BusinessMagazin

Tag: Diaconescu

  • Diaconescu: România să promoveze certificatul de român, ca fază premergătoare a acordării cetăţeniei

    Diaconescu a declarat, miercuri, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, că trebuie pornit de la premisa că drepturile românilor la respectarea identităţii etnice, oriunde s-ar afla ei, “nu sunt subiect de negociere”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Legislaţia europeană spune foarte clar că este dreptul suveran al statelor membre ale UE de a-şi promova, de a-şi apăra şi de a-şi susţine cetăţenii, oriunde s-ar afla ei. Deci, nu poate face obiect de compromis de la ţară la ţară pachetul de drepturi privind românii”, a spus Diaconescu.

    Potrivit acestuia, în martie 2001, după evaluarea Comisiei de Democraţie prin drept a Consiliului Europei, România şi Ungaria au încheiat un acord privind certificatul de maghiar.

    “Nu văd ce împiedică România să promoveze certificatul de român, ca fază premergătoare a acordării cetăţeniei. Sunt două caracteristici care ar ajuta, de la caz la caz şi de la ţară la ţară, acest demers. În primul rând, încrederea românului, oriunde s-ar afla el, care nu are cetăţenie, în faptul că legătura cu ţara mamă se păstrează. În al doilea rând, obligarea directă, juridică, a instituţiilor din ţara mamă de a promova o serie de drepturi speciale pentru cei care au certificatul de român. Nu e nimic spectaculos. Priviţi ce se poate transmite din acest punct de vedere în cadru strict European”, a declarat Cristian Diaconescu.

    Fostul minstru de Externe a adăugat că prin acest certificat se poate stabili “o relaţie directă” cu adevăratele comunităţi din statele în marea lor majoritate nemembre ale UE, iar criteriul originii etnice este “perfect euroconform”, acestea fiind aspecte esenţiale pentru orice legiuitor, care se referă la acordarea cetăţeniei.

    În opinia lui Diaconescu, ar trebui să se aplice în legislaţia statului român aceleaşi reguli şi flexibilitatea care se aplică în legislaţiile celorlalte statelor membre ale UE în domeniu.

    “Astăzi pare că avem cea mai restrictivă legislaţie în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei pentru români. S-a creat o minimă flexibilitate în ceea ce priveşte românii care au fost privaţi, ei sau antecesorii lor, prin mijloace politice de cetăţenia română, lăsându-se senzaţia că domeniul s-ar limita la ceea ce s-a întâmplat până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Astăzi însă, când vorbim, sunt români cu obârşii româneşti care-şi doresc cetăţenia română, sunt români care sunt împiedicaţi, prin mijloacele politice şi administrative, într-o serie de state, de a-şi afirma identitatea românească. Ei doresc să rămână legaţi de ţară şi este dreptul lor, implicit obligaţia României de a reglementa cât se poate de clar, modern şi euroconform acest aspect”, a spus Diaconescu.

    El a afirmat că este dreptul suveran al României să legifereze după cum crede de cuviinţă, cu condiţia să nu încalce regulile organizaţiilor din care face parte.

    “Nu e nevoie să condamnăm nicio ţară, să intrăm în polemici negative cu nimeni. Ceea ce eu aş propune ţine realmente numai de exerciţiul suveran al drepturilor noastre, aici la noi în ţară, de a legifera aşa cum considerăm de cuviinţă. Nimeni nu are dreptul şi nu poate interveni şi nimeni nu se poate burzului din afara României în legătură cu modul în care noi legiferăm în ţara noastră, atâta vreme cât nu încălcăm regulile organizaţiilor din care facem parte. Şi nu le încălcăm, vă asigur, nimic din ceea ce noi am încălcat aici nu are un caracter radical, antisemit, xenofob”, a declarat Cristian Diaconescu.

    Potrivit acestuia, în statele membre sau nemembre ale Uniunii Europene unde există partide extremiste, xenofobe şi antisemite, “unele dintre ele parte a actului de guvernare”, românii au de suferit.

    “Acolo unde partide extremiste sunt parte a actului de guvernare, românii, ca şi comunitate etnică, au de suferit şi din acest punct de vedere, mai uşor cu lecţiile de democraţie! Din acest punct de vedere trebuie să avem în vedere măsuri pe care să le luăm noi, aici, pentru că e clar nu avem un partener apt şi capabil să agreeze acorduri normale, europene, moderne privind protecţia indentităţii etnice. Trebuie să conştientizăm această realitate. Sunt zone politice şi în interiorul UE cu care nu se poate coopera şi din acest punct de vedere trebuie să trecem la strategii categorice naţionale şi, sigur, să avem şi oameni de stat să facă acest lucru”, a spus Cristian Diaconescu.

    La Universitatea de vară “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO” de la Izvoru Mureşului, au fost dezbătute mai multe subiecte, între care “Drepturile minoritarilor din România vs drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Ce face statul român pentru păstrarea identităţii entice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Cazurile Greciei şi Ungariei sau pactul victimei cu agresorul” sau “Cetăţenia română, un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani”.

  • Diaconescu: Finanţarea etnicilor români şi a minorităţilor din România se află în raport de 1 la 10

    “Este absolut inacceptabil să constaţi că diferenţa între finanţarea etnicilor români din străinătate şi a minorităţilor din România se află într-un raport de 1 la 10. Aproape m-am ruşinat. Sunt lucruri pe care nu putem spune că nu le vedem, sunt chestiuni care astăzi îşi au originea într-o superficialitate de proiect. Din punct de vedere al finanţării, există o diferenţă de-a dreptul nefirească“, a spus Cristian Diaconescu, citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Fostul ministru de Externe a afirmat că “nu există dubii” în legătură cu ceea ce trebuie să facă statul român în această direcţie şi că sunt cunoscute “foarte bine” şi aşteptările reciproce, însă, de la an la an, problemele rămân aceleaşi şi “nu se întâmplă nimic de natură semnificativă”.

    “Dacă e să îi întrebaţi serios pe maghiarii din România, vă vor spune că sprijinul românilor din Guvern a fost de «n» ori mai mare decât sprijinul maghiarilor din Guvernul de la Budapesta, ca să ştim despre ce vorbim. În dialogul bilateral, mai ales atunci când este vorba de titularii politicii externe, care nu sunt numai miniştri de Externe, tema finanţării românilor trăitori în jurul României nu există. Nu ne mai putem raporta la o problemă de imagine, cu căluşari şi cu sarmale făcute la ambasadă, nu mai rezolvi problema a milioane şi milioane de români“, a precizat Diaconescu.

    În opinia acestuia, este nevoie de “un proiect sofisticat” în acest sens, pe care să îl realizeze şi să îl pună în aplicare instituţiile centrale ale statului român însărcinate cu păstrarea idenţităţii românilor din afara graniţelor României.

    “Vă rog să nu plecaţi de la această întâlnire fără să cereţi un proiect sofisticat. Eu nu înţeleg de ce există Departamentul pentru românii de pretutindeni, institute culturale, tot soiul de poveşti pentru care cheltuim bani şi care nu fac absolut nimic de natură semnificativă. Lucrurile sunt tratate în România de-a valma. Sunt români din afară, punct. Şi au aceleaşi drepturi ca oricare român din România”, a mai spus Diaconescu.

    La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a explicat că statul român a alocat în acest an 91,4 de milioane de lei pentru minorităţi, o sumă mai mare cu 10 milioane de lei decât anul trecut, în condiţiile în care numărul etnicilor aparţinând minorităţilor naţionale a scăzut, potrivit ultimului recensământ.

    “Din această sumă, UDMR primeşte 19,7 milioane de lei, faţă de 18,5 milioane de lei anul trecut, în condiţiile în care Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care îi reprezintă pe cei 400.000 de români din cele trei judeţe, are finanţare zero”, a detaliat Eugen Popescu.

    În privinţa fondurilor alocate, în 2015, de Departamentul pentru românii de pretutindeni celor aproximativ 10 milioane de români din afara graniţelor, acestea ajung la 8,8 milioane de lei.

    Potrivit acestuia, cei aproximativ 500.000 de români din Ucraina primesc sub 88.000 de lei de la statul ucrainean, în timp ce România acordă Uniunii Ucrainenilor din ţara noastră 7,4 milioane de lei, în condiţiile în care numărul ucrainenilor din România este de circa 60.000.

    De asemenea, în timp ce cei 160.000 de etnici români din Bulgaria nu primesc nicio finanţare de la guvernul statului vecin, cei 10.000 de bulgari din România primesc de la statul român circa 3,52 milioane de lei.

    “Este o discriminare teribilă în modul în care statul român tratează minorităţile din România şi românii minoritari din jurul frontierelor. Sunt lucruri care au în spate un interes pe care nu-l cunoaştem, sunt instituţii care doresc ca românii să dispară, atât din din afara frontierelor, cât şi de aici, din inima României. Parcă există o schizofrenie undeva, la nivelul conducerii statului român, dar şi al unor instituţii mai puţin vizibile, dar care trag sfori nevăzute la nivel politic. Sperăm că aceşti politicieni nu sunt nişte brelocuri puse la centura unor instituţii care nu se văd sau la centura unor interese străine. Parcă avem ceva cu propriul popor, parcă vrem să-l distrugem, nu ştiu ce e în mintea politicienilor români”, a afirmat Eugen Popescu.

    Potrivit preşedintelui FNRP, care citează statistici oficiale, în judeţele din România în care trăiesc etnici maghiari funcţionează aproximativ 10.000 de fundaţii şi asociaţii cu fonduri de la statul român, de la statul maghiar şi de la autorităţile locale, care, spre exemplu, în Harghita şi Covasna sunt aproape neschimbate din 1990.

    În judeţul Harghita sunt 539 astfel de fundaţii şi 1.133 de asociaţii ale maghiarilor, în judeţul Mureş, unde proporţia populaţiei române şi maghiare este egală, sunt 447 de fundaţii şi 1.300 de asociaţii, iar în judeţul în Covasna, 42 de fundaţii şi 227 de asociaţii.

    La Universitatea de vară “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO” de la Izvoru Mureşului, au fost dezbătute mai multe subiecte, între care “Drepturile minoritarilor din România vs drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Ce face statul român pentru păstrarea identităţii entice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Cazurile Greciei şi Ungariei sau pactul victimei cu agresorul” sau “Cetăţenia română, un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani”.

  • Fenechiu, după condamnarea lui Diaconescu: Am schimbat numele grupului şi pentru a ne delimita de el

    “Este o veste care nu mă bucură. Am fost colaboratori, l-am şi reprezentat, i-am fost avocat. Să nu uităm că toţi cei 68 de parlamentari care au intrat în Parlament pe listele PP-DD, au intrat şi pe imaginea lui Dan Diaconescu”, a spus Fenechiu.

    El a adăugat că, în raport cu evoluţiile ulterioare, între Dan Diaconescu şi parlamentarii aleşi pe listele PP-DD s-a creat o “prăpastie” din cauza liniei politice.

    “Decizia de a schimba numele grupului parlamentar a avut la bază şi dorinţa noastră de a ne detaşa de imaginea tuturor celor care conduc PP-DD, inclusiv şi de imaginea fondatorului Dan Diaconescu”, a mai spus Fenechiu.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat, miercuri, în plen, că grupul parlamentar al Partidului- Poporului Dan Diaconescu (PP-DD) îşi schimbă denumirea în grupul Democrat şi Popular, această situaţie respectând prevederile regulamentului Camerei Deputaţilor.

    După acest anunţ, deputaţii PMP au făcut public că vor face parte din grupul Democrat şi Popular, grupul urmând să aibă în componenţă 16 deputaţi.

    Foştii deputaţi PP-DD au precizat, săptămâna trecută, că înfiinţează un nou partid, Partidul Naţional Democrat.

    Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Ion Moţ, fost primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.

     

  • Dan Diaconescu, condamnat definitiv la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare

    Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Ion Moţ, fost primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea. 

    Vom reveni cu detalii

  • Diaconescu, la congresul PMP: “Fiţi capabili să vorbiţi de justiţie fără să vă albiţi la faţă!”

    Diaconescu a susţinut că şansa partidelor mari de a se reforma în România este “minimă”, că România are nevoie de “o altfel de politică”, iar şansa pentru a promova acest deziderat îi revine PMP.

    “O nouă politică în România înseamnă adevăr, înseamnă evitarea trufiei şi aroganţei. Fiţi capabili să vorbiţi de justiţie fără să vă albiţi la faţă! (…) Fiţi acei politicieni care pot fi invitaţi în oricare din familiile noastre seara, la cină!”, a spus Diaconescu, fost ministru al Justiţiei.

    El le-a spus reprezentanţilor PMP că nu au reprezentat o alternativă “nici pentru stânga, nici pentru dreapta” şi dacă doresc să aibă o şansă ca oamenii să-i voteze, de acum încolo, aceştia trebuie să fie “ei înşişi”.

    “Nu copiaţi modele altora, chiar dacă pare la început că vă poate genera un succes de etapă”, a subliniat Diaconescu, care şi-a exprimat sprijinul pentru actualul preşedinte interimar al PMP, Eugen Tomac şi care la începutul discursului său a prezentat “salutul PMP adresat iniţiatorului Mişcării Populare, Traian Băsescu”, aflat la congres.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Primele rezultate parţiale oficiale anunţate de BEC

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat, în ordinea apariţiei pe buletinul de vot:

    Kelemen Hunor – 76.160 (4,89%)

    Klaus Iohannis – 471.052 (30,29%)

    Dan Diaconescu – 55.946 (3,59%)

    Victor Ponta – 583.642 (37,53%)

    William Brânză – 7.390 (0,47%)

    Elena Udrea – 82.314 (5,29%)

    Mirel Amariţei – 1.259 (0,08%)

    Teodor Meleşcanu – 19.654 (1,26%)

    Gheorghe Funar – 7.959 (0,51%)

    Szilagyi Zsolt – 12.920 (0,83%)

    Monica Macovei – 74.136 (4,76%)

    Constantin Rotaru – 4.457 (0,28%)

    Călin Popescu-Tăriceanu – 99.787 (6,41%)

    Corneliu Vadim Tudor – 58.311 (3,74%).

    Următoarele informaţii privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate la orele 5, 9, 11, 17, 20 din 3 noiembrie.

  • Nu vă fie frică: dacă nu curge, pică. Perlele politice ale săptămânii

    “Sunt un fel de Ion Raţiu la o scară mult mai mică” – Dan Diaconescu (PP-DD)

    “Din punctul meu de vedere, a fi un bun familist înseamnă nu doar a fi căsătorit, ci şi a avea copii. Nu eşti un om complet fără să creşti un copil” – Gabriela Vrânceanu-Firea (PSD) despre Klaus Iohannis

    “Între Klaus Iohannis şi Victor Ponta există un evident non-combat. Avem de-a face cu o încercare de a merge braţ la braţ în turul al II-lea al prezidenţialelor. Amândoi sunt candidaţi ai lui Dan Voiculescu” – Elena Udrea (PMP)

    “Bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia” – premierul Victor Ponta, criticând decizia Parchetului de a pune sechestru pe activele Petrotel-Lukoil

    “Până acum, dintre hoţii din PSD şi români, Ponta a ales mereu hoţii. Acum a trecut la un alt nivel: dintre Putin şi români, Ponta a ales Putin” – Monica Macovei (indep.)

    “Simt victoria mult mai aproape ca în 2009. Nu vă fie frică: PSD şi Ponta pică!” – Vasile Blaga (PDL)

    “Sigur, nu are poate experienţa politică pe care o am eu, dar totuşi nu pleacă de la nivelul de primar de municipiu” – Călin Popescu-Tăriceanu (PLR) despre Victor Ponta
     

  • Procesul în care Dan Diaconescu este acuzat de şantaj, amânat de CAB pentru 31 octombrie

    Inastanţa Curţii de Apel Bucureşti trebuia să înceapă vineri judecarea dosarului în care Dan Diaconescu, Dorel Pârv şi Mitruş Ghezea, dar şi Direcţia Naţională Anticorupţie au contestat decizia din 18 decembrie 2013 a Judecătoriei Sectorului 1, prin care cei trei au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru şantaj.

    Dan Diaconescu a cerut instanţei amânarea procesului până după alegerile prezidenţiale, arătând că el este candidat şi se află în campanie electorală.

    De asemenea, Mitruş Ghezea şi Dorel Pârv au cerut instanţei un nou termen de judecată, pentru a putea să îşi angajeze avocaţi.

    Instanţa a admis cererile acestora şi a stabilit termenul de judecată în 31 octombrie, dar le-a atras atenţia că este singurul termen acordat în acest sens.

    Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat, în 18 decembrie 2013, pe Dan Diaconescu şi Dorel Petru Pârv la câte trei ani de închisoare cu executarea şi pe Mitruş Ghezea la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Cei trei au contestat condamnarea, iar DNA cere la Curtea de Apel Bucureşti majorarea pedepselor, motivând că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 “este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.

    “Caracteristica inculpaţilor de «persoane instruite» nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media”, arată DNA, în motivele de apel.

    În acelaşi context, anchetatorii arată că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, “nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie”.

    Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data faptelor, Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, “recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicaţiei “Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată în octombrie 2010.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

    “Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri“, preciza DNA.

    Ion Moţ, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Dorel Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, “scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.

    De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii “Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.

    “Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent“, potrivit procurorilor DNA.

  • Ardeii graşi şi morcovii care conduc România. Perlele politice ale săptămânii

    “Noi vom conduce România timp de 10 ani” – Klaus Iohannis (PNL)

    “Da, dar după două mandate ca preşedinte” – Monica Macovei, întrebată dacă se mai gândeşte să înfiinţeze un partid

    “În sfârşit vom avea un preşedinte care va occidentaliza această ţară” – Vasile Blaga (PDL) despre Klaus Iohannis

    “Cred că ar fi bine dacă domnul Iohannis ar veni să mă susţină, pentru că evident nu va intra în turul doi” – Elena Udrea (PMP)

    “Putem să înţelegem că nu vă este uşor cu legislaţia europeană, nici nouă nu ne-a fost uşor” – Liviu Dragnea (PSD) către investitorii chinezi

    “Cei doi politruci penibili, iresponsabili, aceşti Păcală şi Tândală ai politicii româneşti, s-au hotărât ei să reclame CE să nu ne dea dl. Juncker Dezvoltarea Regională. Nu-i intrebaţi de ce, pentru că ei n-au capacitatea de a se exprima raţional în limba română” – premierul Victor Ponta despre contestarea de către Blaga şi Iohannis a candidaturii Corinei Creţu la un post de comisar european

    “Singurul care se pronunţa în favoarea mea era şeful statului. Împotriva tuturor… pentru că ţara trebuie apărată” – Cristian Diaconescu, ex-PMP, actualmente susţinător al Elenei Udrea, despre perioada sa de candidatură la prezidenţiale

  • Experiment chimic de dreapta cu Mandela şi politruci. Perlele politice ale săptămânii

    “PMP este fundul de sac al unei experienţe ratate (…) E ca un experiement chimic care a fost prost mânuit în laborator, iar cel care a încercat să constituie produsul nu era chimist ” – Mihai-Răzvan Ungureanu (ACL)

    “Cu siguranţă, în turul unu va fi o cafteală la care nu doresc să particip. În turul unu îmi voi lua popcorn şi băutură răcoritoare şi mă voi uita la dezbaterile între doamnele… d-na Macovei, d-na Udrea, d-na Diaconescu, dl. Iohannis şi aşa mai departe” – premierul Victor Ponta

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară” – Monica Macovei (ACL)

    “Dl. Iohannis se găseşte într-un caz de unică bigamie politică din România: este preşedintele PNL şi este în continuare membru al Forumului Democrat German” – Liviu Dragnea (PSD)

    “Eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României” – Klaus Iohannis (ACL) despre cele 6 locuinţe ale familiei sale

    “Poate are şi latura bună: desparte bărbaţii de curve” – Vasile Blaga (ACL) despre ordonanţa care permite aleşilor locali să-şi schimbe partidul în 45 de zile