Tag: deveselu

  • Duşa: Luni încep lucrările la Deveselu. Baza trebuie să fie operaţională din 2015

     “Vă anunţ în premieră că, luni, la Deveselu, împreună cu partea americană, cu partenerii din Statele Unite, de la Pentagon, de la Ministerul Apărării, vom inaugura la Deveselu lucrările la acea locaţie, la ceea ce dumneavoastră cunoaşteţi ca scut anti-rachetă, dar, de fapt, este vorba despre interceptări de rachete balistice, lucrare care trebuie să se realizeze în perioada următoare.

    Acest scut anti-rachetă trebuie să fie funcţional în 2015. Este prima facilitate de acest gen care se realizează în estul Europei, având în vedere că România este stat de graniţă al NATO şi al Uniunii Europene. Chiar domnul Hagel (Chuck Hagel, secretarul american al Apărării – n.r. ) aprecia că, deşi nu s-a ajuns la o înţelegere cu partenerul rus, vor începe lucrările”, a declarat Mircea Duşă, într-o conferinţă de presă la Sibiu.

    Potrivit acestuia, o parte dintre lucrări trebuie realizate de statul român, iar o altă parte, respectiv cele care ţin de dotarea bazei, revin în sarcina partenerului american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hackeri chinezi au accesat planuri de sisteme antirachetă, inclusiv de tipul celui de la Deveselu

     Potrivit raportului confidenţial elaborat de experţi ai Institutului Defense Science Board, hackeri chinezi au accesat aproximativ 25 de planuri ale unor sisteme de armament ultramoderne, inclusiv date despre programul antirachetă, informaţii despre avioane şi nave militare, relatează Washington Post.

    Raportul este adresat Departamentului american al Apărării şi companiilor din industria militară americană.

    Printre sistemele vizate de hackeri figurează elemente ale sistemelor de apărare antirachetă instalate de Pentagon în Asia, Europa şi Golful Persic: sistemul rachetelor Patriot – PAC-3, sistemul antibalistic THAAD şi sistemul antirachetă Aegis, care se regăseşte şi la baza de la Deveselu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu trageţi în Deveselu

    Vicepremierul rus Dmitri Rogozin spusese, în aprilie, că forţele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite şi că SUA îşi irosesc banii pe proiectul “provocator” al scutului antirachetă din Europa de Est. Băsescu a criticat şi declaraţiile de la Bucureşti ale şefului Stratfor, George Friedman, după care scutul antirachetă este doar un simbol şi că nu apără de o ameninţare anume, dând a înţelege că aspiraţiile României la un rol geopolitic important în regiune ar fi lipsite de temei.

    Anders Fogh Rasmussen a susţinut poziţia lui Traian Băsescu, insistând că sistemul de apărare antirachetă al NATO “este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări”. El a mulţumit autorităţilor române pentru contribuţia la sistemul antirachetă, afirmând că de când România a intrat în această alianţă din 2004, “a jucat un rol activ în formarea agendei NATO şi în construirea unor relaţii puternice cu partenerii noştri”.

    Rasmussen a lăudat râvna României în NATO inclusiv la capitolul bugetar, unde, în mod neaşteptat, Bucureştiul a devenit un exemplu pentru alte state incomparabil mai bogate care au preferat să-şi restrângă bugetele de apărare. “Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menţinem pe linie şi să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, îşi revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016”, a spus oficialul NATO.

  • Oficial SUA: Finanţarea pentru operaţionalizarea Bazei Deveselu a fost deja asigurată

    “Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut astăzi, 1 mai 2013, o întrevedere cu Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru politică de apărare şi spaţială, cu ocazia prezenţei sale la Bucureşti pentru participarea la a 9-a Conferinţă internaţională privind apărarea antirachetă (Bucureşti, 30 aprilie-3 mai 2013). Cei doi oficiali au discutat despre ultimele evoluţii legate de dezvoltarea proiectului româno-american privind participarea României la Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea împotriva Rachetelor Balistice în Europa (European Phased Adaptive Approach – EPAA), precum şi despre evoluţiile la nivel NATO, respectiv în dialogul cu Federaţia Rusă pe acest subiect”, informează MAE într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România îşi va reduce din 2013 trupele din Afganistan

    “La ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan”, a afirmat Băsescu.

    Preşedintele se întâlneşte luni la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Poul Nyrup Rasmussen, în vederea pregătirii summit-ului NATO ce va avea loc la Chicago în perioada 20-21 mai. România are circa 2.000 de militari staţionaţi în Afganistan.

    Un subiect pe care Băsescu îl va discuta cu secretarul general al NATO este conceptul de “Smart Defence”. România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO, însă conceptul de “Smart Defence” deschide şi posibilitatea ca mai multe state dintr-o zonă să asigure capacităţile aeriene necesare pentru patrularea aeriană pe timp de pace şi pentru intervenţii în afara teritoriului. “Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză”, a explicat preşedintele. Spre exemplu, pentru Europa de Est s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat.

    De asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de “Smart Defence” la securitatea cibernetică. “Avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale Armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale”, a spus şeful statului.

    În ceea ce priveşte instalarea elementelor de scut antirachetă la Deveselu, “progresăm în definitivarea aranjamentelor legale”, a anunţat preşedintele. În afara ratificării acordului sunt însă o serie de aranjamente bilaterale care trebuie modificate. România are, din 2005, 18 aranjamente, opt dintre ele sunt valabile aşa cum sunt, alte zece trebuie ajustate şi alte şase noi trebuie să fie negociate cu partenerul american până la jumătatea anului. “Doar v-am dat un exemplu că lucrurile nu sunt foarte simple în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal de funcţionare a structurilor antirachetă de la Deveselu”, a conchis Băsescu.

  • În aşteptarea americanilor, localnicii din Deveselu fac cursuri de engleză şi antreprenoriat

    Militarii americani sunt aşteptaţi la Deveselu cu pui făcut la ţest, preparat chiar de primarul Gheorghe Beciu, care invocă proverbe olteneşti pentru a-i goni pe samsarii de terenuri în căutare de chilipiruri imobiliare: “Domnilor, nu vă aruncaţi ca slaba-n han!”. Deveselu, o comună din Olt care numără în jur de 3.300 de oameni, a devenit, în numai patru luni, punctul strategic de apărare antirachetă pe harta Europei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acordul România – SUA privind scutul antirachetă, făcut public. Ce prevede acordul privind amplasarea scutului la Deveselu

    Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a prezentat, vineri, la MAE principalele dispoziţii ale Acordului. Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton.

    Principalele prevederi ale acordului privind amplasarea scutului la Deveselu:

    • Baza rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României
    • România va stabili un spaţiu aerian restricţionat în jurul bazei
    • Numărul membrilor forţei SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăşi 500 de persoane
    • SUA vor utiliza, “în măsura posibilului”, cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu
    • România nu îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său
    • România şi SUA îşi împart costurile pentru bază
    • Statele Unite vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Rusia cere garantii juridice de la SUA privind amplasarea scutului antiracheta in Romania

    “In aceasta situatie, este si mai necesar sa primim garantii
    juridice din partea Statelor Unite, asupra faptului ca sistemul
    antiracheta care urmeaza sa fie amplasat in Europa nu este
    indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse”, a anuntat
    Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agentiile de presa
    rusesti. “Trebuie rezolvata rapid aceasta problema. In plus, suntem
    convinsi de necesitatea de a ne pune de acord asupra conceptiei si
    arhitecturii scutului antiracheta european, inclusiv din punct de
    vedere al impactului sau asupra securitatii regionale si mondiale”,
    a adaugat ministerul. Bucurestiul si Washingtonul au mai facut
    marti un pas spre viitorul scut antiracheta alegand sa amplaseze
    interceptori la o baza din sudul Romaniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aurescu: Nu s-a pus problema unui targ cu SUA – noi dam locatia pentru scut, voi dati vize

    “Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este matur si
    solid, iar in cazul acestui parteneriat sunt foarte multe aspecte
    de colaborare pe zona de siguranta, militara, insa avem si o
    colaborare sigura in ceea ce priveste domeniul economic, cultural.
    Nu s-a pus problema sa facem un targ: «noi va dam locatia, iar voi
    ne dati vize»”, a declarat Bogdan Aurescu intr-o conferinta de
    presa sustinuta la Slatina. Potrivit acestuia, libera circulatie a
    cetatenilor romani in SUA ramane o “prioritate” pentru cele doua
    tari. “Chestiunea vizelor, si aici poate depune marturie si domnul
    Gitenstein (ambasadorul SUA Mark Gitenstein -n.r.) este discutata
    la fiecare intalnire pe care o avem la cel mai inalt nivel.
    Discutam impreuna pentru a putea indeplini conditiile de care
    cetatenii romani au nevoie pentru a circula liber in SUA. Va asigur
    ca este o prioritate pentru MAE, cat si pentru SUA rezolvarea
    problemei vizelor pentru cetatenii romani”, a mai spus Aurescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aurescu: Sistemul antiracheta de la Deveselu nu va avea efecte negative asupra populatiei si mediului

    El a spus ca amplasarea acestui sistem implica instalarea in
    fosta baza aeriana a unui numar redus de persoane, respectiv
    150-200, numar care va putea creste in anumite situatii. Secretarul
    de stat in MAE a mai afirmat ca sistemul a fost construit astfel
    incat sa nu aiba niciun fel de efecte negative asupra populatiei si
    sa nu ii afecteze pe oameni, care “vor putea sa munceasca si sa
    traiasca normal” in acea zona. “In relatia cu SUA aceasta
    participare a Romaniei va contribui la consolidarea relatiilor
    bilaterale”, a spus secretarul de stat in MAE, care a precizat ca
    acest sistem este unul “strict defensiv”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro