BusinessMagazin

Tag: drept de vot

  • Sancţiune FĂRĂ PRECEDENT în istoria UE. Consecinţele sunt DEVASTATOARE. Decizia va fi anunţată OFICIAL AZI

    Preşedintele polonez Andrzej Duda a ratificat marţi unul din cele trei proiecte de lege de reformare a sistemului judiciar, în pofida continuării protestelor.

    Duda a semnat un proiect de lege adoptat de către partidul Lege şi Justiţie ce conferă ministrului de Justiţie puterea de a angaja sau de a demite preşedinţi de instanţă ai jurisdicţiei generale a statului.

    Conform Uniunii Europene, reformele plănuite vor conduce la politicieni ce vor demite orice judecător ce va înainta acţiuni împotriva acestora.

    Ce prevede articolul 7 din Tratatul UE

    (1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

    Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

    (2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.

    (3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Sancţiune FĂRĂ PRECEDENT în istoria UE. Consecinţele sunt DEVASTATOARE. Decizia va fi anunţată OFICIAL AZI

    Preşedintele polonez Andrzej Duda a ratificat marţi unul din cele trei proiecte de lege de reformare a sistemului judiciar, în pofida continuării protestelor.

    Duda a semnat un proiect de lege adoptat de către partidul Lege şi Justiţie ce conferă ministrului de Justiţie puterea de a angaja sau de a demite preşedinţi de instanţă ai jurisdicţiei generale a statului.

    Conform Uniunii Europene, reformele plănuite vor conduce la politicieni ce vor demite orice judecător ce va înainta acţiuni împotriva acestora.

    Ce prevede articolul 7 din Tratatul UE

    (1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

    Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

    (2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.

    (3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    La secţiile de votare organizate în ţară:

    a) cartea de identitate;
    b) cartea electronică de identitate;
    c) cartea de identitate provizorie;
    d) buletinul de identitate;
    e) paşaportul diplomatic;
    f) paşaportul diplomatic electronic;
    g) paşaportul de serviciu;
    h) paşaportul de serviciu electronic;
    i) carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

    Pentru cetăţenii care trebuie să-şi preschimbe documentele de identitate, MAI a decis ca birourile de evidenţă a persoanei să fie deschise inclusiv duminică, 2 noiembrie, între 8.00 şi 21.00.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în statele care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) cartea de identitate;
    i) cartea electronică de identitate;
    j) titlul de călătorie.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) titlul de călătorie.

    În privinţa cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, Biroul Electoral Central a stabilit că aceştia îşi pot exercita dreptul de vot în baza următoarelor acte de identitate, valabile în ziua votării:

    La secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    d) titlul de călătorie.

    La secţiile de votare organizate în România:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS).
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Ei pot verifica unde votează şi dacă figurează în listele electorale permanente accesând Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele.

    Orice inadvertenţă între datele oferite de Registrul electoral şi cele reale poate fi semnalată de către alegători primarilor sau direct AEP, la numărul de telefon 021 310 0767. Alegătorii au posibilitatea de a se înscrie în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau cu adresa de reşedinţă.

    Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat.

    Bucureştenii cu domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector.

    Cetăţenii români care nu se află în ţară în ziua alegerilor îşi exercită dreptul de vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

    Lista secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul MAE aici: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2014/alegeri_prezidentiale/2014.10.08_sectii_de_vot.pdf. De asemenea, MAE a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps. Harta este disponibilă aici: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Mai multe informaţii privind desfăşurarea în străinătate a alegerilor prezidenţiale sunt disponibile accesând secţiunea de pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/prezidentiale-2014, precum şi de pe site-urile misiunilor diplomatice.

    Alegătorii netransportabili, deţinuţii, bolnavii internaţi în spitale care solicită urna specială trebuie să depună cereri scrise la secţia de votare până cel mai târziu în preziua alegerilor. În conformitate cu prevederile legale, urna specială (mobilă) nu poate fi utilizată la secţiile de votare organizate în străinătate.

    Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Câţi alegători votează, câte secţii de votare avem şi cum arată buletinul de vot

    Raportările anterioare indicau 18.296.567 cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente la data de 14 octombrie. Potrivit AEP, diferenţa a apărut ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităţilor conduse de aceştia şi a importurilor de date programate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Procesul de votare la scrutinul pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă la ora 20.00, ora României, având în vedere diferenţa de fus orar. Următoarele secţii care se vor deschide la ora 22.00, ora României, sunt cele din Australia (Canberra, Sydney, Brisbane, Melbourne).

    În România, urnele se deschid duminică, 2 noiembrie, la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

    Un număr de 18.550 secţii de vot vor fi organizate în toată ţara, 1.245 secţii în Bucureşti, iar 294 secţii pentru cetăţenii români aflaţi în afara României.

    Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot a fost stabilită de Biroul Electoral Central, prin tragere la sorţi. Alegătorii vor găsi candidaţii înscrişi astfel:

    1.Kelemen Hunor (UDMR)

    2.Klaus-WERNER Iohannis (ACL-PNL-PDL)

    3.Cristian-Dan Diaconescu (PP-DD)

    4.Victor-Viorel Ponta (PSD-UNPR-PC)

    5.William Gabriel Brînză (PER)

    6.Elena-Gabriela Udrea (PMP)

    7.Mirel-Mircea Amariţei (Prodemo)

    8.Teodor-Viorel Meleşcanu – independent

    9.Gheorghe Funar – independent

    10.Zsolt Szilagyi (PPMT)

    11.Monica-Luiza Macovei – independent

    12.Constantin Rotaru (PAS)

    13.Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu – independent

    14.Corneliu Vadim-Tudor (PRM).

    Vezi aici cum arată un buletin de vot: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/10/Specimen-BV.pdf

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Peste 18 milioane de români, aşteptaţi duminică să aleagă reprezentanţii României în PE. CUM SE VOTEAZĂ

     Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.

    Formaţiunile politice care au propus liste de candidaţi pentru ALEGERILE EUROPARLAMENTARE sunt, în ordinea în care figurează pe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD şi PPDD.

    Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare pagină câte patru patrulatere cu listele de candidaţi, sunt înscrişi candidaţii independenţi, în ordine, începând cu poziţia 16, Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muhuleţ: 18,3 milioane de alegători pentru PE, din care 20.656 vor deveni majori în timpul campaniei

     Din cei 18.300.376 de cetăţeni care au drept de vot la momentul scrutinului pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, 58.277 nu vor putea să voteze deoarece nu au acte de identitate, a menţionat Muhuleţ, care a citat date furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Vicepreşedintele AEP a mai spus că peste 2 milioane de alegători au buletin de identitate de tip vechi, pe care nu se va aplica timbrul autocolant, ci o ştampilă cu menţiunea “VOTAT”. La fel se va întâmpla şi cu cetăţenii cu drept de vot care deţin cărţi de identitate provizorii, în prezent în număr de 118.523.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • BNR a extins cu patru persoane grupul de acţionari fără drept de vot la Banca Comercială Carpatica

    Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a emis un ordin prin care a dispus suspendarea exercitării drepturilor de vot ale acţionarilor care fac parte din grupul de persoane “Cojocaru-Lupu”, care a acţionat concertat pentru cumpărarea unei deţineri calificate în capitalul social al Băncii Carpatica, respectiv Carabulea Oprea Nicolae, Tănase Daniela, Cojocaru Dana şi Lupu Nicolae”, se arată într-un comunicat transmis de bancă Bursei de Valori.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro