BusinessMagazin

Tag: disparitie

  • Un lider Pro România numeşte alianţa cu ALDE „o ciolaniadă”, iar partidul lui Tăriceanu merită să dispară. Ce spune despre Mircea Diaconu

    Preşedintele organizaţiei Târgu-Neamţ al Pro România, Peiu Vlad-Pantelimon, scrie pe Facebook că a aflat din presă, nu pe canale interne şi nu în urma unor dezbateri democratice, că Pro România şi ALDE vor susţine un candidat comun la alegerile prezidenţiale.

    „Cum Tăriceanu şi ALDE se fac responsabili în egală măsură de proasta guvernare alături de PSD şi de situaţia catastrofală în care se află România, aceştia trebuie lăsaţi să cadă. Să dispară din viaţa politică. Să intre în istorie. Nu trebuie ajutaţi să urce înapoi pe val. Iar domnul Mircea Diaconu, cu toată stima pentru cariera sa de artist, este un prezidenţiabil foarte slab, motiv în plus pentru ca echipa Pro România Târgu Neamţ să nu sprijine acest proiect”, scrie Peiu Vlad-Pantelimon.

    Potrivit acestuia, câta vreme filiala şi-a asumat o misiune importantă în faţa oamenilor, nu va accepta să îi dezamăgească „participând la tot felul de ciolaniade de acest gen. Dupa europarlamentare, toţi liderii politici au susţinut că au înţeles mesajul primit de la populaţie. După jocurile pe care le fac astăzi, se pare că nu a înţeles nimeni nimic”.

    Preşedintele organizaţiei Târgu-Neamţ al Pro România adaugă că dacă decizia sa va atrage sancţiuni, este pregătit să şi le sume.

    Preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu şi liderul Pro România Victor Ponta au semnat, miercuri, un protocol de alianţă electorală pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. Copreşedinţii formaţiunii vor fi Norica Nicolai din partea ALDE şi Sorin Câmpeanu de la Pro România, au declarat surse politice pemtru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea un spaniol să atragă noi locuitori în oraşul în care trăieşte

    Fost arhitect şi deţinător de galerie de artă, Miguel Tugores a venit cu ideea de a atrage atenţia asupra localităţii prin artă şi muzică, scrie BBC. A obţinut de la primărie dreptul de a renova şi folosi palatul ducal din localitate, lăsat în paragină de multă vreme, organizând expoziţii în el, şi, de asemenea, a creat un festival de muzică, care anul acesta culminează cu o producţie a operei lui Giuseppe Verdi, „Aida”. Tugores consideră că astfel poate pune oraşul pe harta împătimiţilor de operă, care nu se dau în lături să călătorească spre diverse destinaţii din lume unde se montează spectacole care îi interesează.

  • Cum să îţi deschizi un restaurant care să aibă şi succes

    Dacă ar fi să analizăm motivele principale, din experienţa situaţiilor întâlnite la clienţii noştri, situaţia stă cam aşa: majoritatea pornesc cu temele nefăcute, fără să aibă un plan de afaceri realist şi fără să cunoască toate reglementările din acest domeniu, care au un grad foarte ridicat de complexitate.

    Pornind fără o bază solidă şi fără un sistem de proceduri, este foarte greu să nu te pierzi în probleme, în controlul oamenilor şi în relaţiile adesea dificile cu autorităţile şi furnizorii. Fiecare angajat, dacă nu are un training pe un standard anume, tinde să inventeze lucruri, abordări, reţete etc.

    În al doilea rând, reglementările din domeniu au pus în multe cazuri lacătul pe uşa locaţiilor. Atât cât ţine de fiecare proprietar în parte, trebuie să încerce să se adapteze pe cerinţe. În ceea ce priveşte reglementările fiscale, salarii etc. este important ca un viitor proprietar de locaţie horeca să cunoască faptul că are nevoie de un capital de supravieţuire, cel puţin 9 luni de zile. Această piaţă este foarte dinamică, având multe variabile incontrolabile: vremea, sezonul, zilele libere etc., pentru care trebuie să fie pregătit financiar.

    De asemenea, o mare problemă pe piaţa românească este lipsa constanţei în ceea ce oferă un restaurant, atât în materie de produse, cât şi de servicii. Aceste două aspecte merg mână în mână. Dacă un client a venit o dată şi a fost mulţumit, a doua oară va veni cu cel puţin aceleaşi aşteptări. Dacă a doua oară sau a treia oară este mai prost, deja a patra oară se va duce în altă parte. Concurenţa este foarte strânsă şi piaţa nu iartă astfel de abateri.

    Mai ales pentru antreprenorii fără multă experienţă, o dificultate cu repercusiuni grave asupra bunului mers al afacerii este lipsa controlului asupra costurilor. Poţi avea clienţi, dar chiar şi aşa te poţi afla în ipostaza de a închide locaţia. Costurile cu resursa umană constant schimbătoare, costurile de materie primă care nu sunt controlate după un plan bine pus la punct şi un flux operaţional greoi pot conduce de cele mai multe ori la faliment. Inventarele şi menţinerea cât mai constantă a costurilor de achiziţie sunt puncte cheie.

    De multe ori, entuziasmul începutului face ca alegerea locaţiei să fie nefericită în raport cu targetul pe care fiecare antreprenor şi-l stabileşte. De exemplu, dacă deschizi un restaurant fine dining în apropierea unui campus studenţesc sau un fast-food într-o zonă corporatistă, te vei confrunta în scurt timp cu o problemă în atragerea clientelei.

    Mereu trebuie să ştii cui te adresezi, iar locaţia şi canalele de promovare trebuie să fie îndreptate doar în direcţia aceea. Dacă poziţia restaurantului nu este aplicabilă segmentului căruia te adresezi, degeaba investeşti în promovare. Trebuie să ai o nişă clară, pe această direcţie trebuie să mergi. Nu poţi oferi de toate într-un singur loc, încercând să mulţumeşti pe toată lumea, pentru că nu-ţi vei putea susţine afacerea.

    Aşa încât planificarea riguroasă şi obiectivă cu ajutorul unui consultant specializat este esenţială înainte de o investiţie în horeca.

    În momentul în care începem să conturăm o strategie cu un client de-al nostru aflat la început de drum, ţinem cont de o serie de etape. În primul rând, un investitor trebuie să ştie ce îşi doreşte, să aibă o idee clară, care poate fi susţinută de piaţă. Nu orice idee de business care ne trece prin cap se poate materializa într-o investiţie profitabilă.

    Odată certificată direcţia bună, trebuie identificată o locaţie. Acest proces poate dura luni de zile, iar noi avem o procedură standard şi câteva criterii stricte pentru identificarea locaţiilor.  Trebuie să te asiguri că locaţia ta este punctul de întâlnire optim, prin diferite canale, cu segmentul de clienţi căruia te adresezi, prin direcţia propusă şi cercetată.

    După identificarea locaţiei cu scor optim pentru afacerea ta, trebuie să pui pe hârtie tot ceea ce ai de făcut, un pre-opening plan.

    Acel pre-opening plan cuprinde de la necesitatea formării unei echipe de lucru (constructor, architect, designer, furnizori mobilier şi echipamente) la necesarul de autorizaţii şi avize, bugetarea primilor ani de activitate, necesarul dezvoltării unui meniu cu toate procedurile ce îl implică, la promovare, grafică, organigramă, responsabilităţi ale staffului, programe de training şi până la necesarul de şerveţele pe care trebuie să le achiziţionezi până în ziua deschiderii locaţiei tale.

    O altă categorie de clienţi cu care lucrăm sunt cei care au deja o locaţie funcţională, dar se confruntă cu diverse probleme, fie legate de resursa umană, fie de cash-flow, fie de fluxul tehnologic deficitar. Am avut recent un client care a simţit că profitul de la sfârşitul lunii este prea mic în raport cu numărul de clienţi pe care îi servea. Aici am intervenit în fluxul operaţional al afacerii, reuşind să identificăm şi să remediem punctele nevralgice ale afacerii, prin care se pierdeau bani. Începând de la structura de personal, la produsele de meniu care produceau pierdere, la eficientizarea procedurilor de preparare şi până la trainingul personalului în relaţia cu clienţii, la modificarea şi standardizarea nomenclatorului de produse şi relaţiile cu furnizorii.

    Am creat un flux complet de operare umană şi tehnologică, standardizat, controlabil, care a adus îmbunătaţiri vizibile în situaţia de profit şi pierdere din partea proprietarului, precum şi îmbunătăţiri în zona de sală, vizibile pentru clienţi. Dacă ar fi să tragem o concluzie, este important ca oricine se gândeşte la un business în domeniu să ştie că o investiţie în horeca presupune nu doar o investiţie financiară considerabilă, ci şi o investiţie mare de timp şi o serie de compromisuri ce trebuie făcute.  Nu există program de lucru, nu este o alegere potrivită pentru cei slabi de înger, dar, în acelaşi timp, satisfacţiile sunt uriaşe pentru orice antreprenor care porneşte la drum cu planul afacerii bine pus la punct.

  • Date şocante de la PNL Bucureşti: 400 de minori dispar anual din România şi nimeni nu ştie nimic de ei

    ”Conform cifrelor oficiale, în România, anul trecut au fost daţi dispăruţi 4000 de minori. Au fost regăsiţi 3600. Nu au mai fost găsiţi 410. Doar în 2018. Pentru a atrage atenţia că tragedia de la Caracal nu este singulară, vom depune 400 de perechi de încălţăminte, pentru fiecare copil care dispare anual, în faţa clădirii Ministerului Afacerilor Interne (Piaţa Revoluţiei), sâmbătă, la ora 11.05 – ora primului apel la 112 al Alexandrei”, a transmis PNL Bucureşti, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    La eveniment vor participa preşedintele filialei Bucureşti a PNL, Violeta Alexandru, alături de preşedinţii filialelor celor şase sectoare şi de alţi reprezentanţi ai partidului.

    PNL solicită înfiinţarea unor structuri specializate care să preia cazurile de răpiri şi dispariţii, la nivelul judeţelor şi regiunilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ANCOM are veşti bune pentru giganţii Orange, Vodafone, Telekom şi Digi: După dispariţia de la Guvern a lui Darius Vâlcov, preţul minim pentru licitaţia 5G a scăzut de la 1 mld. euro la 580 mil. euro

    “În combinaţie cu blocurile de frecvenţe care fac obiectul licitaţiei, suma preţurilor de pornire este de 580 milioane euro”, conform documentelor puse în consultare publică de ANCOM.

    Mai exact preţurile propuse de ANCOM sunt:

    • 45 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 700 MHz;
    • 11,25 milioane euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz (SDL) în banda de 700 MHz;
    • 30 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 800 MHz;
    • 5 milioane euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz (SDL) în banda de 1500 MHz;
    • 6 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 2600 MHz;
    • 1 milion euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz în banda 3400-3490 MHz pentru perioada 2020-2025;

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Centura Capitalei, drumul suspinelor care duce încet, dar sigur, către Lumea a treia

    În următoarea perioadă, campania #euprimar vă va prezenta situaţia necosmetizată din oraşele României.

    Reporterii Gândul şi MEDIAFAX au realizat recent un experiment pe Centura Capitalei, pe care au parcurs-o în totalitate, cu plecare la o oră de vârf.

    Rezultatul: şoseaua de 72 de kilometri poate fi înconjurată în 2 ore şi 45 de minute, ceea ce rezultă o viteză medie de sub 30 de kilometri pe oră.

    Punctul de plecare a fost cel din Militari, de la Autostrada Bucureşti – Piteşti, iar sensul de mers a fost spre sud. Ora de plecare a fost 8:30, într-o zi de miercuri.

    La nici două minute de la plecare, a început calvarul. Coada de la Domneşti se întindea pe aproape 3 kilometri şi nu mai avea mult până când se unea cu breteaua de la A1. Timpul parcurs până la intersecţia de la Domneşti a fost de 30 de minute. Culmea, este destul de puţin în comparaţie cu alte zile, aşa cum spun mulţi şoferi care parcurg Centura zilnic.

    Trecerea de la Domneşti este cel mai dificil punct de pe Centură. Şoseaua se intersectează cu Prelungirea Ghencea – arteră extrem de aglomerată, dar care are prioritate, astfel că pe ambele sensuri de pe centură şoferii trebuie să cedeze. Ca atare, intersecţia are nevoie urgentă de un pasaj, investiţie care, teoretic, este în desfăşurare, aşa cum promitea, recent, ministrul Răzvan Cuc, într-o vizită „inopinată” la faţa locului. Practic, pe teren nu lucrează nimeni, aşa cum se poate vedea şi din imaginile surprinse de echipa nostră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfârşitul celei mai iubite băuturi de pe planetă pe care miliarde de oameni o consumă zilnic

    Cercetătorii de la Royal Botanic Gardens, Kew, au ajuns la concluzia că 75 dintre cele 124 de specii sălbatice de cafea din lume sunt în pericol de dispariţie din cauza defrişărilor, schimbărilor climatice şi agravării problemei bolilor provocate de ciuperci şi de paraziţi.

    Printre speciile afectate se află şi Arabica sălbatică, o varietate originară din Etiopia, aflată la baza a 60% din industria globală de cafea, dar care este considerată în pericol de dispariţie, în special din cauza încălzirii globale, scrie Agerpres.
    Speciile sălbatice de cafea sunt ameninţate de distrugerea sau deteriorarea pădurilor unde acestea cresc ca urmare a muncilor agricole şi a altor activităţi făcute de om, dar şi de creşterea temperaturilor care modifică condiţiile climatice specifice necesare dezvoltării plantelor.

    Pericolele cu care se confruntă cafeaua sălbatică sunt importante pentru viitorul uneia dintre cele mai consumate băuturi din lume deoarece varietăţile sălbatice au fost utilizate de-a lungul anilor pentru a înmulţi şi a îmbunătăţi plantele de cultură, susţin experţii.

    Cultivatorii de cafea, care plantează Arabica sau Robusta, au început deja să relateze că recoltele lor sunt afectate de schimbarea modelelor climatice, creşterea temperaturilor, noi paraziţi sau boli.

    Caracteristicile speciilor sălbatice vor fi, cel mai probabil, mult mai importante în viitor pentru a dezvolta plante care să poată face faţă unor ameninţări precum perioade mai îndelungate de secetă cauzate de schimbările climatice sau răspândirea bolilor.

    “Dacă aceste specii încep să dispară, opţiunile de dezvoltare a unor varietăţi de cafea rezistente va scădea foarte rapid în viitor”, susţine Aaron Davis, liderul departamentului de cercetare în domeniul cafelei de la Kew.
    Mai puţin de jumătate dintre speciile de cafea sălbatică sunt conservate în bănci de seminţe sau colecţii de plante vii şi peste un sfert (28%) nu cresc în arii protejate, avertizează cercetătorii.

    Oamenii de ştiinţă au făcut apel la o mai bună protejare a acestor specii în mediul lor natural precum şi în bănci de seminţe şi colecţii de plante şi au solicitat sprijin pentru protejarea resurselor de cafea din ţările africane, unde cresc cele mai multe specii sălbatice.

    Într-un studiu publicat miercuri în revista Science Advances, cercetătorii au evaluat riscul de extincţie al speciilor sălbatice de cafea potrivit criteriilor din Lista Roşie a Speciilor Ameninţate întocmită de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN).

    În urma analizei, a rezultat că 75 de specii (60%) sunt ameninţate cu dispariţia, dintre care 13 sunt în categoria cu cel mai mare risc, 40 sunt în pericol de dispariţie, iar 22, vulnerabile.

    Nivelul de risc în cazul speciilor de cafea este mult mai mare decât riscul general în cazul plantelor, categorie pentru care se estimează că 22% dintre specii sunt ameninţate cu dispariţia, scrie incont.ro

  • First Bank a primit acordul BNR pentru achiziţia Bank Leumi. Americanii fac schimbări în echipa de conducere după finalizarea achiziţiei

     „Avem convingerea că această achiziţie va transforma First Bank într-un partener bancar mai puternic şi mai relevant pentru toţi clienţii noştri actuali şi viitori.“
     
    Ion Popovici devine preşedinte executiv la Bank Leumi, iar Ilinca Rosetti este preşedinte al Consiliului de Administraţie, după ce First Bank, de­ţinută de fondul american de investiţii J.C. Flo­wers, a finalizat achiziţia Bank Leumi.
     
    First Bank a finalizat ieri achiziţia pachetului ma­joritar de acţiuni în cadrul Bank Leumi Româ­nia, subsidiară a Bank Leumi Israel, după ce a ob­ţi­­nut aprobările necesare din partea Băncii Na­ţio­na­le a României şi a Consiliului Concurenţei din România şi după îndeplinirea condiţiilor specifice acestui tip de tranzacţie.
     

  • SFÂRŞITUL BENZINEI: Noul combustibil care ar putea duce la dispariţia maşinilor cu motoare tradiţionale

    China investeşte masiv în combustibilul viitorului. Hidrogenul, noul vis al industriei auto din Asia. Politicile publice ale Chinei din zona auto par să se concentreze pe motoarele propulsate de hidrogen.
     
    Cea mai mare piaţă auto din lume a trecut de la motoare electrice la motoare cu celule de hidrogen, autorităţile propunându-şi să aibă un milion de astfel de vehicule în circulaţie în următorii 10 ani.
     
    Wan Gang, cunoscut ca “părintele electromibilităţii din China”, a declarat celor de la Bloomberg că statul ar trebui să instaureze o “societate a hidrogenului”.
     
    Calculele Bloomberg arată că investiţiile în industrie vor atinge 17 miliarde de dolari până în 2013. Un anunţ important în acest sens a fost făcut recent de China National Heavy Duty Truck, respectiv investiţii de 7,6 miliarde de dolari în construirea vechiculelor cu motoare cu celule de hidrogen în provincia Shandong, din estul Chinei.
     
    Într-o maşină electrică, energia produsă în exteriorul maşinii este acumulată în bateriile de tip litiu-ion. În cazul motoarelor propulsate de hidrogen, celulele de hidrogen folosesc reacţiile chimice pentru a produce energie, eliminând doar aburi (zero emisii toxice). Hidrogenul are a densitate mai mare decât bateriile pe litiu-ion, ceea ce înseamnă că reîncărcarea vehiculelor durează mai puţin şi generează o autonomie mai mare (ca număr de kilometri).

  • Cum a devenit miliardar omul care a reusit să facă insule, avioane şi chiar şi Statuia Libertatii să dispară

    Celebrul iluzionist, pe numele său adevărat David Seth Kotkin, s-a născut în New Jersey, la data de 16 septembrie 1956. Mama sa a lucrat ca agent de asigurare, iar tatăl avea un magazin de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. A început să practice magia încă de la 10 ani, motiv pentru care devenise cunoscut în rândul vecinilor de cartier sub numele „Davino, băiatul magician”.

    La 12 ani, era cea mai tânără persoană acceptată în Societatea Magicienilor Americani, organizaţia fondată de Harry Houdini în 1902. Timid şi singuratic, David a văzut magia ca pe o modalitate prin care să se integreze în societate, după cum reiese din interviurile lui din presa internaţională.

    Când era copil, a mers într-o tabără din vecinătatea cartierului său, unde a început să practice magia şi activitatea de ventriloc, o experierenţă căreia spune că îi datorează stilul creativ care i-a caracterizat cariera.

    „Am petrecut două săptămâni încercând să găsim un ghid care a fost răpit de indieni. A fost doar un joc, dar l-am trăit. Întreaga mea viaţă se datorează acelei experienţe de când aveam trei sau patru ani”, declara el.

    Când era adolescent, Copperfield era fascinat de Broadway şi avea obiceiul să se strecoare în mod frecvent la spectacole, în special la musicaluri. La 16 ani, preda deja un curs de magie la Universitatea din New York. La 18 ani, s-a înscris la universitatea Fordham din New York, însă la doar trei  săptămâni după începerea studiilor a renunţat pentru a juca un personaj în spectacolul The Magic Man, în Chicago.
    Cu această ocazie, a adoptat numele de scenă David Copperfield, prelat de la romanul omonim scris de Charles Dickens. În spectacolul respectiv, Copperfield a cântat, dansat şi s-a remarcat prin iluziile sale, cele mai originale din spectacol.

    Ulterior, The Magic Man avea să devină cel mai longeviv musical din istoria spectacolelor din Chicago.

    Un an mai târziu, Copperfield a orchestrat primul spectacol Magic of David Copperfield, la un hotel din Honololu, Hawaii. La scurt timp după, şi-a început cariera în televiziune, după ce a fost descoperit de producătorul TV şi de spectacole pe Broadway, Joseph Cates. A avut parte de prima expunere media în 1977, când a fost protagonistul seriei The Magic of ABC. A urmat apoi seria CBS, Magia lui David Copperfield – The Magic of David Copperfield, ale cărei episoade au fost difuzate între 1978 şi 2001. Până anul acesta, a găzduit 17 astfel de serii şi două documentare TV. Şi-a folosit numerele de magie şi în filme precum Terror Train (1980) sau Burt Wonderstone (2013).

    Din rândul celor mai spectaculoase scamatorii ale sale se numără: dispariţia unui avion Learjet (1978), dispariţia Statuii Libertăţii (1981); a levitat deasupra Marelui Canion (1984), a mers prin Marele Zid Chinezesc (1986), a evadat din închisoarea Alcatraz (1987), a făcut să dispară un vagon-restaurant dintr-un tren Orient Express (1991).

    La începutul carierei sale, în anii ‘80, a început să participe la turnee mondiale. Potrivit presei internaţionale, turneele la care participă David Copperfield au extrem de mult succes. În cariera lui, a vândut mai mult de 40 de milioane de bilete în toată lumea, care au condus la câştiguri brute de peste 4,5 miliarde de dolari – mai mult decât a câştigat orice alt entertainer solo din istorie, potrivit celebritynetworth.com.

    El susţine anual peste 500 de spectacole. La spectacolul din Las Vegas, unde are mai mult de trei spectacole zilnic, şapte zile pe săptămână, vânzările de bilete ajung la aproximativ 50 de milioane de dolari în fiecare an; acest lucru nu include comercializarea celorlalte produse corelate cu spectacolele sale, afacere pe care Copperfield o deţine în întregime.

    El este considerat drept cel mai bine plătită celebritate din lume în fiecare an, datorită câştigurilor sale cuprinse între 60 şi 80 de milioane de dolari anual. De-a lungul timpului, el şi-a folosit veniturile pentru a face investiţii şi în afara scenei.

    Un exemplu în acest sens sunt investiţiile sale în imobiliare: când se afla în Las Vegas, Copperfield trăia într-o vilă de 18 milioane de dolari, dotată cu un club de noapte privat. În garajul subteran al acesteia pot fi parcate cu uşurinţă circa 25 de maşini. Vila are un cinematograf, mai multe case de oaspeţi, piscine şi un simulator de golf. Este cea mai scumpă casă din Las Vegas. În afara Nevadei, David are un penthouse cu patru etaje în New York City. Primul etaj al apartamentului din New York este dedicat jocurilor de tip arcade. A cheltuit 7,4 milioane de dolari pentru apartament în 1990, iar apoi a investit cinci ani şi mai multe milioane pentru renovarea proprietăţii. În prezent, casa lui din New York valorează 60 de milioane de dolari.

    Cea mai scumpă dintre proprietăţile sale se află însă departe de Las Vegas şi New York. În 2006, a cheltuit 55 de milioane de dolari ca să cumpere 11 insule în Bahamas, denumite Musha Cay. De-a lungul timpului, a cumpărat mai multe insule şi a cheltuit, în total, 40 de milioane de dolari pentru a face din acestea propria variantă de Fantasy Island.

    În prezent, proprietatea se întinde pe mai mult de 600 de kilometri pătraţi şi este unul dintre cele mai exclusiviste complexuri turistice din lume. Acesta este prevăzut cu cinci vile aflate pe malul apei care pot acomoda maximum 24 de persoane. Cei care ajung aici plătesc între 40.000 şi 50.000 de dolari pe noapte şi trebuie să facă rezervările pentru minimum patru nopţi. Vizitatorii trebuie să închirieze întregul complex – vilele nu pot fi închiriate separat.

    Musha Cay şi insulele Copperfield Bay sunt prevăzute cu un personal de 40 de angajaţi, responsabili de activităţile de acolo.

    El este şi posesorul celei mai mari colecţii de documente şi obiecte din domeniul magiei. Aceasta conţine mai mult de 150.000 de obiecte şi cărţi valoroase, care provin de la Harry Houdini, Georges Méliès şi părintele magiei moderne, Robert Houdin.

    Colecţia se află într-un depozit care se întinde pe 40.000 de metri pătraţi. Iluzionistul a cheltuit aproximativ 200 de milioane de dolari pentru colecţia Copperfields International Museum and Library of the Conjuring Arts, iar specialiştii evaluează colecţia la aproximativ 500 de milioane de dolari.

    Copperfield plănuia să deschidă şi un lanţ de restaurante, aflate în locuri precum Walt Disney World, în Florida, dar şi în Times Square, în New York, precum şi în Paris şi Tokio. David Copperfield’s Magic Underground, restaurantul din Times Square, era pregătit de deschidere în proporţie de 85%, dar disputele dintre echipa de creaţie şi echipa financiară au fost enorme, astfel că investitorii au renunţat, iar proiectul a fost anulat. Copperfield nu a investit în proiectul de restaurante, astfel că nu a fost afectat.

    Lista reuşitelor sale este însă una lungă: a înregistrat 11 recorduri Guinness, a primit 21 de premii Emmy, statutul de „Legendă Vie” de la Congresul American şi gradul de Cavaler din partea guvernului francez. În 2013, Forbes estima averea lui netă la 800 de milioane de dolari – sumă care îl făcea cel mai de succes magician din istorie. În vara acestui an, platforma celebritynetworth.com anunţa că averea magicianului în vârstă de 62 de ani a depăşit 1 miliard de dolari.