BusinessMagazin

Tag: dublare

  • Cine este tânăra de 27 de ani care conduce peste 21 de magazine din România

    Retailerul internaţional Sport Vision şi-a început activitatea în anul 1997 în Serbia. Pentru că pe piaţă existau deja monobranduri în anii ’90, concentrarea companiei private a fost retailul sportiv multibrand. Astfel, sub egida Sport Vision se află conceptele Sport Vision, Buzz şi Tike, care se regăsesc şi pe piaţa românească, iar în Serbia şi în celelalte ţări în care activează (Croaţia, Bulgaria, Bosnia, Macedonia, Albania, Muntenegru şi, mai nou, Slovenia) mai există Extra Sport şi Sport Reality. În România, primul concept Sport Vision a fost deschis în 2015, în City Park Constanţa.

    Sport Vision România, cu afaceri de 82,2 milioane lei în 2018, numără 21 de magazine, cu circa 250 de angajaţi; dar vrea ca până în 2022 să îşi dubleze numărul de magazine. „Mereu ne gândim încotro să ne mai extindem”, spune Dragana Krstic (27 de ani), general manager al Sport Vision România.

    Prin conceptele pe care le promovează, retailerul vrea să acopere toate segmentele de consumatori. Magazinele Sport Vision se adresează cu precădere familiilor şi tinerilor care practică sport, Buzz este mai mult pentru adolescenţi şi tineri adulţi, iar Tike este primul sneakers shop dedicat colecţionarilor şi pasionaţilor de sneakersi din România.

    Dragana Krstic apreciază că „România este o ţară foarte la curent de ceea ce se întâmplă pe alte pieţe şi urmăreşte foarte mult Vestul, comparativ cu celelalte ţări în care operăm”.

    Sport Vision are licenţe pentru producerea anumitor branduri cum sunt Champion, Lonsdale, Umbro, Slazenger, Sergio Tacchini şi altele, iar achiziţiile pentru restul produselor şi brandurilor sunt făcute de o echipă locală cu pregătire în domeniu care încearcă să urmărească trendurile locale. „Chiar dacă suntem un grup şi analizăm businessul şi din punct de vedere global, încercăm să fim destul de localizaţi când vine vorba de ce se caută pe piaţa locală. În Serbia avem o poziţionare bună, putem acoperi o plajă de clienţi mult mai mare şi ne-am concentrat pe partea de premium, high-end. Per total, brandurile mari, cum sunt Nike, Adidas, New Balance şi altele, oferă o diferenţiere prin produse.”

    Segmentarea clară a produselor este unul dintre aspectele pe care compania îl urmăreşte, dar pe de altă parte şi o piedică în activitatea businessului. „Segmentarea neclară nu ne afectează neapărat direct, cât indirect. Poate induce clientul în eroare când intră în magazine şi nu a mai văzut segmentarea respectivă. Dar lucrurile par să se îmbunătăţească în acest sens”, consideră Dragana Krstic.

    Când vine vorba de produsele Sport Vision, se încearcă să se facă separarea între tipuri de sport, adică ce vestimentaţie şi încălţăminte trebuie folosite pentru fiecare tip de sport în mod corespunzător. Sport Vision este din categoria sporting goods, însă, spune Dragana Krstic, şi în domeniul sporting goods încearcă să fie high-end prin gama de produse.

    Buzz este o treaptă mai sus – athletic specialty: „Cred că magazinul Buzz a adăugat acestui concept de athletic specialties un vibe puţin diferit de ce exista înainte, făcând clar diferenţa între segmentarea de produse. În plus, tot ce ţine de Buzz, toată comunicarea şi promovarea, se face doar în social media. Cred că folosirea marketingului pe social media şi digital în retailul sportiv a fost ceva nou pe care l-a adus Buzz în domeniul athletic specialty”.

    Dragana Krstic spune că magazinul Tike, singular în Bucureşti, este cel mai exclusivist. „Am creat o comunitate de sneakers heads pe plan local, care exista în afară, pentru ca iubitorii de sneakersi să vadă Tike ca pe locul în care se pot întâlni. Până acum nu a existat un loc unde să poţi petrece timpul, să bei o bere, o cafea, să te joci, să socializezi. De aceea am organizat seri de FIFA, baschet în magazin, battle MC, concursuri, concerte, lansări de produse, tombole şi altele”, spune ea. Cultura vestimentară în termeni largi, dar mai ales cultura vestimentară sportivă în contextul de faţă, are un impact asupra vânzărilor, nu atât direct, cât indirect. Dragana Krstic spune că este încă dificil pentru majoritatea oamenilor să înţeleagă diferenţa dintre un pantof sport de alergat şi unul de trening, „pentru că şi în sport există mai multe domenii”, şi că unul dintre motive ar fi neimplicarea retailerilor în procesul de educaţie vestimentară.

    „Consider că este şi responsabilitatea retailerului sportiv să educe piaţa locală unde activează, pentru ca oricine să poată face diferenţe între fiecare dintre domeniile sportive. Dacă nu urmărim cu toţii aceeaşi segmentare, care în mare parte este impusă de branduri, nu de produse, atunci se pot crea confuzii în mintea cumpărătorului şi îi poate fi mai greu să ştie ce caută şi, mai ales, unde poate găsi acele lucruri. Încă este greu pentru majoritatea oamenilor să înţeleagă diferenţa dintre un pantof sport de alergat şi unul pentru trening. Se vede şi pe stradă. De asemenea, comparativ cu Serbia şi Croaţia, pe stradă toată lumea poartă sneakerşi, pantofi sport. Rareori e cineva încălţat cu un pantof elegant”, observă ea.

    Piaţa şi în general dezvoltarea aceasta foarte rapidă necesită flexibilitate din partea retailerilor. „Nu putem să stăm pe loc cu un concept, trebuie să aducem mereu ceva nou. Concentrarea noastră va fi pe digitalizare. Am încercat să o introducem în toate segmentele domeniului nostru de activitate”, spune Dragana Krstic.

    Sport Vision a avut în fiecare an creşteri substanţiale, şi ca număr de magazine existente, dar şi ca cifră de afaceri, având şi deschideri noi. „Am avut magazine care au înregistrat creşteri de peste 20% an de an”, spune managerul general.

    În 2015, Sport Vision a deschis primul magazin în România, în City Park Constanţa, filiala înregistrând la final de an afaceri de 6,8 milioane de lei şi 26 de angajaţi. În 2016, afacerile crescuseră de aproape trei ori, pierderea se adâncise de două ori, iar numărul de angajaţi ajunsese la 117. Un an mai târziu, afacerile se majorau cu 96%, pierderea cu 37%, iar numărul de angajaţi creştea până la 165. În 2018, afacerile companiei au fost mai mari cu 59%, pierderea s-a diminuat cu 11%, iar numărul mediu de angajaţi a ajuns la 232, în contextul în care anul trecut au fost deschise trei magazine noi.

    „În 2018 am deschis trei magazine noi, două Sport Vision în Iulius Mall Timişoara şi un Tike în Bucureşti, dar în total am avut nouă proiecte cu cele cinci relocări şi organizări”, povesteşte Dragana Krstic. Pentru 2019 au în vedere deschiderea a încă patru unităţi noi, două Sport Vision şi două Buzz, în Craiova, Sibiu şi Oradea, astfel că vor ajunge la 27 de magazine în toată ţara şi încă minimum 50 de angajaţi. „Cifra de investiţii este una destul de serioasă, spune Dragana Krstic, care nu exclude posibilitatea deschiderii a încă cel mult două magazine pe lângă cele patru.

    Dragana Krstic spune că au în plan ca până în 2022 să ajungă la un număr dublu de magazine, deci un număr dublu de angajaţi. Pentru extindere, compania apelează la surse proprii de finanţare, dar şi la credite bancare: „Nu ne-am gândit să apelăm la piaţa de capital până în momentul de faţă”.

    Amortizarea costurilor se face între un an şi jumătate şi patru ani şi depinde de investiţie – care implică aspectele dimensiune, locaţie, mobilier etc. – pentru că fiecare magazin diferă. „Deschidem magazine care sunt mai dificil de amenajat, dar încercăm să ne concentrăm pe magazine care au un return of investment mult mai rapid. Avem magazine doar în malluri şi un singur Tike în Bucureşti, dar este gândit în aşa fel încât să fie pe stradă, nu într-un centru comercial.”

    Ca dificultăţi întâlnite în piaţă, forţa de muncă este cea mai mare problemă pentru retailerii de articole de îmbrăcăminte, fiind din ce în ce mai scăzută, chiar şi în contextul unui pachet salarial peste medie: „Cred că cei mai mulţi antreprenori au problema asta. Fluctuaţia este mare pentru că şi domeniul este de aşa natură”. Pe de altă parte, ea mai spune că România este ţara cu foarte multe reglementări şi legi în privinţa construcţiilor. „Procesele durează mai mult şi este poate mai costisitor decât în alte ţări în care suntem”, conchide Dragana Krstic.

  • Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI

    James Tuttiett, în vârstă de 53 de ani, a construit un imperiu imobiliar plin de controverse. Acesta a făcut milioane de lire sterline din taxele de chirie solicitate celor peste 400.000 de gospodării care se aflau pe proprietăţile sale funciare, conform Daily Mail. 

    House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili. 

    Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.

     

  • România, o ţară săracă? Înmatriculările de maşini noi s-au dublat în cele mai sărace judeţe

    Judeţele cu cele mai mari creşteri ale înmatriculărilor de maşini noi – Mehedinţi, Gorj, Covasna, Harghita şi Suceava – sunt cele care se află pe ultimele locuri în ex­por­turi, cifră de afaceri a companiilor şi salarii.

    În Mehedinţi s-au înmatriculat în primele patru luni 181 de maşini, dublu făţă de perioada similară a anului tre­cut, în Gorj 307, cu 83% mai multe, iar în Covasna 209, cu 76% mai multe, potrivit datelor ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înma­tri­culare a Vehiculelor (DRPCIV). Creşteri de peste 70% au mai fost înregistrate în Suceava, Dâmboviţa şi Teleorman.

    „Rata mai ridicată de creştere vine şi din faptul că baza de comparaţie este una scăzută. Nivelul de vânzări de auto­ve­hicule noi în România este foarte scăzut, semni­ficativ mai mic decât în urmă cu un deceniu. Deşi am observat rate ridicate de creştere a înmatriculărilor de autovehicule noi, tre­buie remarcat faptul că vorbim totuşi de vânzarea a  sute de autovehicule în 4 luni, în judeţe care au populaţii de 200-300 de mii de locuitori“, a explicat Bogdan Belciu, partener, consultanţă de management, PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât costă siguranţa fondatorului Facebook

    Zuckerberg a avut un salariu de bază de 1 dolar în ultimii trei ani, iar alte compensaţii au însumat 22,6 milioane de dolari, cei mai mulţi bani fiind folosiţi pentru pentru securitatea sa personală.

    Aproape 20 milioane de dolari au mers pentru securitatea lui Zuckerberg şi a familiei sale, de la aproximativ 9 milioane de dolari în anul precedent. Zuckerberg a primit, de asemenea, 2,6 milioane de dolari pentru utilizarea avioanelor private, despre care compania spune că fac parte din programul general de securitate.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Covoare pentru tigri

    Aşa stau lucrurile şi în cazul iniţiativei Tomorrow’s Tigers a World Wide Fund for Nature, care are ca scop obţinerea de bani pentru proiectul de dublare a numărului de tigri aflaţi în libertate între 2010 şi 2022, următorul an al Tigrului din zodiacul chinezesc, scrie Financial Times.

    Au fost contactaţi în acest sens o serie de artişti, printre care Gary Hume, Rose Wylie, Raqib Shaw, Kiki Smith sau Anish Kapoor, care să creeze covoare inspirate de cele tibetane cu tigri, având libertatea să le interpreteze cum doresc.

    Creaţiile acestora au fost apoi transpuse în ediţii limitate disponibile pe site-ul instituţiei care le-a solicitat pentru sume cuprinse între 10.000 şi 25.000 de lire sterline. 

  • Una dintre cele mai vechi bănci din lume, care o are şi pe Regina Elizabeta a II-a drept client, tocmai şi-a dublat profitul

    Sistemul politic din Marea Britanie este în criză, economia s-a lovit de un punct d ecotitură iar businessurile îşi reduc semnificativ investiţiile în economia britanică, într-un ritm nemaivăzut de la criza din 2008.

    Cu toate acestea, un bancher care conduce Coutts & Co, o instituţie financiară cu o vechime de peste 327 de ani care o are şi pe Regina Elizabeta a II-a printre clienţi, este mai fericit ca niciodată, potrivit Bloomberg.

    Royal Bank o Scotland Group, care deţine Coutts, a raportat vineri că businessul de private banking a înregistrat un profit operaţional de 388 milioane dolari în 2018, mai mult decât dublul totalului din 2017.

    Divizia, care include şi franciza mai mică Adam & Co, a înregistrat un randament al capitalurilor de 15,4%, în comparaţie cu 6,4% în anul precedent.

    Activele aflate în gestiune au scăzut cu 8%, la circa 25,4 miliarde dolari, în principiu din cauza condiţiilor de piaţă din T4. Banca practică un comision de administrare de 1%/

    „Am fost nevoiţi să schimbăm însăşi natura modului în care livrăm sfaturi de investiţii, şi modul în care facturăm pe acestea”, transmite Flavel într-un interviu pentru Bloomberg.

     

     

     

     

     

  • Viorica Dăncilă acuză UE de standarde duble, argumentând că există corupţie şi în ţări occidentale

    “României nu i se permite să facă ceea ce altor ţări li se permite. Am văzut ce s-a întâmplat cu Vestele Galbene în Franţa. Nimeni nu a avut nicio reacţie. Este un standard dublu. Nu am văzut pe nimeni să vină în Parlamentul European şi să spună «vrem o rezoluţie împotriva Franţei»”, afirmă Viorica Dăncilă în interviu, referindu-se la protestele masive organizate în oraşe franceze faţă de erodarea nivelului de trai.
     
    Premierul României a cerut să fie evitate comparaţiile cu Ungaria şi Polonia, vizate de proceduri ale Uniunii Europene din cauza presupuselor încălcări ale drepturilor fundamentale. Guy Verhofstadt, liderul grupului politic ALDE din Parlamentul European, a avertizat-o pe Viorica Dăncilă în octombrie 2018 “să nu urmeze exemplele rele” reprezentate de Ungaria şi Polonia.
     

  • Christina Verchere, CEO / OMV Petrom

    Carte de vizită
    ¶ Christina Verchere este, de anul acesta, noul preşedinte şi director general executiv al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie industrială din România şi cea mai valoroasă companie listată la bursa de la Bucureşti
    ¶ La 46 de ani, are o experienţă de 19 ani în industria petrolieră, defăşurând activităţi în acest interval doar la British Petroleum (BP), unul dintre giganţii mondiali în acest domeniu
    ¶ Este absolventă a University of Aberdeen din Scoţia
    ¶ A crescut în Hong Kong, Tokio, SUA, dar şi în Marea Britanie şi are dublă cetăţenie, britanică şi americană 

  • Ambiţia lui Daniel Cîrstea, CEO Profi: În cinci ani vom ajunge lider pe piaţă şi ne vom dubla cifra de afaceri

    Lanţul de magazine Profi, contro­lat de fondul de investiţii Mid Eu­ro­pa Partners, şi-a setat să ajungă li­der de piaţă în următorii cinci ani.

    Astăzi, cel mai mare jucător din comerţ este Kaufland, cu afaceri de 2,2 mld. euro anul trecut. După rezultatele din 2017 Profi se află pe locul şase în comerţul ali­men­tar, însă pos­tea­ză un ritm de creştere de pes­te medie. În ul­ti­mii ani compania a crescut cu circa 30%, iar ofi­cialii companiei spun că rit­mul se menţine şi în 2018.
     
    „În cinci ani piaţa va fi altfel, Profi va fi lider de piaţă, bineînţeles doar dacă menţinem rit­mul şi nu se întâmplă nimic major în piaţa locală (în zona de fuziuni şi achiziţii – n.red.) şi în pieţele externe“, spune Daniel Cîrstea, executivul român care conduce de circa patru ani operaţiunile loca­le ale Profi.
     
    El adaugă faptul că avantajul major al companiei în piaţă a fost faptul că a mizat pe proximitate, un format care e pe val.
     

  • BREAKING NEWS: Noi ZILE LIBERE pentru români. Numărul de zile de CONCEDIU se DUBLEAZĂ

    În prezent, Legea concediului paternal nr. 210/1999, prevede că taţii beneficiază de un număr maxim de 5 zile de concediu atunci când li se naşte un copil, dar după modificarea legii, aceştia vor beneficia de un număr de 7 zile sau 10 zile.

    Taţii vor beneficia de 7 zile de concediu la naşterea unui copil sau 10 zile de concediu pentru naşterea a cel puţin 2 copii. Conform prezentului proiect, aceste prevederi se aplică şi în cazul situaţiei adopţiei a unu sau mai mulţi copii.