Companiile din IT&C, banking şi consultanţă, trei domenii care au o pondere semnificativă în profilul chiriaşilor de birouri din Bucureşti, sunt şi printre cei mai activi în ceea ce priveşte tranzacţiile de schimbare a sediului.
Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi b-dul. Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează
să-şi schimbe biroul.
„Criteriile care făceau ca un proiect office să fie un succes în perioada 2005-2012 nu mai sunt neapărat de actualitate. Prin urmare, proprietarii clădirilor respective trebuie să înţeleagă că singura paradigmă aplicabilă în prezent este experienţa totală oferită chiriaşului, iar elemente precum poziţionarea clădirii sau mărimea etajului nu mai garantează o rată de închiriere mare doar prin ele“, a spus George Didoiu, director, tenant services, în cadrul Colliers International România.
La finele semestrului al doilea, din întreg stocul de clădiri de birouri din Bucureşti, de aproximativ 2,84 milioane metri pătraţi, rata de neocupare era de 7,5%, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Cu toate că au avut loc câteva livrări importante de noi spaţii de birouri, noua ofertă a fost absorbită de cererea care s-a menţinut la un nivel semnificativ.
„Totuşi, acest procent variază în funcţie de sub-piaţa la care ne raportăm. Există zone, precum Centru-Nord, Vest sau Floreasca-Barbu Văcărescu, unde procentul de spaţii disponibile este foarte scăzut, între 0% – 1,5%, acest lucru datorându-se lipsei de noi dezvoltări din ultima perioadă“, a spus Alesandra Sin, consultant Office Department din cadrul JLL.
Tendinţa de relocare în clădiri de birouri noi, mai performante din punct de vedere tehnic, este firească, consideră consultanţii din piaţa imobiliară.
„Proprietarii clădirilor de birouri sunt nevoiţi ca la un ciclu de aproximativ 10 ani să aducă îmbunătăţiri clădirilor, cum ar fi modernizarea zonei de recepţie, schimbarea sistemului de ventilaţie etc. Din aceste considerente, suntem de părere că proprietarii de clădiri de birouri care vor urma să aibă spaţii generoase vacante vor trebui să investească în reîmprospătarea imobilului pentru a atrage noi clienţi“, a subliniat Alesandra Sin.
Nu în ultimul rând, un factor important pentru închirierea spaţiilor vacante este zona în care este amplasată clădirea. În acelaşi timp, există chiriaşi care sunt concentraţi pe eficientizarea şi optimizarea costurilor, aşa că o clădire mai veche, renovată, va deveni cu siguranţă atractivă din punct de vedere comercial pentru acest tip de clienţi şi va avea în continuare un grad de ocupare ridicat.
Anul trecut, dezvoltatorii au finalizat proiecte de birouri noi care au totalizat 145.000 de metri pătrati, în condiţiile în care suprafaţa închiriată prin intermediul consultanţilor imobiliari a fost de 335.000 de metri pătrati, din care 45% (150.000 mp) reprezintă cerere nouă (preînchirieri, contracte noi, extinderi de suprafeţe existente şi relocări din alte imobile decât clădiri de clasă A şi B).
Potrivit datelor JLL, gradul de neocupare a atins la finele anului trecut un minim istoric de 6,6%, pe fondul livrărilor reduse de noi spaţii şi al menţinerii unui nivel semnificativ al cererii.
Printre proiectele ce urmează a fi sau care au fost livrate în decursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aprox. 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp). Dacă toate aceste proiecte sunt livrate la timp, stocul total al spaţiilor de birouri de clasă A şi B va depăşi pragul de 3 milioane de metri pătraţi la sfârşitul anului 2019.
Prima mare mutare din acest an a fost cea a birourilor Renault, care începe luna aceasta şi se vă încheia la jumătatea anului. În noul sediu Renault Bucharest Connected dezvoltat de Globalworth vizavi de West Gate pe str. Preciziei, grupul francez a mutat actualele birouri ale Group Renault România alături de cele ale Renault Technologie Roumanie şi ale centrului de design.
Tot luna aceasta ING a plecat din Crystal Tower în proiectul dezvoltat de Portland Trust în Expoziţiei, iar Enel s-a mutat în Day Tower pe b-dul. Unirii. De asemenea, Deloitte a plecat din America House din Piaţa Victoriei şi s-a mutat în The Mark de pe str. Buzeşti.
„Decizia de a se reloca este bazată, în principal, pe oportunitatea pe care o oferă noile clădiri de birouri din subpieţe aflate mult mai aproape de cartierele unde locuiesc angajaţii – de aici şi succesul din Centru-Vest şi Timpuri Noi. Chiriaşii pleacă, în general, din clădirile cu probleme tehnice, construite de dezvoltatori fără experienţă, aflate în zone fără acces facil la mijloacele de transport în comun (în special metrou) şi /sau administrate în mod deficitar de proprietari. Din păcate, va fi dificil pentru unele din aceste clădiri să fie închiriate ulterior, dacă proprietarii nu înţeleg că, în mod natural, este nevoie de o îmbunătăţire a specificaţiilor tehnice, de completarea serviciilor oferite chiriaşilor şi de inovaţie în promovare“, a subliniat Sebastian Dragomir, director Office Advisory în cadrul Colliers.
Pe de altă parte, el a subliniat totuşi că există clădiri care vor avea succes, în ciuda vechimii, ai căror proprietari se bucură de o imagine pozitivă în piaţă de birouri, pentru că au ştiut sau au învăţat să fidelizeze atât companiile chiriaşe, cât şi angajaţii acestora.
Tag: drum
-
Noul magnet pentru chiriaşii de birouri
-
O asociere condusă de austriecii de la Drumserv modernizează 25 km de drum judeţean din Sibiu pentru 45 mil. lei
’’Ne bucurăm că s-au demarat lucrările de modernizare pe DJ Mediaş-Bârghiş, acesta fiind primul mare proiect de infrastructură rutieră, alături de modernizarea DJ 106 Agnita – Sighişoara şi DJ 106 B Ocna-Ţapu, care se realizează din fondurile europene atrase de Consiliul Judeţean Sibiu în perioada de programare 2014-2020’’, a declarat într-un comunicat de presă Daniela Cîmpean, preşedinta CJ Sibiu. Modernizarea drumului judeţean 141 Mediaş-Bârghiş se realizează cu fondurile europene obţinute de Consiliul Judeţean Sibiu în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
-
Andreea Vasilescu, KPMG România: „În domeniul de activitate în care eu activez, fiecare zi reprezintă un moment cheie”
Cariera Andreei Vasilescu a început în cadrul companiei KPMG România, unde „am găsit resursele necesare pentru a mă dezvolta şi oamenii potriviţi pentru a creşte profesional în fiecare zi“.
Spune că momentul cheie al carierei sale îl reprezintă decizia de a-şi continua dezvoltarea în cadrul KPMG. „În zilele noastre, ritmul de schimbare a jobului, a companiei, a mediului este foarte alert, iar în acest tumult eu am făcut alegerea de a continua într-un domeniu care mă reprezintă şi de asemenea în cadrul aceleiaşi companii ce m-a format ca profesionist, dar nu în ultimul rând ca om.”
După 17 ani alături de KPMG România, consideră că are o vastă experienţă în gestionarea auditurilor marilor companii româneşti, precum şi a grupurilor internaţionale care operează în România. „Am coordonat angajamente de audit în principal pentru sectorul energiei şi utilităţilor, precum şi în alte sectoare, cum ar fi comerţul cu amănuntul, transportul şi telecomunicaţiile. De asemenea, pot adăuga experienţa în tranzacţiile de pe pieţele de capital, deoarece am participat ca auditor la listarea unui mare grup românesc pe bursele de valori Bucureşti şi Londra.”
Angajamentele sale internaţionale au fost diverse, însă cel mai îndeaproape a colaborat cu Ungaria. „Personal, îmi doresc să rămân în România. Din această cauză am considerat aceste experienţe ca oportunităţi în cariera mea, oferindu-mi şansa de a rămâne în ţară şi de a lua constant contact cu mediul de business internaţional.”
-
Cuc: lucrările la drumul Bacău – Neamţ vor începe la sfârşitul lui iunie 2020
„Vorbeam de lansarea proiectului de Drum Expres Bacău – Neamţ. Iată că am ajuns la final cu această procedură: s-au depus 4 oferte. L-am rugat pe domnul director general al CNAIR să întrunească, de urgenţă, Comisia şi să evalueze acest proiect, astfel încât până la sfârşitul lunii august să avem semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Ca şi ţintă ne-am propus ca la sfârşitul lunii iunie 2020 să lansăm proiectarea şi execuţia. Deşi perioada de elaborare a studiului de fezabilitate este de 14 luni, voi discuta cu firma, care va fi desemnată câştigătoare să comprimăm acest termen”, a declarat minitrul, joi.
Răzvan Cuc şi directorul general CNAIR au verificat stadiul lucrărilor la obiectivele de infrastructură din judeţul Neamţ. Ministrul a declarat că lucrările evoluează conform aşteptărilor şi obiectivelor propuse la începutul mandatului: „La începutul mandatului, în judeţul Neamţ, am spus că se vor asfalta 150 km. Până în prezent s-au asfaltat 80 km, urmând ca încă 70 km să se facă între Moţca şi Castelul de Apă şi între Târgu Neamţ şi localităţile învecinate. Aici am fost în luna martie şi încă nu se întâmplase nimic. Acum vedeţi că lucrurile au luat o altă turnură. Investiţiile vor continua”, a afirmat acesta.C
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
(P) Îngrijirea personală şi drumul către o viaţă sănătoasă
Roy Jakobs are o experienţă de
20 de ani în strategii de business şi inovaţie prin tehnologie, fiind în prezent unul dintre cei mai importanţi executivi ai Philips. Aflat la conducerea diviziei Personal Health, care dezvoltă produse pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor (electrocasnice, aparate de îngrijire personală şi altele), el a oferit o perspectivă globală asupra a tot ceea ce înseamnă sănătatea personală.
„Vedem o creştere semnificativă a interesului consumatorilor faţă de propria sănătate, ei încep să exploreze activ ce moduri au la dispoziţie pentru a-şi monitoriza sănătatea, sunt tot mai bine informaţi în ceea ce priveşte accesul la date”, descrie Jakobs modul în care oamenii pun tot mai mult preţ pe prevenţie şi îngrijirea personală. „Există apoi anumite zone de care consumatorii sunt, în mod special, interesaţi: poluarea e un subiect extrem de important în regiune. Oamenii discută despre asta, devin interesaţi şi apoi încep să caute produsele disponibile. Rolul nostru este de asemenea extrem de important, trebuie să îi educăm pe oameni şi din acest motiv derulăm numeroase programe de conştientizare despre cum îi afectează aceste lucruri şi ce pot face în acest sens.” Un exemplu este iniţiativa din 2018, când Philips a dezvoltat o reţea independentă de monitorizare a calităţii aerului, instalând 15 senzori în Bucureşti. Astfel, populaţia are access la informaţii în timp real, într-o aplicaţie de mobil, despre calitatea aerului pe care îl respiră.
Telemedicina este din ce în ce mai apreciată, mai ales pe segmentul celor vârstnici, mobilitatea lor fiind una redusă. „O soluţie de telemedicină e potrivită pentru a-ţi asigura o îngrijire mai bună. Avem dispozitive pe care cei vârstnici le poartă asupra lor şi care detectează dacă persoana în cauză a căzut şi nu se poate ridica; intră apoi sistemul de telemedicină care apelează serviciile de specialitate, iar în cazul în care pacientul nu poate fi contactat, o echipă e trimisă la faţa locului”, explică executivul de la Philips. „Pe de altă parte, pentru probleme legate de somn sau ale sistemului respirator avem o platformă digitală unde conectăm pacientul, doctorul, spitalul şi pe cel care are grijă de pacient. Avem în prezent 8 milioane de pacienţi pe platformă, iar asta permite un flux continuu de date – iar în ziua de azi, acestea sunt din ce în ce mai importante pentru a asigura cele mai bune servicii.”
O altă zonă care câştigă din ce în ce mai multă importanţă, spune el, este legată de mâncarea sănătoasă şi de un stil de viaţă sănătos. Există o tendinţă ca oamenii să aibă mai multă grijă de ei, să fie mai atenţi la ceea ce mănâncă. Tradiţional, producătorul olandez a fost implicat pe segmentul de gătire, având numeroase electrocasnice destinate uzului zilnic în bucătărie. Este însă vorba şi de cum îţi poţi schimba comportamentul, folosind tehnologia pentru a găti altfel sau pentru a monitoriza ce nutrienţi conţine mâncarea, arată el.
„Există câteva trenduri globale bine definite – dacă vin în România şi văd cât de importante au devenit obiceiurile legate de mâncare, o să observ acest lucru şi în multe alte locuri ale lumii”, spune Jakobs. „Spre exemplu, în România, tot mai mulţi oameni renunţă la consumul de carne – e un trend care există şi în Olanda, dar şi în Argentina. Apoi există trenduri locale, spre exemplu în China sunt extrem de atenţi la mâncare, dar au o problemă uriaşă cu fumatul. În majoritatea statelor lumii oamenii fumează mai puţin, dar aici lucrurile s-au dezvoltat altfel.”
Oamenii au înţeles că accesul la sistemul de sănătate reprezintă o problemă, spune executivul, fie că vorbim de ţări mature sau de unele în curs de dezvoltare; problema poate fi diferită ca dimensiune, dar există peste tot. „Statele Unite au cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor, în alte ţări nu există destule spitale sau destui doctori. Acesta este şi motivul pentru care lumea a devenit mult mai interesată de prevenţie, pentru că oamenii au înţeles că e extrem de important să rămână sănătoşi pentru a nu avea nevoie de îngrijire medicală.”
Este motivul pentru care cei de la Philips şi-au setat patru obiective: îmbunătăţirea calităţii serviciilor în sănătate, cu focus pe prevenţie şi sprijinirea unui stil de viaţă sănătos, scăderea costului aferent îngrijirii medicale şi îmbunătăţirea experienţei în sistemul de sănătate atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical.
„Suntem una dintre puţinele companii care lucrează atât pentru consumatori, cât şi pentru instituţii (spitale), prin urmare este în interesul nostru să urmărim cu atenţie parcursul unei persoane. Misiunea noastră este să îmbunătăţim vieţile oamenilor”, subliniază Roy Jakobs. „Astfel, trebuie să vedem cât de mult putem să îi ţinem sănătoşi, cum îi putem susţine în prima parte a «călătoriei» lor, iar apoi să le oferim diagnosticare, tratament şi îngrijire acasă. Privind la tot parcursul, înţelegem ce trebuie optimizat; cele patru obiective nu sunt doar pentru noi, ci şi pentru alte companii, dar noi susţinem cu tărie că trebuie să te concentrezi pe rezultat şi să priveşti toate părţile unui ecosistem – la pacienţi, la doctori, la asistenţi. Atunci când am venit cu această ecuaţie a sănătăţii, în urmă cu câţiva ani, a fost considerată una foarte progresivă; astăzi, luând în calcul dezvoltarea rapidă a tehnologiei, pare că multe aspecte devin normalitate.”
În cele din urmă, sistemele de sănătate au o componentă locală extrem de importantă, deci trebuie să te gândeşti cum funcţionează în fiecare zonă, explică el. „Cu tehnologia noastră şi soluţiile pe care le oferim, putem însă să exportăm bunele practici în toate colţurile lumii.”
Datele reprezintă un factor extrem de important în dezvoltarea tehnologică, opinează Roy Jakobs. Există atât datele anonimizate, care sunt extrem de importante pentru avansul ştiinţific şi tehnologic, dar şi datele personalizate – iar în acest caz este extrem de important să existe consimţământul persoanei. „Fiind o companie din tehnologie şi din zona inteligenţei artificiale, la Philips încercăm să conectăm şi să analizăm volume cât mai mari de date pentru a extrage informaţii şi pentru a genera algoritmi mult mai precişi.”
Datele pot ajuta la oferirea unor diagnostice sau tratamente mult mai exacte, dar trebuie protejate de eventualele abuzuri. „Prin urmare, avem reguli extrem de stricte în ceea ce priveşte atât intimitatea pacienţilor, cât şi tehnologia pe care o folosim.”
Care va fi următorul trend în sănătate? „Cred că personalizarea este cel mai important trend – bazându-se pe revoluţia digitală, oamenii ştiu că pot primi şi se aşteaptă să primească o experienţă mai bună, mai relevantă pentru ei, iar companii precum Philips trebuie să confirme aceste aşteptări. Oamenii se aşteaptă să vii la ei acasă atunci când vor ei, să livrezi produsul sau soluţia cu numele lor şi adaptate nevoilor lor – acesta e viitorul pentru care trebuie să ne pregătim şi pentru care lucrăm, unul personalizat”, încheie Roy Jakobs. -
Industria antreprenorială românească de IT trebuie să aibă eşecuri înainte de a avea succes
Radu Georgescu a înfiinţat în 1994, împreună cu alţi prieteni, antivirusul RAV pe care la începutul anilor 2000 l-a vândut gigantului Microsoft. Toată lumea din IT-ul românesc se uita cu fascinaţie la el pentru faptul că a creat o companie pe care i-a cumpărat-o Bill Gates, dar prea puţin au fost atenţi la faptul că până la RAV a avut trei „falimente”.
De-a lungul anilor, Radu Georgescu a creat mai multe companii pe care le-a vândut, cum ar fi ePayment sau Avangate.
Cei de la întâlnirea Meet the CEO se uitau cu fascinaţie la el, „numărându-i” milioanele de euro câştigate.
El a încercat să le spună tuturor că această piaţă din IT, în care este prezentat numai succesul, are de fapt mai multe eşecuri.
Finalul întâlnirii a fost că Radu Georgescu i-a întrebat pe cei de la masă dacă vor să pună bani împreună cu el în proiectele lui. Tichetul de intrare era 50.000 de euro. Dar nu au fost prea mulţi doritori.
Acum, piaţa românească începe să fie plină de fonduri de investiţii de toate felurile şi de toate tipurile, care strâng bani de la investitori, pe care vor să-i bage în proiecte din IT, în companii care dezvoltă produse şi servicii.
Toţi au în faţa ochilor numai potenţiale câştiguri de milioane şi zeci de milioane de euro. Că doar sunt numai succese în jur.
Este foarte bine că apar aceste fonduri de investiţii care strâng bani de pe piaţă şi încearcă să găsească companii unde să investească.
Toţi au în minte ideea să găsească noul UiPath.
Toată lumea se raportează la evaluarea de 7 miliarde de dolari la care a ajuns UiPath (compania, care a pornit din România, a primit până acum de la investitori 1 miliard de euro), dar foarte puţini ştiu că cel mai valoros start-up românesc a fost în 2013-2014 la o lună şi jumătate de a intra în „faliment” pentru că li se terminaseră banii atraşi până atunci de la investitori. Aproape 10 milioane de dolari.
GapMinder, Early Ventures, Day 0 Capital, ca să menţionez o parte dintre fonduri, speră să găsească cât mai multe companii care să investească încă din faza incipientă, să susţină dezvoltarea şi apoi să le vândă mai departe.
România are o industrie de IT, dar care în cea mai mare parte lucrează pe comenzi prestabilite.
Sunt prea puţine companii româneşti care şi-au dezvoltat produse şi servicii proprii şi care au reuşit să scaleze la nivel internaţional.
Alături de UiPath, care este o certitudine, cel mai valoros start-up românesc pornit din România, de la Cluj, a fost LiveRail, care a ajuns la o evaluare de 500 de milioane de dolari, bani plătiţi de Facebook „la micul dejun”, deoarece acest produs a fost ulterior închis.
Dacă tot are IT şi programatori talentaţi, România are nevoie de un ecosistem de fonduri de investiţii de toate tipurile, care să pună banii în idei sau chiar în companii care au deja un produs care aduce venituri.
Şansele de reuşită şi de câştig nu sunt atât de mari în acest domeniu, unde astăzi poţi să fii în trend şi să te caute lumea, iar mâine să fii depăşit pentru că cineva dintr-o altă zonă a lumii a reuşit să vină pe piaţă cu ceva mai bun.
Mai mult ca sigur că mulţi investitori îşi vor pierde banii, pentru că şansele de reuşită a unui asemenea proiect sunt destul de reduse.
În fiecare zi, în această lume se nasc poate zeci de mii de companii care speră să dea lovitura.
Odată ce va exista finanţare, chiar de la idee, tot mai mulţi IT-işti români vor căpăta încredere să vină în faţă cu proiectele lor şi să renunţe să mai lucreze pentru marile multinaţionale.
Dar România, înainte de a avea succes, trebuie să aibă şi eşecuri pentru ca tot ecosistemul să funcţioneze. -
Încă un drum de poveste deschis traficului în România. Acesta poate rivaliza cu Transalpina sau Transfăgăraşanul
Pastrand proportiile, s-ar putea alinia cu usurinta altor sosele spectaculoase din tara, cum ar fi Transfagarasanul, Transalpina si, de cativa ani, Transalpina banateana ori Trans-Semenicul, care ofera un circuit complet de pe DN 6 prin Slatina Timis – Brebu Nou – Garana – Valiug – Resita.Vorbim de cea mai spectaculoasa sosea sapata in munte, din Timis, proaspat inaugurata, un drum despre care opiniatimisoarei.ro va povestea inca de acum 5 ani ca ar putea deveni unul care sa intre in topul celor mai fascinante din Romania.De cateva zile, din comuna Tomesti, aflata la 100 de km de Timisoara, au fost finalizate doua drumuri agricole cu bani europeni.Unul este asfaltat, iar altul pietruit, prin Munţii Poiana Ruscai. Ambele au fost realizate printr-un proiect de 1 milion de euro.Cel asfaltat, in lungime de 5,4 kilometri, porneste din satul Luncanii de Jos inspre locul cunoscut de localnici drept ‘La Oboare’, care urca pana la o altitudine de 700 de metri. Are o singura banda, este marcat si semnalizat, prevazut cu parapeti, are peste 10 curbe desosebit de periculoase, ce serpuiesc prin munte, iar multe dintre pante au inclinatii ce ajung si la 25 de grade.Al doilea drum realizat prin proiect, de 3,2 km, este pietruit si porneste tot din Luncanii de Jos si ajunge pe Valea Lupului, pana in Gladna Romana, comuna Fardea.„In fapt, noi am amenajat un drum agricol, un proiect prin programul AFIR. Are doua segmente, unul de 5,4 km care este asfaltat, La Oboare i se spune, si al doilea segment de 3,4 km pietruit, care deserveste Valea Lupului. Cel asfaltat pleaca din Luncani, deserveste terenurile agricole din Oboare si se inchide in DJ 684, care face legatura cu judetul Caras-Severin la Tau Ursului – DJ de la Cosava – Curtea – Tomesti – Luncani si Ruschita.Din Luncani sunt 17 km neasfaltati pana la limita de judet cu Carasul, care sunt impracticabili si din Ruschita pana in Tau Ursului mai e un drum de 5 km neasfaltat. Daca s-ar asfalta cate 5 km in cele doua judete, s-ar uni drumul de Otelu Rosu cu Margina si mai departe cu autostrada. Stiu ca s-a depus de catre Consiliul Judetean un proiect comun la ADR Vest pentru continuare. -
Final de drum pentru una dintre cele mai iubite maşini din istorie
Într-o declaraţie care anunţă sfârşitul producţiei Beetle, Hinrich Woebcken, directorul executiv Volkswagen din America, a declarat că, pe măsură ce compania îşi dezvoltă strategia de electrificare, nu există planuri de înlocuire a „broscuţei”.Modelul original Beetle, conceput de Volksvagen în 1930, a ajuns de la un produs identificat cu imaginea lui Adolf Hitler la un simbol al renaşterii germane ca putere economică şi industrială după cel de-al Doilea Război Mondial.Compania era condusă la acea vreme de Ferdinand Porsche, care avea susţinere din partea lui Adolf Hitler, iar după ce acesta devine cancelar, îşi doreşte să producă o maşină a poporului. Astfel, în 1939 la inaugurarea fabricii, liderul german preciza că maşina va purta numele de KDF-Wagen – care înseamnă „putere prin veselie”. În 1937, maşina ajunge să coste mai puţin decât o motocicletă – 400 de dolari.În 1960, Beetle era deja un automobil iconic pentru generaţia postbelică.Cu toate că numele de Beetle şi Bug au fost adoptate rapid de către publicul larg, abia începând cu august 1967 compania începe să-i folosească numele în materialele promoţionale. Înainte, maşinuţa era denumită fie Type I, fie 1200, 1300 sau 1500, acestea fiind numele sub care era comercializată în Europa înainte de 1967.În 1979, Volkswagen a întrerupt vânzările broscuţei din Statele Unite, dar a continuat producţia pentru Mexic şi America Latină.La jumătatea anilor 1990, într-un moment în care Volkswagen se străduia să relanseze vânzările în Statele Unite, şeful executiv Ferdinand Piech a încercat să reînvie şi să modernizeze designul distinctiv Beetle, pionieratul bunicului său, Ferdinand Porsche. Rezultatul a fost o maşină în formă de semilună, numită „New Beetle”, lansată în 1998.Potrivit agenţiei Reuters, anunţul de oprire a producţiei Beetle vine la un punct de cotitură pentru Volkswagen. Compania germană de automobile a fost implicată, în ultimii trei ani, într-un scandal cauzat de înşelarea testelor privind emisiile de noxe. Acum, Volkswagen se pregăteşte să lanseze un val de vehicule electrice pentru a atrage o nouă generaţie de consumatori preocupaţi de mediu – copii şi nepoţi ai entuziaştilor Beetle din anii 1960.