BusinessMagazin

Tag: dezechilibre

  • Opinia CE pentru strategia Guvernului pe fonduri: Alocări dezechilibrate şi lipsă de priorităţi. DOCUMENTUL Comisiei Europene

     “Alocarea bugetară propusă reflectă în continuare dezechilibre, fapt ce reprezintă o sursă de îngrijorare. Alocarea propusă pentru mediu în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă şi mai mult comparativ cu propunerea iniţială, slăbind şi mai mult capacitatea României de implementare a infrastructurilor cerute de acquis. Alocarea trebuie justificată în mod adecvat, potrivit cu importanţa provocărilor avute în vedere, nevoilor de finanţare respective şi aferentei posibile finanţări complementare”, atenţionează oficialii CE, în documentul transmis autorităţilor române şi obţinut de MEDIAFAX.

    Ei arată că descrierea priorităţilor de finanţare este lipsită de o prioritizare clară şi acoperă o gamă largă de intervenţii, prin introducerea serviciilor publice locale furnizate de companii publice şi private, fiind nevoie ca această abordare să fie revizuită.

    În privinţa planificării pentru transport, se atenţionează că nu sunt suficient descrise contextul trasnaţional şi legăturile internaţionale cu ţările vecine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfaturi pentru România de la vicepreşedintele Băncii Mondiale

    Antreprenoriatul şi inovaţia sunt cruciale pentru economiile emergente pentru a creşte productivitatea şi eficienţa. România trebuie să îmbu-nătăţească mediul de afa-ceri şi flexibilitatea pieţei muncii şi să aibă reglementări predictibile şi stabile –  „ingrediente„ care ar putea, de altfel, să aducă şi mai mulţi investitori străini.

    În plus, ar fi necesar ca România să menţină politicile monetară şi fiscală prudente, să facă investiţii – publice şi private – şi să continue reformele structurale. De ce? Pentru a ajunge la rate de creştere economică de 5-6% pe an şi la nivelul de trai existent la nivel european. Creşterea economică a accelerat anul trecut la 3,5%, dar nu este suficient pentru a recupera decalajele care ne despart de ţările dezvoltate: „România trebuie să continue reformele structurale pentru a stimula creşterea economică până la rate de 5-6% pe an şi a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european„, a declarat într-un interviu Laura Tuck.

    Reformele structurale ar trebui să vizeze în special managementul sectorului public şi domeniile energiei, transporturilor, educaţiei şi sănătăţii. „Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să îmbunătăţiţi managementul sectorului public. Trebuie îmbunătăţite atât calitatea cheltuielilor publice, cât şi absorbţia fondurilor europene. O altă direcţie ar fi îmbunătăţirea mediului de afaceri astfel încât să fie mai uşor pentru o companie să încea-pă un business şi să-l închidă.

    Totodată, trebuie îmbunătăţită funcţionarea pieţei proprietăţii, reforma în domeniul intabulării şi cadastrului, precum şi funcţionarea pieţei financiare şi a pieţei energiei. În plus, este nevoie de investiţii în educaţie pentru a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă şi productivitatea„, consideră oficialul Băncii Mondiale.

    Potenţialul foarte mare în agricultură şi energie, dar şi localizarea geografică foarte bună sunt câteva dintre avantajele României în viziunea vicepreşedintelui Băncii Mondiale. Iar la categoria dezavantaje ar intra lipsa calităţii infrastructurii, rutieră şi feroviară, dar şi climatul de afaceri nu foarte prietenos. „Cu siguranţă trebuie să îmbunătăţiţi climatul de afaceri. Există foarte multe lucuri care pot să fie făcute pentru a încuraja inovaţia şi antreprenoriatul aici.

    Antreprenoriatul şi inovaţia sunt cruciale pentru economiile emergente pentru a creşte productivitatea şi eficienţa. Deci există multe lucruri pe care România ar putea să le facă pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, iar antreprenorii să înţeleagă cum se poate începe o afacere. Antreprenoriatul trebuie să fie inclus şi în şcoli, în curicula de învăţământ„, este de părere oficialul Băncii Mondiale.

    Foarte importantă este şi creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, având în vedere dependenţa economiei de capitalul extern.

  • CE avertizează: Italia are probleme economice, iar Franţa va rata ţinta de deficit bugetar

     Executivul UE a analizat economiile a 17 state UE despre care consideră că sunt afectate de dezechilibre economice.

    Regulile UE prevăd că dacă dezechilibrele sunt considerate excesive într-o ţară, aceasta trebuie să adopte măsuri de remediere a situaţiei suab supravegherea Comisiei sau riscă să fie amendată, scrie Reuters.

    Comisia a arătat, miercuri, că Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Ungaria, Olanda, Slovenia, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie se confruntă cu dezechilibre economice.

    Problemele sunt, însă, excesive în Croaţia, Italia şi Slovenia, a avertizat executivul comunitar. Comisia va monitoriza cu atenţie economiile acestor state, pentru a se asigura că implementează reformele recomandate de miniştrii de Finanţe ai statelor din UE

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IMM-urile româneşti, sufocate de criză

    Sectorul IMM din România nu este unul solid şi competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr şi nici din punct de vedere al capacitaţii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidenţiază minusurile României şi sub acest aspect. Germania este ţara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria şi România.

    Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea şi profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendinţe opuse la nivelul aceleiaşi clase sau sector dezvăluie situaţia precară a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, sub aspectul eficienţei şi competitivităţii lor.

    Cele mai multe afaceri iniţiate în 2012 au fost în Comerţ (29.2%) şi în Agricultură (16.5%). În ultimii ani se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potenţialul resurselor interne al pieţei de desfacere, dar şi datorită politicilor guvernamentale de sprijin şi susţinerii financiare consistente. Astfel, întreprinderile cu activitate în agricultură se configurează ca un segment stabil sub toţi parametrii, chiar dacă la valori nesatisfăcătoare faţă de potenţialul existent, fiind singurul grup de firme cu  evoluţie constant pozitivă pe termen mediu.      

    În schimb, distribuţia teritorială a noilor înmatriculări de agenţi economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest, respectiv de 18% şi 16%, din totalul pe ţară, la cele mai scăzute niveluri în regiunile Vest şi Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

    Se poate spune că Municipiul Bucureşti este “leagănul” celor mai multe iniţiative antreprenoriale, având un număr de 19.000 din totalul de 125.603 de noi înmatriculări în 2012. 

  • Comisia Europeană avertizează: Spania şi Slovenia au riscuri economice excesive. Dezechilibrele trebuie eliminate

     Băncile slovene vor avea probabil nevoie de capital suplimentar, întrucât companiile supraîndatorate au probleme să returneze creditele din cauza recesiunii, a arătat Comisia, potrivit căreia şi Spania este împovărată de datorii publice şi private, informează Bloomberg.

    Slovenia a devenit o ţină a pieţelor financiare, din cauza problemelor băncilor, iar cererea scăzută la o vânzare de obligaţiuni organizată marţi arată aşteptările investitorilor că ţara va solicita un program de bailout.

    Spania foloseşte deja un ajutor european pentru sistemul bancar.

    “Blocajul politic şi problemele juridice au împiedicat Slovenia să îşi rezolve corect dezachilibrele, ceea ce îi amplifică vulnerabilitatea într-o perioadă dificilă pentru finanţarea statelor în Europa”, se arată într-un raport al Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro 2.0 sau a doua geneza a euro

    In octombrie 1990, Comisia Europeana schita manualul de
    utilizare al unei monede unice europene in studiul “One Market, One
    Money” si sustinea ca “potentialul impact economic al uniunii
    monetare rezida in natura unui joc de suma pozitiva”. “Nu este, cel
    putin nu in primul rand, o problema de distribuire a costurilor si
    beneficiilor intre tari, cum s-ar fi petrecut in cazul unui joc de
    suma nula”, se spunea in documentul semnat de presedintele CE de
    atunci, Jacques Delors. S-ar putea ca, dupa 21 de ani, sa aveti o
    parere sensibil diferita si in plus, de data aceasta sa nu mai fiti
    in minoritate.

    Reuniunile ministrilor de finante ai zonei euro de la jumatatea
    lunii martie nu au reusit decat sa dea impresia unui succes de
    moment in creionarea viitorului monedei unice europene:
    promisiunile de coordonare a politicilor fiscale – noul Pact pentru
    euro – si un acord de principiu pentru creditarea pe piata
    principala a datornicilor (nu pe piata secundara, unde beneficiile
    pentru cei din urma ar fi fost mai mari) nu sunt decat paleative de
    suprafata, cred multi economisti, si inca nu au trecut de filtrul
    Consiliului European din 24-25 martie, consacrat tocmai acestei
    chestiuni. Oricum, criticii sustin ca motivele principale ale
    crizei din zona euro raman inca neatinse: nivelurile mari ale
    datoriilor si fragilitatea sectorului bancar din unele state
    (clamata de agentiile de rating dar mai putin recunoscuta oficial)
    vor atarna in continuare amenintator asupra perspectivelor de
    revenire a economiei europene in ansamblu. De altfel, dupa ce
    aburii euforiei au trecut si pietele s-au mai calmat, presedintele
    Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a si calificat drept
    “insuficiente” propunerile prezentate intrucat acestea “nu vor
    corecta” slabiciunile scoase la iveala de catre criza.

    In pachetul care va fi discutat in forma finala la summitul
    european din 24-25 martie se vor mai afla si cresterea capacitatii
    de creditare a fondului de urgenta pentru zona euro la 440 de
    miliarde de euro si pansarea cu sare a ranilor financiare ale
    Greciei. Aceasta ar urma sa beneficieze de o reducere cu un procent
    a dobanzii (acum de 5%) la imprumutul sau de 110 miliarde de euro
    si prelungirea maturitatii creditului pana la sapte ani, conditii
    similare celor obtinute de Irlanda la sase luni de la cutremurul
    financiar european din mai 2010 care a avut epicentrul in
    Atena.

    Deja sunt mai multe semnale ca Grecia oricum va cadea in
    genunchi sub povara datoriilor, fie si cu aceasta restructurare din
    mers (in 2013, serviciul datoriei publice va ajunge la 160% din
    PIB), mai ales ca Banca Centrala Europeana pregateste o noua
    majorare a ratei dobanzilor ceea ce implicit va duce si la
    scumpirea.

    In al doilea rand, mecanismul prin care fondul european de
    urgenta ar urma sa poata ajunge la limita de credit propusa – fata
    de 250 de miliarde de euro acum – este inca invaluit in mister,
    ceea ce nu are deloc darul de alinisti pietele. Nervozitatea
    acestora este inca la niveluri foarte inalte, chiar daca in
    saptamana ce a trecut, atat Spania – proaspat luata prin
    surprindere de o retrogradare cu perspectiva negativa a ratingului
    de tara de catre Moody’s – cat si Portugalia au obtinut
    rostogolirea la dobanzi mai mult sau mai putin suportabile a unor
    imprumuturi.