BusinessMagazin

Tag: dosare

  • Judecătorii CSM, despre înregistrarea din DNA: Sunt practici de intimidare prin ticluirea de dosare

    „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act, cu maximă îngrijorare, de conţinutul înregistrărilor recent apărute în spaţiul public care relevă, la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea, un mod de lucru având ca finalitate deturnarea scopului justiţiei. În acest sens, Secţia identifică potenţiale practici de intimidare, de presiune asupra judecătorilor prin ticluirea de dosare, inclusiv prin investigarea relaţiilor personale ori profesionale dintre aceştia în vederea obţinerii unor soluţii favorabile în cauzele instrumentate de respectiva unitate de parchet”, arată membrii Secţiei pentru judecători a CSM, printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, judecătorii CSM cer Inspecţiei Judiciare şi Secţiei pentru anchetarea magistraţilor să efectueaze „cu maximă operativitate, cercetările care se impun, absolut necesare pentru protejarea efectivă a independenţei judecătorilor şi pentru garantarea respectării drepturilor cetăţenilor la o justiţie dreaptă”.

    Precizările vin după ce în spaţiul public a fost publicată o înregistrare audio a unei şedinţe a DNA Oradea din ianuarie 2018, unde se vorbeşte de urmărirea penală a unor judecători ca să intre “frica în ei”.

    Avocatul care a publicat înregistrarea susţine, pe site-ul casei de avocatură pe care o reprezintă, că a primit înregistrarea anonim şi dă numele celor care ar fi participat la şedinţa DNA Oradea, spunând că le recunoaşte vocile personal. Astfel, el îi nominalizează pe procurorii Man Ciprian, Muntean Adrian, Ardelean Ciprian, Pantea Cosmin şi Rus Lucian, de la DNA Oradea.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Interes mare pentru programul Start-Up Nation 2018. Numărul de dosare înregistrate a depăşit 7.500, în doar două zile

    Pentru „Start-Up Nation 2018”, sâmbătă, la ora 9:59, după două zile de la deschidere, a fost înregistrat dosarul cu numărul 7.513, de către Bohemian Clothing.

    Această aplicaţie a fost deschisă joi, 27 decembrie, la ora 10:00, urmând să fie închisă marţi, 12 februarie, la ora 19.

    Dosarul 7.500 a fost înregistrat în Start-Up Nation 2018 sâmbătă, la ora 8:59, de către Metimur Cad SRL-D.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni

    Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.

    La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

    Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
    „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

    După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.

    În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.

    Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.

    Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.

    În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.

    În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).

    Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.

    De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.

    Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
    La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.

    Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.

    Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.

    Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
    „Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.

    Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

    Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.

    La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.

    „Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.

    De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei  companii elveţiene, SGS.

    „A fost noroc chior“, admitea olandezul.

    În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.

    Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.

    Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.

    Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.

    Carlyle nu s-a oprit însă aici.

    La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.

    În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.

    Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.

    Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.

    Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.

    Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.

  • Încăierare între un primar PSD şi doi membri ai USR ce depuneau dosare cu semnături pentru iniţiativa „Fără penali”. Angajaţii Primăriei susţin că edilul e victima

    Doi membri ai USR Argeş susţin că au fost bătuţi marţi, de primarul comunei Dârmăneşti, Emilian Ciolan, în sediul instituţiei pe care acesta o conduce.

    Cei doi oameni de afaceri au mers la primărie pentru a solicita validarea semnăturilor strânse în cadrul campaniei „Fără penali în funcţii publice”.

    ”Noi ne-am împărţit zilele acestea tot judeţul, să mergem pe la primării să depunem dosarele, este una din etapele campaniei «Fără penali în funcţii publice». Domnul primar de la Dârmăneşti i-a dat afară (pe cei doi reprezentanţi ai USR – n.r.), a zis că el nu primeşte nicio hârtie, să plece cu ele.

    La o oră după, la Primăria Dârmăneşti, judeţul Argeş, primarul practic i-a luat la împins, i-a luat la bătaie, i-a împins să-i dea afară, colegii mei au filmat, sunt doi colegi de la USR Argeş, sunt la Poliţie acum, primarul s-a speriat şi a chemat repede o ambulanţă şi a fugit cu salvarea să facă pe victima.

    Sunt doi colegi, unul are 44 de ani şi celălalt peste 50, oameni serioşi, cu firme, departe de a fi golani, sunt oameni de afaceri, membri ai USR Argeş. Există filmare. Ei sunt mari amândoi, au 1.90, e greu să-i bată rău un primar, i-a împins, le-a dat peste mână, a fost super agresiv. Acum face pe victima, a chemat salvarea”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, deputatul USR Ionuţ Moşteanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA reacţionează la modificarea Codului Penal: Sunt dezincriminate fapte,iar dosarele se vor închide

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată că modificările aduse Codului Penal de către Parlament au fost adoptate fără a ţine seama de observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alina Bica află astăzi dacă va fi CONDAMNATĂ în două dosare de corupţie. Instanţa supremă, aşteptată să pronunţe decizii definitive. Unde s-ar afla fostul procuror

    Nicole Tender, soţia omului de afaceri Ovidiu Tender, a spus, după ce a fost audiată în dosarul Alinei Bica, că fosta şefă a DIICOT a plecat din Costa Rica şi că s-a mutat în Panama.

    La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica şi pentru infracţiunile pentru care a fost achitată de prima instanţă, iar pedeapsa să fie majorată, dar şi condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Zamfir: Lupta anticorupţie nu stă într-o persoană

    Daniel Zamfir se întreabă dacă „se discută cumva şi despre ultimele achitări? Ştie New York Times, de exemplu, că vreo 540 de dosare, dacă nu mă înşel, au fost rămase acolo nelucrate? Cred că informaţiile care au ajuns la jurnaliştii de acolo sunt mult prea puţine ca să pot trage o asemenea concluzie”.

    El comentează un articol din New York Times, potrivit căruia lupta anticorupţie din România este în pericol, după ordinul de demitere a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro 

  • Juncker, răspuns pentru Dăncilă: CE n-a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor

    “Am citit cu atenţie scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care cereaţi clarificări legate de scrisoare din Octombrie 2012 a Comisiei Europene adresată ministrului Justiţiei din România. Întâi de toate, permiteţi-mi să reiterez importanţa pe care o acord colaborării noastre şi, în special, pentru intensificarea implementării a celorlalte recomandări din Mecanismul de Verificare şi Cooperare. Sper că acest mesaj a fost clar, atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi din vizita prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans pe 1 martie 2018”, se arată în mesajul preşedintelui Comisiei Europene transmis de Guvernul României, la solicitarea MEDIAFAX.

    Preşedintele CE atrage atenţia că “mecanismul de Verificare şi Cooperare a necesitat, de la bun început, interacţiuni apropiate şi, mai important, cooperare între Comisie şi autorităţile române. Corespondenţa la care faceţi referire, de acum şase ani, a făcut parte din dialogurile dintre Comisie şi ministrul Justiţiei, sub MCV, şi a venit într-o perioadă de monitorizare intensificată a angajamentelor asumate de guvernul României în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012). Întrebările erau menite să ajute la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a cerut informaţii referitoare la date fundamentale din aceste dosare. Comisia nu a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor individuale”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După publicarea protocolului Parchet – SRI, deputatul AKM cere rejudecarea tuturor dosarelor de după 2009

    “O să fac propunerea în Parlament. O să discut cu colegii mei şi vom vedea dacă putem face acest lucru prin proiect de lege. O să vorbesc şi cu ministrul Justiţiei despre acest subiect. Se poate face un proiect de lege in urma descoperirilor şi a faptului că judecătorii spun că e un lucru extrem de grav, ca să existe tabara de vară cu judecatori şi SRI, atunci există această mare, mare suspiciune şi nu numai, există suspiciuni suficiente ca să se ceară prin lege rejudecarea tuturor dosarelor din 2009. Eu personal mă gândesc că nu este suficient că noi am descoperit lucrurile astea. Lumea aşteaptă de la noi să vadă şi ce facem. Cei care au făcut poliţie politică şi cei care au facut aceste chestiuni să fie incrimaţi penal. Asta e poziţia mea ca parlamentar pe care o voi discuta cu colegii mei”, a afirmat Rădulescu pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

    Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, pe 30 martie, pe site, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, documentul având 18 pagini. În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani. Protocolul dintre Parchetul general şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior, şi prim-adjunctul Florian Coldea.

    Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General are 18 pagini, prevede elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un amendament care modifică Legea ANI care prevede că faptele comise de persoanele aflate în funcţii şi demnităţi publice care duc la conflict de interese sau incompatibilitate se prescriu după trei ani de la săvârşirea acestora. Amendamentul a fost propus de către deputatul PSD Cătălin Rădulescu şi semnată de mai mulţi parlamentari din arcul Puterii. Această propune introduce astfe referirea la prevederea din Codul civil privind prescripţia, potrivit căreia termenul prescripţiei este de trei ani, dacă legea nu menţionează un alt termen.

  • Ion Ţiriac: “România nu e o ţară coruptă. E doar o percepţie moştenită din generaţie în generaţie”

    Fostul tenismen crede că prioritatea autorităţilor nu ar trebui să fie trimiterea la închisoare a celor care fură de la stat, ci recuperarea prejudiciului. Ion Ţiriac a mai afirmat că ştie din surse sigure că România trebuie să aştepte de trei ori mai mult decât alte state, atunci când solicită finanţare de la Bruxelles. Omul de afaceri are o propunere şi pentru educaţia din România – statul să plătească masterate în străinătate pentru studenţi, care să fie apoi obligaţi să revină în ţară măcar câţiva ani.

    Reporter: Sunteţi un om cu bogată experienţă. Aţi dezvoltat foarte multe proiecte. Dacă România ar deveni proiectul dvs, de unde v-aţi apucă de treabă?

    Ion Ţiriac: E o întrebare complexă. Trebuie să te întorci în 1 ianuarie 1990. Atunci s-au deschis toate uşile la toate celulele, am ieşit toţi pe stradă liberi. Asta se întâmpla la 6 dimineaţa pe 1 ianuarie 1990.

    La 6 seară în aceeaşi zi, 99% din oamenii care au fost liberi s-au întors la uşa aia să ceară paharul cu lapte şi bucată de pâine. Le-au spus: sunteţi liberi, acum trebuie să vă faceţi treaba fiecare. Au spus: nouă ne trebuie ce avem de luat.

    De atunci a început un fel de educaţie. Educaţia unor tineri în special, că nouă, bătrânilor, nu ne mai trebuie nimic. Şi de atunci sunt 20 şi ceva de ani în care am învăţat multe, dar am învăţat şi multe rele. Am învăţat numai că avem beneficii sau ne trebuie salarii mai mari, dar nu am învăţat că şi datoria care trebuie dată înapoi societăţi, nu statului, că statul e un nimeni care nu are bani, ia bani e la noi şi trebuie să ne faciliteze viaţa nouă ca să producem mai multe venit ca să avem o viaţă mai bună.

    Noi am rămas în urmă cu nişte treburi fundamentale, care sunt oarecum scuzabile pentru că regimul nostru comunist a fost ceva mai dur decât al celora dimprejur şi pentru această raţiune noi am dărâmat toate instituţiile statului de atunci fără să putem să punem nimic la loc imediat, scrie digi24.ro