BusinessMagazin

Tag: Diaconescu

  • Experiment chimic de dreapta cu Mandela şi politruci. Perlele politice ale săptămânii

    “PMP este fundul de sac al unei experienţe ratate (…) E ca un experiement chimic care a fost prost mânuit în laborator, iar cel care a încercat să constituie produsul nu era chimist ” – Mihai-Răzvan Ungureanu (ACL)

    “Cu siguranţă, în turul unu va fi o cafteală la care nu doresc să particip. În turul unu îmi voi lua popcorn şi băutură răcoritoare şi mă voi uita la dezbaterile între doamnele… d-na Macovei, d-na Udrea, d-na Diaconescu, dl. Iohannis şi aşa mai departe” – premierul Victor Ponta

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară” – Monica Macovei (ACL)

    “Dl. Iohannis se găseşte într-un caz de unică bigamie politică din România: este preşedintele PNL şi este în continuare membru al Forumului Democrat German” – Liviu Dragnea (PSD)

    “Eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României” – Klaus Iohannis (ACL) despre cele 6 locuinţe ale familiei sale

    “Poate are şi latura bună: desparte bărbaţii de curve” – Vasile Blaga (ACL) despre ordonanţa care permite aleşilor locali să-şi schimbe partidul în 45 de zile

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Diaconescu, către Barroso: Ordonanţa lui Dragnea afectează modelul politic şi instituţional românesc

    “Mă simt obligat să vă fac cunoscută o problemă politică importantă care poate să afecteze modelul politic şi instituţional al României. În egală măsură, este o problemă care ar putea să altereze rezultatul viitoarelor alegeri prezidenţiale.Mă refer la o lege modificată, aşa cum a fost prezentată ea de către vicepremierul Liviu Dragnea, care le va permite primarilor care au fost aleşi în iunie 2012 să treacă în alte partide fără impedimentul de a-şi pierde funcţia. Aşa cum este sistemul legislativ în România acum, un primar care a fost ales ca reprezentant al unui anumit partid nu poate să migreze la alt partid şi să-şi păstreze funcţia”, se spune în scrisoarea trimisă de Diaconescu, candidat independent în alegerile prezidenţiale, preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi comisarului european pentru Dezvoltare Regională, Johannes Hahn.

    Diaconescu adaugă că prevederea este ” o măsură de control democratic, cu obiectivul de a ajuta la menţinerea scopului votului original al cetăţenilor care şi-au exprimat opţiunea în alegeri, iar primarul nu-şi poate trăda cetăţenii şi migra în funcţie de diverse presiuni politice ori financiare”,

    Diaconescu afirmă, în scrisoarea remisă MEDIAFAX, că modificarea legii, în scopul de a permite “permite ca primarii să poată, în perioada de timp dată, să decidă în care partid doresc să activeze, în pofida partidului care i-a susţinut în alegerile locale, este o lovitură grea dată democraţiei româneşti şi nu ar fi putut să apară într-o perioadă mai proastă, având în vedere că se aşteaptă ca partidele mari, iar dintre ele mai ales partidele de guvernământ, să obţină avantaje de pe urma acestei migrări politice în viitoarele alegeri prezidenţiale”.

    “Aceste acţiuni diferă cu siguranţă de angajamentele democratice pe care România, ca partener şi aliat, a promis să le îndeplinească. Şi mai mult, momentul în care sunt întreprinse aceste acţiuni pot determina candidaţi independenţi, ca mine, să se întrebe dacă procesul electoral nu va fi afectat şi dacă suveranitatea cetăţenilor este cu adevărat respectată”, se mai spune în scrisoarea trimisă de Diaconescu, preşedintelui Comisiei Europene şi comisarului european pentru Dezvoltare Regională.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, săptămâna trecută, la Suceava, că în prezent foarte mulţi aleşi locali activează pentru alte partide şi propune ca pentru o perioadă de două săptămâni să existe posibilitatea ca aleşii locali să îşi aleagă partidul fără să îşi mai piardă mandatul, precizând că este necesară o Ordonanţă de Urgenţă în acest sens.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a precizat, luni, referindu-se la OUG propusă de vicepremierul Liviu Dragnea prin care li se permite aleşilor locali să îşi aleagă partidul fără a-şi pierde mandatul, că este necesară deblocarea autorităţilor locale şi ieşirea din minciună şi ipocrizie.

    ”Nu am primit încă acest text de lege. Când îl primesc, o să-l discutăm şi anunţăm. Părerea mea despre acest lucru, vreau să vă spun foarte direct: cred că este necesar în primul rând să deblocăm autorităţile locale”, a precizat Ponta, arătând că în acest moment în municipiul Bucureşti, la nivelul CGMB, nu se mai iau decizii de trei luni.

    ”Mi-a spus primarul general că nu reuşeşte să mai lucreze cu Consiliul General. Toată lumea se dă afară, se dă în judecată. La fel se întâmplă şi în alte judeţe şi consilii. (…) Care e problema pentru noi? Avem programe în derularea autorităţilor locale care nu se pot implementa pentru că în CL şi CJ, prin această mişcare a domnului Blaga şi a domnului Iohannis, s-a bulversat tot şi nu se mai pot asigura majorităţi”, a adăugat Ponta.

     

     

     

  • Diaconescu, despre susţinerea sa de către Băsescu: Nu are nimeni dreptul moral să discute gestul

    “Semnificaţia semnături preşedintelui pe susţinerea candidaturii mele are, pentru mine, o valoare specială . Nu are nimeni dreptul moral sa pună în discuţie un gest pe care nu are cum să -l înţeleagă .Am promis că voi candida în fata societăţii româneşti, în faţa preşedintelui Băsescu şi în faţa partenerilor europeni şi euroatlantici şi mă ţin de cuvânt”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Diaconescu.

    Diaconescu, fost candidat desemnat al PMP la Preşedinţie şi care a demisionat din acest partid, a mai declarat că, în ce priveşte aşa-zisa retragere a “asa-zisului sprijin PMP, aceasta cel
    mai probabil că se va resimţi la fel de mult cum s-a resimţit presupusul sprijin” pe care l-avut din partea PMP, “adică deloc”.

    Fostul ministru de Externe a mai declarat că a fost şi “rămâne onorat de susţinerea” pe care a primit-o din partea lui Băsescu, căruia îi “preţuieşte” sfaturile politice şi faţă de care a acceptat să intre în competiţia pentru preşedinţie.

    Diaconescu a mai spus că “în viitor” candidatura sa nu va suferi “modificări de substanţă” şi că va fi în favoarea menţinerii României ca “stat occidental, modern, cu şanse reale de a evita revenirea la modelul post-sovietic” şi că va fi în continuare un suporter al statul de drept, la baza căruia să fie “educaţia şi emanciparea societăţii”.

    Liderul PMP, Elena Udrea, susţine că semnătura preşedintelui Traian Băsescu pentru candidatura la prezidenţiale a lui Cristian Diaconescu nu mai este valabilă şi că acesta va trebui să obţină un alt set de semnături pentru a intra în cursa prezidenţială ca independent.

    Udrea a declarat, la Adevărul Live, că semnătura lui Traian Băsescu pentru candidatura lui Cristian Diaconescu nu mai este valabilă şi că şeful statului va putea semna pentru un alt candidat.

    “Legal se poate (ca Traian Băsescu să semneze pentru un alt candidat, n.r.) pentru că domnul Cristian Diaconescu nu mai este candidatul PMP, dânsul dacă vrea să strângă altă listă de semnături, aceea nu mai este valabilă. Legal s-ar putea. Important nu este neapărat această semnătură. Sigur, contează foarte mult pe lista de susţinători a cui semnează Traian Băsescu. Important este cui dă votul domnul preşedinte şi pe cine va susţine în această campanie. M-aş bucura ca susţinerea lui Traian Băsescu să vină către mine”, a declarat liderul PMP.

    Ea a precizat că electoratul lui Traian Băsescu ar ajunge la 15%, scor care reprezintă obiectivul candidatului PMP la prezidenţiale.

     

     

     

  • Diaconescu, despre susţinerea sa de către Băsescu: Nu are nimeni dreptul moral să discute gestul

    “Semnificaţia semnături preşedintelui pe susţinerea candidaturii mele are, pentru mine, o valoare specială . Nu are nimeni dreptul moral sa pună în discuţie un gest pe care nu are cum să -l înţeleagă .Am promis că voi candida în fata societăţii româneşti, în faţa preşedintelui Băsescu şi în faţa partenerilor europeni şi euroatlantici şi mă ţin de cuvânt”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Diaconescu.

    Diaconescu, fost candidat desemnat al PMP la Preşedinţie şi care a demisionat din acest partid, a mai declarat că, în ce priveşte aşa-zisa retragere a “asa-zisului sprijin PMP, aceasta cel
    mai probabil că se va resimţi la fel de mult cum s-a resimţit presupusul sprijin” pe care l-avut din partea PMP, “adică deloc”.

    Fostul ministru de Externe a mai declarat că a fost şi “rămâne onorat de susţinerea” pe care a primit-o din partea lui Băsescu, căruia îi “preţuieşte” sfaturile politice şi faţă de care a acceptat să intre în competiţia pentru preşedinţie.

    Diaconescu a mai spus că “în viitor” candidatura sa nu va suferi “modificări de substanţă” şi că va fi în favoarea menţinerii României ca “stat occidental, modern, cu şanse reale de a evita revenirea la modelul post-sovietic” şi că va fi în continuare un suporter al statul de drept, la baza căruia să fie “educaţia şi emanciparea societăţii”.

    Liderul PMP, Elena Udrea, susţine că semnătura preşedintelui Traian Băsescu pentru candidatura la prezidenţiale a lui Cristian Diaconescu nu mai este valabilă şi că acesta va trebui să obţină un alt set de semnături pentru a intra în cursa prezidenţială ca independent.

    Udrea a declarat, la Adevărul Live, că semnătura lui Traian Băsescu pentru candidatura lui Cristian Diaconescu nu mai este valabilă şi că şeful statului va putea semna pentru un alt candidat.

    “Legal se poate (ca Traian Băsescu să semneze pentru un alt candidat, n.r.) pentru că domnul Cristian Diaconescu nu mai este candidatul PMP, dânsul dacă vrea să strângă altă listă de semnături, aceea nu mai este valabilă. Legal s-ar putea. Important nu este neapărat această semnătură. Sigur, contează foarte mult pe lista de susţinători a cui semnează Traian Băsescu. Important este cui dă votul domnul preşedinte şi pe cine va susţine în această campanie. M-aş bucura ca susţinerea lui Traian Băsescu să vină către mine”, a declarat liderul PMP.

    Ea a precizat că electoratul lui Traian Băsescu ar ajunge la 15%, scor care reprezintă obiectivul candidatului PMP la prezidenţiale.

     

     

     

  • Diaconescu: Nu m-am consultat cu Traian Băsescu, preşedintele a spus ceea ce a avut de spus

    Întrebat dacă are sprijinul lui Traian Băsescu pentru candidatura sa independentă la alegerile prezidenţiale, Diaconescu a spus: “Nu ştiu, e o întrebare pe care s-o puneţi preşedintelui Traian Băsescu”.

    El a adăugat că nu s-a consultat cu preşedintele pe această temă.

    “Preşedintele s-a exprimat, a spus ce a avut de spus, eu m-am exprimat, păstrez determinarea de a continua această candidatură independent, de acum încolo fiecare ştie ce are de făcut”, a afirmat Diaconescu.

    De asemenea, el a declarat că nu a informat-o pe Elena Udrea despre decizia sa de a candida ca independent la prezidenţiale şi de a demisiona din PMP, precizând că nu va participa nici la Consiliul Naţional al partidului, care se reuneşte marţi.

    “Nu accept niciun fel decizie… Dacă partidul doreşte să sprijine un independent, de ce nu?“, a spus Diaconescu, adăugând că şi dacă PMP decide ca el să fie candidatul partidului în continuare nu se va răzgândi şi va rămâne independent.

    Diaconescu a mai arătat că decizia sa de a candida independent a fost luată după ce unii colegi din PMP au iniţiat demersul de a schimba candidatul fără să-l informeze şi fără să aibă o discuţie preliminară cu el.

    “În urmă cu zece zile unii colegi din PMP au iniţiat dmersul de schimbare a candidatului la Preşedinţie, nu am fost informat de colegi, nu am avut o discuţie preliminară, am văzut din presă faptul că au indenţia de a schimba candidatul”, a spus Diaconescu, arătând că l-a deranjat minciuna, dar nu vrea să intre într-o polemică cu cei din PMP şi că e normal ca partidul să decidă şi să suporte consecinţele.

    “Din statutul de candidat oficial, decis statutar, am văzut în presă că am devenit o propunere de a fi candidat. Îmi asum să opresc acest proces, din experienţa mea aceste dispute creează confuzie de mobilizare în rândul cetăţenilor, considerând că o nouă decizie nu-şi are rostul. Vreau să vă spun că îmi anunţ candidatura ca independent la Preşedinţia României, nu voi mai fi membru al PMP”, a adăugat Diaconescu.

    El a mai spus că va rămâne preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară şi că face apel la cei care au plecat din fundaţie să se întoarcă.

    “Voi rămâne preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară, este o organizaţie pe care am înfiinţat-o şi am susţinut-o ferm. Fac apel la cei care au plecat din fundaţie să-şi reconsidere poziţia şi să se întoarcă pentru că împreună avem şanse să reconstruim România, fără minciuni şi cu încredere vom trece peste problemele de astăzi“, a adăugat Cristian Diaconescu.

    Diaconescu a mai spus că înlocuirea unui candidat stabilit statutar este fără precedent şi că evaluările lui şi ale colegilor din PMP au fost diferite în privinţa strângerii semnăturilor.

    El a arătat că va strânge semnăturile pentru candidatura sa ca independent, iar când le va pune pe masă va fi o surpriză.

     

  • Diaconescu: Îmi voi respecta angajamentul de a candida, am să-mi strâng singur semnăturile

    Despre angajamentul de a candida, Diaconescu a spus, la RFI, că a fost “în relaţia cu preşedintele Traian Băsescu şi mai ales în relaţia cu societatea românească” şi că mesajul care îi va însoţi candidatura va fi dus “până la capăt”.

    “Consider esenţial ca cineva care are o pregătire specifică pentru exercitarea postului de preşedinte din prima zi de mandat să poată să explice, să prezinte acest lucru societăţii şi evident, să fie votat în consecinţă”, a afirmat Diaconescu, deocamdată prezidenţiabil al PMP.

    El a susţinut că a aflat “de la televizor” despre nemulţumirile unor colegi din partid şi că “lucrurile trebuie tranşate cât mai repede în favoarea tuturor”.

    “S-au spus şi lucruri neadevărate şi am cerut Partidului Mişcarea Populară să sancţioneze sau să limiteze o astfel de exprimare. Pentru oricine are experienţă într-un partid fiind o problemă extrem de delicată. Dar situaţia a continuat”, a mai spus Diaconescu.

    Diaconescu declarase, săptămâna trecută, agenţiei MEDIAFAX, referitor la candidatura sa la prezidenţiale, că o consideră “un angajament faţă de ţară”, pe care îl va respecta şi a spus că va cere în partid măsuri împotriva “oamenilor din PMP care au minţit la televizor” în legătură cu numărul de semnături strânse pentru susţinerea acesteia.

    El a spus, într-o postare de vineri, de pe pagina sa oficială de Facebook, că îşi va duce “candidatura până la sfârşit”, indiferent dacă va beneficia sau nu de susţinerea unui partid şi că această atitudine vine din “datoria morală” faţă de susţinătorii săi şi de societate.

    O decizie asupra menţinerii de PMP a candidaturii lui Diaconescu va fi luată marţi, la o întrunire a conducerii PMP.

    Luni, Diaconescu a scris pe pagina sa oficială de Facebook, că va organiza o conferinţă de presă “pentru a clarifica poziţia definitivă referitoare la candidatura” sa şi în cadrul căreia va aduce” lămuriri privind recentele dezbateri publice”.

  • Cine îşi împarte moştenirea lui Băsescu

    Udrea şi-a motivat posibila intrare în cursa prezidenţialelor prin faptul că lansarea neaşteptată a Monicăi Macovei în aceeaşi cursă sabotează şansele lui Diaconescu, întrucât şi Macovei, şi Diaconescu se luptă în fond pentru acelaşi electorat (ceea ce e adevărat), însă apariţia lui Macovei nu face decât să pună în evidenţă slăbiciunile deja existente ale poziţiei lui Diaconescu.

    Deşi comentatorii s-au străduit să arate că o candidatură Udrea îl avantajează sau dezavantajează numai pe Victor Ponta sau numai pe Klaus Iohannis, în realitate ea nu va strica niciunuia dintre ei, întrucât ambii au interes să se poziţioneze în contrast cu un candidat ostentativ “băsist” (ceea ce Diaconescu nu este).

    În tabăra puterii, ca să separe şi mai mult apele politice în funcţie de unicul criteriu al adeziunii/opoziţiei faţă de “băsism”, favorabil şanselor sale electorale, premierul Ponta a denunţat pactul de coabitare cu preşedintele, după ce acesta a admis că l-a “păcălit” la momentul semnării. Evenimentul a deschis calea mărginirii tot mai clare a strategiei PSD-PLR de campanie pentru alegerile prezidenţiale la reproşuri de “băsism” aruncate tuturor contracandidaţilor lui Victor Ponta.

    Cum cel mai nou confirmat oficial dintre aceştia şi cu şansele cele mai mari în sondaje este Klaus Iohannis, atacurile liderilor PSD şi ale partidului lui Tăriceanu s-au concentrat pe demonstrarea “băsismului” lui Iohannis, nu doar prin acuzaţii că s-ar fi întâlnit în secret cu preşedintele, ci şi prin exploatarea faptului că numeroşi fruntaşi ai ACL au făcut parte din guvernările PDL. Strategia unidirecţională a PSD-PLR are însă limite evidente, ţinând cont că atât PNL, cât şi PDL au convenit cu PSD să susţină organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, adică exact măsura pentru care guvernul Ponta s-a încontrat cu preşedintele Băsescu.

  • Diaconescu: Interpretarea ungară a Tratatului cu România seamănă cu a Rusiei privind anexarea Crimeei

    “Eforturile statului ungar prin care se caută legitimarea, pe baza dreptului internaţional, a ideii de autonomie teritorială pe criterii etnice sunt inutile“, a susţinut fostul şef al diplomaţiei, argumentând că “recenta decizie a Comisiei Europene prin care s-a respins Inţiativa cetăţenească, iniţiată de UDMR şi sprijinită, printre alţii, de Ungaria,este foarte clară, şi anume drepturile minorităţilor sunt categoric recunoscute în contextul normelor interne ale statelor membre”.

    Diaconescu a mai spus, pentru MEDIAFAX, că, de altfel, acesta a fost şi “sensul dialogului româno-ungar pe aceste teme pe toată perioada în care a funcţionat Comisia bilaterală privind drepturile minoritarilor din cele două ţări,constituită în baza Tratatului politic de bază”.

    Problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situaţia minorităţilor etnice este o chestiune bilaterală, afirmă Anna Nagy, purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar de Externe, conform MTI.

    Anna Nagy a făcut aceste declaraţii ca reacţie la afirmaţiile făcute de ministrul român de Externe, Titus Corlăţean.

    “Ungaria a arătat foarte clar că situaţia minorităţii maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucureşti efectuate în martie anul trecut”, a subliniat Anna Nagy.

    “În privinţa autonomiei, Guvernul României riscă să declanşeze dispute cu propriii cetăţeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetăţeni români de etnie maghiară”, a adăugat oficialul ungar.

    “Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără susţinerea statului-mamă”, continuă Anna Nagy, precizând că “iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale”. “Acest lucru este adesea interpretat greşit de partea română”, a insistat oficialul ungar.