BusinessMagazin

Tag: dioxid de carbon

  • Plămân rezidenţial

    Proiectul Tao Zhu Yin Yuan, conceput de arhitectul parizian Vincent Callebaut, se prezintă sub forma unui turn răsucit, care la momentul finalizării prevăzute pentru luna septembrie a acestui an va fi acoperit de 23.000 de arbori şi arbuşti. Vegetaţia de pe turn ar trebui să absoarbă circa 130 de tone de dioxid de carbon pe an, cam cât produc 27 de maşini în acelaşi interval.

    Pe lângă vegetaţia abundentă, clădirea rezidenţială de 21 de etaje va  fi astfel construită încât să le permită locatarilor să aibă un consum de energie redus, prin folosirea la maximum a luminii şi a aerisirii naturale. Clădirea este prevăzută şi cu instalaţie pentru reciclarea apei de ploaie şi panouri solare pe acoperiş.

  • Cercetătorii au reuşit să convertească, accidental, dioxidul de carbon în combustibil

    Dacă cercetătorii vor putea găsi o metodă prin care dioxidul de carbon va putea fi transformat în combustibil pentru folosirea în industrie, lumea se va schimba. Luna trecută, s-a atins nivelul cel mai ridicat de dioxid de carbon din ultimele 4 milioane de ani şi nu există nicio speranţă ca acesta să fie redus. Însă, dacă acest lucru va fi posibil, acest proces va putea fi încetinit, iar poluarea nu va mai reprezenta o atât de mare problemă.

    Vezi aici cum au reuşit cercetătorii să convertească, accidental, dioxidul de carbon în combustibil

  • Londra, New York, Tokyo şi Shanghai, ameninţate de ape – FOTO

    Emisiile de carbon produse în timpul arderii petrolului, gazului şi cărbunelui vor duce la topirea calotei glaciare Antarctice şi la o creştere distructivă a nivelului mării.

    Până în prezent studiile privind schimbările climatice s-au concentrat asupra calotei din vestul Antarcticii, însă o nouă cercetare publicată în Science Advances pretinde că şi estul continetului ar fi ameninţat, informează Daily Mail.

    Profesorul Anders Levermann, coautor al studiului, a explicat pentru „The Independent”:  „Dacă dorim să lăsăm moştenire viitorului oraşe ca Toyko, Hong Kong, Shanghai, Calcutta, Hamburg sau New York va trebui să evităm o descărcare în estul Antarcticii”.

    Studiul concluzionează că „emisiile nedomolite de carbon”, care duc la creşterea nivelului mării, ameninţă întreaga calotă glaciară antarctică.

    „Dacă eliberăm toate resursele combustibile fosile pe care le putem obţine, Antarctica va deveni aproape lipsită de gheaţă”, susţine profesorul Levermann.

    „Dacă viitoarele emisii de dioxid de carbon nu vor fi limitate, nivelul mării va creşte cu peste 10 metri în următorii 1000 de ani, iar calota glaciară va dispărea”, mai spune cercetătorul.

    Nu este clar dacă acest proces dimanic este reversibil, iar dacă este, nu se ştie cât timp va dura.

    Ken Caldeira, colegul profesorului Levermann, a declarat, pentru „The Independent”, că nu putem continua extracţia combustibililor fosili şi eliberarea acestora în atmosferă sub formă de dioxid de carbon: „Dacă nu oprim trimiterea spre cer a deşeurilor sub forma dioxidului de carbon, terenul pe care locuiesc în prezent peste un miliard de oameni va ajunge într-o zi sub ape”.

    În prima parte a acestui an, oamenii de ştiinţă au avertizat că omenirea trebuie să fie pregătită pentru o creştere a vitezei schimbărilor climatice.

    Potrivit studiului, rata de creştere a temperaturilor în emisfera norică ar putea fi de 0,25 de grade Celsius pe decadă până în 2020, un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 1000 de ani.

    Studiul efectuat de cercetătorii americani de la Pacific Northwest National Laboratory din Washington s-a concentrat asupra schimbărilor produse la intervale de 40 de ani pentru a stabili ce schimbări pot percepe oamenii în timpul vieţii.

    Pământul se încălzeşte din cauza creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră care împiedică disiparea căldurii solare.

    Din cauza variaţiilor climatice pe termen scurt, efectul probabil al încălzirii globale la nivelul unei perioade relevante, cum ar fi durata vieţii unui om, nu este foarte bine înţeles.

  • Heineken a redus cu 22,8% nivelul de CO2 rezultat din activitatea logistică în 2013

     “Prin investiţiile pe termen lung în tehnologie şi eficientizarea proceselor de producţie am reuşit să obţinem o scădere semnificativă a emisiilor de carbon (CO2). Frigiderele verzi pe care le plasăm pe piaţă din 2011 şi sistemul automat de distribuţie ne-au ajutat să reducem nivelul de CO2 la 6,6 kg CO2/hl, de la 7,1 kg/hl în 2012”, spune Onno Rombouts, managing director Heineken România. Compania a făcut publică cea de-a cincea ediţie anuală a Raportului de Sustenabilitate, anunţând rezultate pozitive pentru toate ariile Agendei „Brewing a Better Future”.  În 2013, Heineken a înregistrat cea mai mare scădere a nivelului de dioxid de carbon din ultimii trei ani şi a lansat primul program de harm reduction din România organizat la un festival de muzică.

    Rezultate-cheie ale Raportului de Sustenabilitate 2013:

    I. Îmbunătăţiri pe întregul lanţ de producţie, cu un impact pozitiv asupra mediului înconjurător:

    • Heineken a introdus un sistem de planificare automată a transporturilor, care a  permis companiei să micşoreze cu 22,8% nivelul de CO2 rezultat din activitatea logistică.

    • În 2013, consumul de energie termică a scăzut de la 61,9 MJ/hl, în 2012, la 61,8 MJ/hl.

    • Consumul de apă a fost redus de la 3,9hl/hl, în 2012, la 3,8 hl/hl.

    • În 2013, compania a reuşit să reducă nivelul emisiilor de CO2 de la 7,1 kg/hl (în 2012), la 6,6 kg/hl, în parte şi datorită frigiderelor verzi care consumă cu până la 35% mai puţină energie electrică decât frigiderele obişnuite.

    II. Investiţii în promovarea consumului responsabil de alcool

    • Heineken a lansat primul program de Harm Reduction din România desfăşurat la un festival de muzică, în parteneriat cu organizaţia non-guvernamentală ALIAT. 700 de persoane au fost informate cu privire la consumul responsabil de alcool şi 300 de participanţi au răspuns la chestionarele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    • Campaniile globale „Sunrise” şi „Dance More. Drink slow” au fost lansate şi în România şi au transmis mesajul puternic de consum responsabil. Pentru campania „Dance More. Drink slow”, compania a colaborat la nivel internaţional cu DJ Armin van Buuren şi a realizat un experiment social, arătând cum muzica bună poate schimba comportamentul de consum al oamenilor, provocându-i să danseze mai mult şi să consume alcool cu moderaţie. 

    III. Investiţia în comunităţi:

    • Programul Heineken pentru Comunităţi a continuat şi în 2013, când compania a majorat valoarea granturilor la 400.000 de lei. Opt proiecte locale care contribuie la bunăstarea comunităţilor au câştigat granturi în valoare de 50.000 de lei fiecare. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 1 milion de lei, de la lansarea programului.

    Heineken deţine patru fabrici în România, în Miercurea Ciuc, Constanţa, Craiova, Târgu Mureş şi are peste 1.100 de angajaţi.

  • Captarea si stocarea dioxidului de carbon – miliarde de dolari pentru tehnologiile viitorului

    Proiectul Getica CCS (Carbon Capture Storage) a inceput sa fie
    cat de cat cunoscut abia in ultimele luni, dar dezvoltarea acestuia
    a inceput din februarie 2010. Acum, Getica este trecut printre cele
    77 de astfel de investitii la nivel global pe o lista realizata de
    catre Global CCS Institute si este cotat cu sanse mari pentru
    obtinerea unei finantari uriase din partea Uniunii Europene.

    Toata agitatia pe care acest proiect a produs-o in piata vine in
    contextul in care in ultimii 20 de ani Romania nu a dus niciodata
    lipsa de idei, dar, la capitolul implementare sau finalizare,
    bilantul este cu adevarat descurajator. Fara termocentrale noi,
    fara investitii in energia nucleara, fara dezvoltari notabile pe
    partea hidro, fara strategie, Romania a intrat intr-o cursa dura cu
    un proiect care acum pare cel putin avangardist: captarea si
    stocarea carbonului.

    Marii actori in acest proiect sunt Romgaz, cel mai mare
    producator de gaze din Romania, Transgaz, compania nationala de
    transport a gazelor naturale, si CEN Turceni, cea mai mare
    termocentrala din bazinul Olteniei. Pe langa ei, participa si
    Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), GeoEcoMar,
    Ministerul Economiei si Guvernul. Logica unui astfel de proiect
    vine in contextul in care Romania si-a asumat anumite obligatii
    privind reducerea emisiilor de CO2, iar Uniunea Europeana s-a
    angajat intr-o lupta dura cu poluarea pe termen lung.

    Ideea care sta la baza proiectului tinteste Complexul Energetic
    Turceni, unul dintre cei mai mari poluatori din Romania. Dioxidul
    de carbon, care in mod normal ar fi eliberat in atmosfera de catre
    CEN Turceni, ar urma sa fie captat in anumite instalatii,
    transportat prin retelele Transgaz si ingropat la mari adancimi
    intr-un depozit de stocare. Dupa ingroparea CO2, intervine Romgaz,
    companie cu experienta in activitatea de inmagazinare a gazelor
    naturale. Proiectul este unul demonstrativ si, tocmai de aceea, nu
    se va face fara finantare europeana, in contextul in care costurile
    pentru dezvoltarea acestuia s-ar putea ridica la un miliard de
    euro. Banii europeni ar trebui sa asigure jumatate din acest
    necesar de investitii.

    “Pe 9 mai am depus documentatia la Banca Europeana de
    Investitii. In total au fost 13 proiecte depuse. Sapte sunt din
    Marea Britanie, iar restul vin din Franta, Germania, Italia, Olanda
    si Polonia. Dupa analiza BEI se vor anunta proiectele eligibile. In
    momentul cand se ajunge la etapa de negocieri directe, companiile
    implicate trebuie sa aiba planuri concrete pentru atragerea
    diferentei de finantare pentru ca in acest proiect nu sunt fonduri
    de stat. La final nu vor fi finantate decat 8 astfel de proiecte”,
    spune Carmencita Constantin, directorul diviziei de energie si
    mediu din cadrul ISPE.

    Motorul realizarii acestui proiect este urmatorul: din 2013
    marii poluatori nu vor mai primi drepturile de emisii gratuit, ci
    vor fi obligati sa le cumpere. Derogarile se pot obtine, dar pentru
    asta Romania trebuie sa depuna, pana in septembrie 2011, planuri de
    investitii cu surse de finantare concrete pentru fiecare
    termocentrala pe care vrea sa o scuteasca de acest efort financiar.
    Daca nu va obtine aceste derogari, pentru fiecare tona de CO2
    eliberata in atmosfera marile companii poluatoare vor fi obligate
    sa cumpere un drept de emisie de CO2. Numai pentru anul acesta
    costurile cu CO2 pentru cele trei termocentrale din bazinul
    Olteniei (Turceni, Rovinari si Craiova) se ridica la peste 130 de
    milioane de euro, potrivit unor estimari recente facute de
    reprezentantii Ministerului Economiei. Specialistii spun insa ca
    din 2013 preturile vor exploda, nefiind excluse valori de peste 30
    de euro, fata de 16 euro, cat costa in prezent un drept de emisie
    de CO2.

    Mai mult, in contextul in care Romania a declarat ca va merge in
    continuare pe carbuni, aceasta fiind cea mai abundenta resursa
    energetica de care dispune tara, proiectele care sa capteze
    dioxidul de carbon eliberat in atmosfera de termocentrale devin
    obligatorii. In prezent, peste 30% din toata energia produsa in
    Romania este bazata pe carbuni. “Cele mai mari emisii de CO2 sunt
    concentrate in zona Olteniei – circa 40% din tot ceea ce se emite
    la nivel national. Initial, inainte de a fi aleasa locatia Turceni,
    au concurat 9 instalatii, nu numai termocentrale, ci si mari
    poluatori”, spune Constantin Sava, director de programe de CCS din
    cadrul Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru
    Geologie si Geoecologie Marina GeoEcoMar.