei (74.000 de euro)

    Prezenţă: regiunea Moldovei

    MM Boutique – centru de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondatoare: Mihaela Moise

    Investiţie iniţială: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    peste 80.000 de euro

    Prezenţă: strada Matei Basarab din Bucureşti

    The Cheesecake House – cofetărie (Târgu-Mureş)

    Fondatori: Vlad Niculici, Sabina Niculici, Anca Hintea

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 650.000 de lei (137.000 de euro)

    Prezenţă: Târgu-Mureş

    ZF şi Banca Transilvania  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Femeia care a făcut o afacere profitabilă din una dintre cele mai mari dorinţe ale omului. Majoritatea dintre noi ne lăsăm pradă acestei dorinţe aproape zilnic

    Jovie Belle nu este, cu certitudine, pentru cei care vor să-şi înfrâneze pofta de ceva dulce. Pentru toţi ceilalţi însă, afacerea fondată de Miruna Stoiu este momentul de răsplată din fiecare zi. Un moment de respiro într-o mare de taskuri. La fel cum, de altfel, a şi luat naştere. Ca o gură – dulce – de aer în plină pandemie.

    Concret, Jovie Belle înseamnă cutii cu căpşuni proaspete glasate cu ciocolată belgiană, dar şi o gamă ispititoare de alte dulciuri decadente, indiferent că e vorba despre zmeură liofilizată, fistic prăjit sau paiete de ciocolată neagră. Cadoul este completat, în funcţie de preferinţe, de flori care mai de care mai parfumate.

    „Firma este înfiinţată în 2018, împreună cu o bună prietenă, însă momentul nu a fost cel mai bun pentru niciuna dintre noi să renunţăm la joburile noastre de atunci şi să ne dedicăm acestui business, astfel că firma a fost fără activitate până anul acesta. În 2020, în plină pandemie, am decis să preiau singură această firmă şi să investesc în ea.”

    Cu studii în domeniul artelor plastice şi în arhitectura peisageră, antreprenoarea a început să lucreze în ornarea prăjiturilor la şase luni de la deschiderea primei cofetării Armand din Bucureşti, unde a preluat rolul de cake designer. A aplicat aşadar cunoştinţele de design şi aptitudinile creative asupra dulciurilor artizanale, şi nu pe şevalet sau în spaţiile verzi ale oraşelor.

    Apoi a decis să continue pe cont propriu. „Dorinţa de a crea acest business este mai veche, încă din 2018, însă, neavând posibilităţile financiare, am tot amânat. Jovie Belle a fost creat în plină pandemie, fiind forţată de împrejurări, ajutată de prieteni şi condusă de o experienţă de peste zece ani în domeniul deserturilor”, povesteşte Miruna Stoiu. Până în acest moment, ea a investit peste 25.000 de euro şi nu se va opri aici, fiind un business care are nevoie în permanenţă de o susţinere financiară. „Produsele sunt realizate în laboratorul nostru, care se află în vestul Bucureştiului.”

    De acolo pleacă zilnic livrările în Capitală, dar şi în împrejurimi. Comenzile vin atât din ţară, cât şi din străinătate, fiind numeroşi românii care vor să trimită un cadou şi un desert deosebit cuiva drag de acasă. Preţurile variază între 55 şi 190 de lei pentru cutiile cu fructe, în special căpşuni, dichisite şi răsfăţate în ciocolată, iar pentru aranjamentele cu flori, pornesc de la 120 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei. „Clienţii Jovie Belle sunt cei care doresc să trimită cuiva drag un cadou deosebit, cu un gust aparte şi o imagine jucăuşă. Fructele proaspete, glasate în cea mai fină ciocolată belgiană, sunt aşezate cu grijă lângă flori şi creează aranjamente unicat. Suntem căutaţi şi de către diferite companii pentru realizarea cadourilor pentru Crăciun”, spune Miruna Stoiu.

    Urmează deci o perioadă aglomerată în laboratorul Jovie Belle, iar Miruna nu ar putea fi mai încântată. Mai ales că se încheie un an complicat pentru toată lumea, în special pentru antreprenori. Aşa că dorinţa ei este acum să menţină trendul ascendent pe care a pornit această idee de afacere.

    Miruna Stoiu, fondatoare Jovie Belle: „Fructele proaspete, glasate în cea mai fină ciocolată belgiană, sunt aşezate cu grijă lângă flori şi creează aranjamente unicat. Suntem căutaţi şi de către diferite companii pentru realizarea cadourilor pentru Crăciun.”

    Preţurile variază între 55 şi 190 de lei pentru cutiile cu fructe, în special căpşuni, dichisite şi răsfăţate în ciocolată, iar pentru aranjamentele cu flori, pornesc de la 120 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei.

     

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Domnişoara Murătură – producţie de murături (Slobozia Moară, jud. Dâmboviţa)

    Fondatoare: Dana Văcaru

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. euro

    Prezenţă: Penny, Selgros, Profi

    Upgrade Academy – business în domeniul educaţiei (Bucureşti)

    Fondator: Tinu Bosînceanu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 1,4 mil. lei (circa 295.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Pensiunea Doru (Beliş, jud. Cluj)

    Fondatoare: Daniela Filimon

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro

    Prezenţă: Beliş, jud. Cluj

    Aromateria – brand de uleiuri esenţiale (Târgu Mureş)

    Fondatoare: Ada Guţiu

    Investiţie iniţială: 8.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 350.000 de euro

    Prezenţă: online şi câteva magazine din ţară

    Revo Garage – atelier pentru detailing auto (Cluj-Napoca)

    Fondator: George Cuceu

    Investiţii: 35.000 de euro

    Încasări lunare: 10.000-15.000 de lei (2.100-3.100 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum au reuşit doi antreprenori români să transforme jocurile celebre ale copilăriei într-o afacere modernă

    „Eu sunt Cristina. Calmă, tot timpul cu zâmbetul pe buze, iubesc dulciurile şi aş sta toată ziua pe Pinterest. În copilărie mi se spunea Titia.”
    „Eu sunt Adrian. Sunt atent la detalii, îmi place cafeaua tare, iubesc rugbyul şi aş sta toată ziua pe Netflix.” Împreună sunt Titia, numele afacerii pe care au conceput-o împreună, ca să reinterpreteze jocurile celebre ale copilăriei, dar şi să creeze unele noi, cu valoare educaţională, în special pentru copii. Dar nu numai.

    Au început în august 2019 să lucreze concret la proiectul care poartă azi numele de alint al Cristinei în copilărie. Primii muguri au apărut însă cam cu un an în urmă, în toamna lui 2018. „Am fost curioşi să vedem cum ar arăta jocurile generaţiei noastre într-o variantă modernă. Să le facem atât de iubite şi de către generaţia cu tabletă în ghiozdan şi telefon în buzunar”, spun cei doi antreprenori pe site-ul Titia.

    Au început cu trei jocuri de cărţi clasice – şeptică, macao şi tabinet, toate cu „Super” în faţă – şi au creat pachete de cărţi special croite pentru fiecare din aceste jocuri. Au desenat, au testat, au scris cu creta, au şters cu buretele. Cărţile au ilustraţii care mai de care mai fascinante, de care se fac responsabili trei ilustratori iscusiţi: Alexandra Stepan, Ioana Zdralea şi Devi Simion. După alte câteva luni de treabă, au lansat „Construieşte România”, un puzzle cu piese mari, de carton, în trei straturi, pentru amatorii de geografie. „Dorim să promovăm serviciile şi meşteşugul românesc, aşa că vom încerca, cât va fi posibil, să lucrăm cu artişti români şi să producem jocurile în ţară”, spune Adrian Cosac, unul dintre fondatori.

    Experienţa lui şi a soţiei sale, Cristina Cosac, s-a ţesut în domeniul IT-ului, al arhitecturii şi al designului. Toate laolaltă au contribuit pentru ca jucăriile Titia să iasă din tiparele clasicului şi să gâdile concentrarea celor mici şi a celor mari. Investiţiile au fost de circa 6.000 de euro, din sursele personale ale antreprenorilor. Cum orice business creşte cu paşi mici, abia în februarie anul acesta a prins contur site-ul Titia, dar, la fel ca generaţia cu tableta în ghiozdan, cei doi oameni cu inspiraţie şi idei au planuri mari cu acest proiect. „Acum lucrăm la trei jocuri noi, pe care le aşteptăm prin toamnă: un joc al emoţiilor, unul al evenimentelor şi sărbătorilor anuale şi un joc despre cosmos, timp şi spaţiu. De asemenea, ne dorim să aducem pe site produse în aceeaşi armonie cu ale noastre, tot de la artişti sau producători români, şi să livrăm produsele noastre în toate judeţele din ţară”, mai spune Adrian Cosac.
    De pildă, titirezii Titia sunt pictaţi manual la Braşov, de un artist specializat în pictura pe lemn, Sorin Manesă-Burloiu. Celelalte jucării şi jocuri iau naştere într-o tipografie din Bucureşti şi au preţuri între 34 şi 89 de lei. „Producem în România şi vindem în principal pe site-ul nostru, dar le avem distribuite şi la alte magazine online şi într-o librărie clasică. De curând însă, ne-am schimbat strategia şi o să începem să ne concentrăm pe vânzările prin site-ul nostru şi să distribuim mai puţin.”
    În plus, Adrian şi Cristina Cosac au început să identifice şi jocuri şi jucării utile, dar şi frumoase totodată, create de români, şi să le listeze tot pe site-ul Titia, pentru a susţine astfel solidaritatea antreprenorială şi ideile originale care merită duse mai departe.
    „Clienţii noştri sunt părinţii, iubitorii de jocuri, cei care doresc să ofere un cadou inedit persoanelor dragi sau firmele care vor să ofere cadouri de sărbători angajaţilor care au copii.”
    C-o minte de copil suntem totuşi cu toţii datori. Indiferent de vârstă.

    Cele mai multe jucării şi jocuri iau naştere într-o tipografie din Bucureşti şi au preţuri între 34 şi 89 de lei.
    Titirezii Titia sunt pictaţi manual la Braşov, de un artist specializat în pictura pe lemn, Sorin Manesă-Burloiu.

    Experienţa lui Adrian Cosac şi a soţiei sale, Cristina Cosac, s-a ţesut în domeniul IT-ului, al arhitecturii şi al designului. Toate laolaltă au contribuit pentru ca jucăriile Titia să iasă din tipare şi să gâdile concentrarea celor mici şi a celor mari.

  • Ghici cine serveşte la cină: roboţi şi automate

    Soluţiile, scrie Wall Street Journal, sunt automatele de mâncare sănătoasă şi roboţii care prepară pe loc ceva de mâncare şi băuturi. Printre acestea se numără, cel puţin în SUA, Farmer’s Fridge sau Fresh Bowl, care au instalat automate cu mâncare sănătoasă în clădiri de birouri, spitale ori aeroporturi şi nu numai. Amândouă au o bucătărie centrală unde se prepară mâncarea, meniul fiind ales în funcţie de vânzări şi gândit astfel încât să nu rămână, pe cât posibil, produse de pe o zi pe alta. Fresh Bowl comercializează preparatele în recipiente de sticlă, pe care clientul le poate băga la loc în aparat după ce le-a consumat conţinutul, primind astfel reducere la următoarea achiziţie, iar Farmer’s Fridge anunţă clienţii printr-o aplicaţie unde pot găsi preparatul dorit dacă aparatul la care au încercat nu-l mai are.
    Pe lângă automatele care oferă ceva gata preparat, au apărut şi roboţi specializaţi pe cafea, produse de panificaţie sau salate. Astfel, Truebird sau Briggo au instalat roboţi-cafegii, care prepară cafea de specialitate mai repede decât ar face-o angajaţii unei cafenele, iar Le Bread Xpress din San Francisco a pornit la drum cu roboţi-baghetari care între timp şi-au diversificat oferta învăţând să coacă şi croissante, tarte sau pizza. Pe lângă aceştia, mai există roboţii-salatieri Sally, lansaţi de firma Chowbotics, care sunt dotaţi cu recipiente cu diverse ingrediente, pe care le combină în salate la alegerea clientului, pe baza unui meniu. 

  • Povestea omului pentru care zicala ai carte, ai parte nu a însemnat nimic. El a construit un adevărat imperiu cunoscut în toată lumea având doar şase clase

    Cu toate că, provenind dintr-o familie modestă, Milton Hershey nu şi-a permis să termine anii de şcoală, fiind nevoit să muncească din greu încă din copilărie, eforturile i-au fost pe deplin răsplătite. A ajuns un foarte apreciat ciocolatier şi a pus bazele uneia dintre cele mai renumite companii producătoare de dulciuri din lume, care îi poartă numele.

    Milton Snavely Hershey s-a născut pe 13 septembrie 1857 în Derry Township, SUA, în familia lui Henry şi a Veronicăi Snavely Hershey. Strămoşii săi, de origine elveţiană şi germană, se stabiliseră în Pennsylvania la începutul anilor 1700. La fel ca mulţi tineri din mediul rural la acea vreme, Hershey a trebuit să ajute la munca de la ferma familiei sale. Din această cauză, a avut o educaţie foarte limitată, absolvind doar şase clase.

    În 1871, el a devenit ucenic al unui tipograf din localitate, care publica un ziar german-englez. Nu i-a plăcut însă acest loc de muncă, considerând că este foarte plictisitor. A fost concediat la scurt timp după aceea. Tatăl său i-a cerut lui Ernst să-l primească înapoi, dar mătuşa şi mama lui au avut o altă idee. Ele doreau ca el să înveţe să fabrice bomboane. Aşadar, mama sa a aranjat ca Hershey, în vârstă de 14 ani, să fie ucenic la un cofetar pe nume Joseph Royer din Lancaster, Pennsylvania.

    În următorii patru ani, Hershey a învăţat meşteşugul de a crea dulciuri. În 1876, s-a mutat în Philadelphia pentru a începe prima sa afacere în domeniu. A călătorit apoi la Denver şi, găsind de lucru la o cofetărie locală, a învăţat cum să realizeze caramele folosind lapte proaspăt. A plecat apoi la New Orleans şi la Chicago în căutarea de oportunităţi, dar în 1883 s-a întors în Lancaster. A împrumutat bani de la bancă pentru a porni compania Lancaster Caramel, care a devenit rapid un succes. El a folosit reţeta de caramel pe care o obţinuse în călătoriile anterioare pentru a face bomboane.

    De asemenea, tot din călătoriile sale anterioare, a aflat că cel mai profitabil este să vândă caramelele în vrac. Compania a prins avânt după ce un englez venit în vizită în Lancaster „s-a îndrăgostit” de bomboanele lui Hershey şi a făcut o comandă mare, livrată în Marea Britanie. Hershey a putut să-şi achite datoria la bancă şi a rămas cu suficienţi bani pentru a cumpăra mai multe ingrediente şi echipamente. Până la începutul anilor 1890, Compania Lancaster Caramel a crescut, angajând peste 1.300 de angajaţi în cele două fabrici.


    Pe 25 mai 1898, Hershey s-a căsătorit cu Catherine Elizabeth „Kitty“ Sweeney. Deoarece Hershey şi soţia sa nu au putut avea copii, au decis să îi ajute pe alţii, deschizând o şcoală industrială în anul 1900. Cu timpul, antreprenorul a devenit cunoscut pentru actele sale filantropice.
    După o călătorie la Chicago, lui Hershey i-a fost stârnit interesul pentru ciocolată. În cele din urmă şi-a asumat un risc major şi a vândut compania Lancaster Caramel pentru un milion de dolari, astfel încât să pună bazele companiei de ciocolată Hershey.
    Încântat de potenţialul pe care îl oferea, ciocolata cu lapte fiind la acel moment un produs de lux, Hershey a hotărât să dezvolte o nouă formulă pentru ciocolata cu lapte, accesibilă publicului american. Folosind veniturile din vânzarea companiei Lancaster Caramel din 1900, Hershey a cumpărat iniţial terenuri agricole la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Lancaster, deoarece a putut obţine cantităţi mari de lapte proaspăt necesar pentru a perfecţiona ciocolata fină. După o serie de încercări şi eşecuri, şi-a creat propria formulă pentru ciocolata cu lapte. Prima tabletă de ciocolată Hershey a fost produsă în 1900. La 2 martie 1903 a început construcţia pentru ceea ce urma să devină cea mai mare fabrică producătoare de ciocolată din lume. Unitatea a fost finalizată în 1905 şi folosea cele mai noi tehnici de producţie în masă.


    În 1912, antreprenorul a rezervat bilete pentru a se îmbarca alături de soţia sa pe Titanic. Şi-au anulat rezervările în ultimul moment din cauza unor probleme de afaceri care necesitau prezenţa lui Hershey, scăpând ca prin urechile acului de tragedia care a lovit călătorii de la bordul navei. În timpul celui de-al doilea război mondial, compania a dezvoltat o ciocolată specială care nu se topea, pentru trupele din marină. Până la sfârşitul războiului, fabrica Hershey producea 24 milioane de tablete de ciocolată pe săptămână pentru raţiile soldaţilor. Antreprenorul a murit de pneumonie la Spitalul Hershey pe 13 octombrie 1945, la vârsta de 88 de ani, fiind îngropat în cimitirul care îi poartă numele şi pe care îl cumpărase pentru 1 dolar.
    La Şcoala Hershey, pe care a fondat-o, există o statuie din bronz a lui Milton Hershey, care ţine în braţe un băiat orfan. Sub statuie se află aceste cuvinte: „Faptele sale sunt monumentul său. Viaţa lui este inspiraţia noastră“. 13 septembrie, ziua de naştere a lui Hershey, a fost aleasă Ziua Internaţională a Ciocolatei. Pe 13 septembrie 1995, Serviciul Poştal al Statelor Unite a emis o ştampilă de 32 de cenţi pentru Milton S. Hershey, care îl onorează pentru activitatea filantropică. În 2018, compania Hershey a avut venituri de 7,8 miliarde de dolari şi o echipă de peste 15.000 de angajaţi. 

  • Un economist şi un IT-ist au renunţat la corporaţie şi îşi petrec aproape tot timpul în bucătărie. După mai puţin de un an de activitate, vor ajunge la venituri de 50.000 de euro

    Ea este economist, iar el e IT-ist. Dar au ajuns să-şi petreacă cea mai mare parte parte a timpului în bucătărie, de unde se nasc cele mai aromate reţete.

    „Făceam de ani buni brioşe din plăcere, experimentam încercând să găsim reţeta perfectă de aluat”, povestesc cei doi antreprenori din Iaşi.
    Demersurile pentru începerea unui business cu aceste mici plăceri (ne)vinovate au fost făcute în urmă cu trei ani, când Maria şi Ionuţ Baltag au angajat o firmă de branding care să le găsească numele perfect pentru ceea ce voiau ei să facă. „Mufftangeria” a fost deschisă efectiv însă abia în iulie 2019.

    „Avem două tipuri de produse, brioşe dulci şi brioşe sărate. Brioşele sărate au apărut din joacă, am făcut un aluat simplu şi l-am combinat cu ce aveam în frigider la momentul respectiv. Apoi am început să căutăm diverse combinaţii şi aşa au ieşit reţetele de brioşe sărate.”
    Au investit 15.000 de euro din economii în echipamente, accesorii pentru gătit, semnalistică şi toate dotările necesare spaţiului de producţie. După deschiderea unităţii din Iaşi, Maria şi Ionuţ Baltag au primit şi o finanţare de 200.000 de lei (peste 43.000 de euro) prin programul Start-Up Nation.

    Banii i-au folosit pentru echiparea cu mai multe cuptoare şi pentru trei aparate de tip vending machine care vor fi amplasate în oraş şi unde se vor pune în vânzarea brioşele sub brandul Mufftangerie. „Pe 15 iulie am vândut prima brioşă. Fiind primul an de activitate, încă încercăm să schiţăm planurile pentru sfârşitul anului. În ultimul trimestru, dorim să ne extindem şi în alte zone, prin amplasarea unor vending machines. Vrem să ajungem la o cifră de afaceri de 50.000 de euro în 2019”, spun cei doi antreprenori.

    Brioşele sunt făcute chiar de ei, în laboratorul care însoţeşte spaţiul de vânzare, iar preţurile variază între 5 şi 10 lei. De pildă, toate brioşele dulci costă 5 lei bucata, iar cele sărate pot fi 7 lei (Jumbo) sau 10 lei (Giant), în funcţie de dimensiune. Brioşele dulci vin în combinaţii diverse, cu ciocolată neagră, fructe sau dulceaţă.

    „Oamenii sunt mereu grăbiţi, caută să mănânce un prânz rapid, pe fugă, aşa că mizăm pe ideea de fast food sănătos. Promovăm branduri locale de băuturi şi lactate ce merg servite foarte bine cu brioşele noastre. Sunt făcute cu drag, sunt fresh, nu folosim adaosuri, potenţiatori, produse congelate sau premixuri”, mai spun Maria şi Ionuţ Baltag.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Fika 18 – producţie de croissante (Bucureşti)
    Fondatori: Armand Sima şi Cătălina Opriş
    Investiţie iniţială: 84.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    The Sisters Flower Studio – atelier floral (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Lucia Sigmirean şi Andreea Popa
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Atelierul de Tarte – bistro-braserie axat pe producţia şi vânzarea de tarte (Bucureşti)
    Fondatori: Radu Darie şi Dragoş Blănariu
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 800.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Evertoys – închiriere de jucării, jocuri şi cărţi
    Fondatori: Tiberiu Lupu, Emil Olteanu, Alina Marian
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de lei (aproape 22.000 de euro)
    Prezenţă: naţională

    Doamne Fereşte – producţie de sosuri şi muştaruri (Iaşi)
    Fondatori: Roxana Jora şi Ioan Dan Niculescu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

  • De la o mică afacere cu prăjituri la un business de aproape 1,5 milioane de euro

    Alina Sudriu a lansat Grace Couture Cakes la finalul anului 2012, ca atelier şi furnizor pentru prăjituri şi torturi personalizate, lucrate doar la comandă, pentru evenimente private şi coporate. În perioada 2014-2015, activitatea businessului a fost extinsă în zona evenimentelor, fiind dezvoltată gama de produse şi lansându-se  colecţiile” proprii de torturi şi prăjituri, precum şi colecţii anuale pentru decorarea torturilor de nuntă.

    În anul 2016 compania a făcut primul pas în retail, prin deschiderea primului cake-shop Grace − o insulă la parterul Băneasa Shopping City, iar în anul următor a fost lansat cel de-al doilea magazin, de data aceasta stradal, în Piaţa Dorobanţi. Anul acesta, la sfârşitul lunii februarie, a fost deschisă cea de-a treia locaţie din Bucureşti, la parterul centrului comercial Promenada Mall. Magazinul de tip insulă are o suprafaţă de 16 metri pătraţi, iar investiţia iniţială de 35.000 euro pentru amenajarea spaţiului a fost completată ulterior de o investiţie de 15.000 euro pentru extinderea spaţiului şi capacităţii de producţie în laborator.

    În 2018 businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 1,42 milioane de euro, cumulate pe partea de evenimente şi retail. Pentru anul acesta, reprezentanţii Grace Couture se aşteaptă la venituri de 1,60-1,65 mil. euro, bazându-şi estimările pe „o tendinţă de stagnare sau uşoară scădere a veniturilor în zona de evenimente şi o creştere a celor provenite din retail în cele trei cake shopuri Grace Couture Cakes din Bucureşti”. În primul semestru din 2019 businessul a înregistrat o creştere de 10% comparativ cu primul semestru din 2018.

    Dacă în urmă cu şapte ani afacerea a pornit cu un singur angajat,  în prezent businessul are 61 de angajaţi, „unii dintre cei buni specialişti din industrie”, după cum îi descrie fondatoarea businessului. Proporţia este egală între numărul celor care fac parte din echipa atelierului destinat evenimentelor (producţie şi servicii) şi cei care fac parte din echipa cake shopurilor (producţie, vânzări, logistică).

    De-a lungul celor şapte ani de activitate, Alina Sudriu spune că cele mai mari provocări au venit din zona de producţie şi servicii pentru evenimente. „Vorbim despre produse şi servicii personalizate, premium, într-un domeniu care presupune, pe lângă un produs de calitate, şi creativitate, inventivitate, adaptabilitate şi lucrul cu oamenii.” Dincolo de acestea, adaugă ea, sunt însă provocările de business, cu care se confruntă foarte multe afaceri de producţie într-un domeniu de nişă, precum găsirea personalului calificat la un standard înalt.

    Cel mai recent pariu al companiei este lansarea proiectului de franciză Grace Couture Cakes la nivel naţional. „Practic, suntem în căutarea unor parteneri locali pentru businessul de retail: deschiderea de cake shopuri în Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea, Iaşi şi Constanţa. Este un pas pe care îl evaluăm deja de mai mult de doi ani şi la care am lucrat în ultimele 9 luni alături de o echipă de consultanţi, pentru a găsi formula perfectă”, explică Alina Sudriu.

    Decizia a venit ca o provocare provocare „care ne-a plăcut: aceea de a găsi un «model» de francizare potrivit. Am primit cereri, chiar de la lansarea Grace Couture Cakes, de la clienţi care au crezut în brand şi şi-au dorit să investească în el, însă am făcut acest pas atunci când am ştiut cum putem crea un model de franciză în succesul căruia credem. Este un domeniu nou. De fapt este o nişă nouă, pentru că vorbim despre un produs care se încadrează, la nivel internaţional, în zona de haute-patisserie.”

    Care este însă profilul partenerului pe care îl caută reprezentanţii Grace Couture Cakes? „Căutăm, în prima etapă în Cluj şi Timişoara, un partener local cu experienţă în business sau spirit antreprenorial, care cunoaşte piaţa şi oportunităţile ei şi înţelege potenţialul nişei.” Potrivit Alinei Sudriu, proiectul de franciză a fost conceput pentru a porni, iniţial, cu gama de retail, urmând ca în pasul doi aceasta să poată fi completată şi dezvoltată ulterior cu intrarea pe zona de evenimente locale, cu gamele de produse din cake shop personalizate, precum şi colaborarea cu atelierul din Bucureşti pentru evenimente de amploare.

    „Deşi Grace Couture Cakes a început ca furnizor pentru evenimente, atât studiile, cât şi experienţa ne-au arătat că este mai uşor scalabilă partea de cake shop”, adaugă ea. Investiţia iniţială într-un cake shop Grace Couture Cakes în sistem franciză porneşte de la 55.000 euro, iar spaţiile vizate sunt fie de tip insulă, cu suprafaţa de 12-15 mp, în centre comerciale de top, fie spaţii stradale, cu suprafaţa cuprinsă între 30-40 mp, în zone cu trafic pietonal. „Dorim să ne extindem în oraşe care au, pe termen mediu, potenţial pentru deschiderea de minimum două locaţii Grace Couture Cakes.”

    În ultimii doi ani, fondatoarea Grace Couture spune că a remarcat o rafinare a gusturilor consumatorilor: „Clienţii ştiu exact ce caută, în special în ceea ce priveşte calitatea produsului şi a ingredientelor folosite. În plus, am observat o deschidere pentru a încerca gusturi şi combinaţii noi de arome şi texturi, iar puterea de cumpărare, remarcată în acest sector, este în creştere.” În ceea ce priveşte piaţa, spune că în domeniul furnizării de prăjituri şi torturi pentru evenimente au apărut multe ateliere noi, astfel încât s-a ajuns la o saturaţie pe această nişă, nou-intraţii nereuşind să aducă cu adevărat un element nou, de diferenţiere, mizând în schimb pe calitate mai joasă şi un preţ mai mic. „În zona de retail schimbările au fost mici şi au venit mai degrabă de la branduri de nişă, cu un produs de calitate şi o poziţionare corectă.”

    Potrivit Alinei Sudriu, piaţa locală a deserturilor artizanale se află la un nivel comparabil cu celelalte pieţe europene, atunci când vine vorba despre calitatea produselor. „Găsim în Bucureşti deserturi realizate din ingrediente premium, aceleaşi din Paris de exemplu, şi există interes pentru a urma tendiţele. Instagram facilitează intrarea pe piaţa din România a ultimelor «craze-uri» globale din domeniu, în special cele ce ţin de forme şi decor.” Fondatoarea Grace Couture preconizează că, urmând tendinţa actuală, în următorii ani piaţa va evolua tot mai mult spre produse de calitate, din ingrediente premium. 

    Carte de vizită de antreprenor:
    Alina Sudriu, fondatorul businessului Grace Couture Cakes, a studiat Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limba Englezã şi programul de master Strategic Marketing din cadrul ASE. În 2006, s-a angajat în cadrul unei companii de produse electronice ca office assistant.
    În noiembrie 2012 a lansat Grace Couture Cakes, primul atelier couture de cofetărie din Bucureşti, cu o investiţie de 30.000 de lei.
    Fiica sa, Ana Grace, a fost cea care a inspirat numele brandului.

  • Dispută între Franţa şi autorităţile europene pe seama unui aditiv din dulciuri

    Conform Politico, Parisul a impus, începând cu anul viitor, propriile restricţii asupra E171, care sunt mai dure decât cele care se aplică în restul uniunii, fapt care a determinat autorităţile de reglementare să reacţioneze, susţinând că măsura afectează piaţa unică europeană, făcând imposibilă vânzarea aceloraşi produse în toate ţările.

    Problema ar trebui să fie soluţionată în această lună, când EFSA va finaliza cel mai recent raport privind dioxidul de titan.

    Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Anca Paduraru a declarat că, atunci când aceste rezultate vor deveni disponibile, Comisia va “revizui situaţia şi va lua în considerare următoarele etape, împreună cu statele membre, în conformitate cu legislaţia UE aplicabilă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro