BusinessMagazin

Tag: deveselu

  • Orban cere demiterea lui Vasile Dîncu: Pune în pericol scutul de la Deveselu

    Ludovic Orban susţine, într-o postare de joi pe Facebook, că în comuna Cârcea este amplasat un radar care are ca obiectiv apărarea scutului de la Deveselu contra atacurilor aeriene de joasă înălţime.

    Acesta spune că primarul social-democrat al comunei ar fi vândut un teren de 235.000 de metri pătraţi pentru construirea unui depozit.

    „Deşi ştia că terenul este în apropierea unui radar şi că, pentru emiterea autorizaţiei de construcţie, era necesar conform prevederilor legale avizul MAPN, primarul proprietar şi vânzător a omis să precizeze acest <amănunt> în cursul procesului de eliberare a certificatului de urbanism şi, ulterior, a autorizaţiei de construcţie. Asta doar pentru terenul tranzacţionat de el, pentru că pentru un alt teren din vecinătate s-a cerut avizul MAPN”, arată Ludovic Orban.

    Fostul premier susţine că Ministerul Apărării a atacat în instanţă autorizaţia pentru a bloca lucrările de construcţie a depozitului pentru că afectează funcţionalitatea radarului, dar că, în timpul procesului, ministerul şi-a schimbat poziţia şi a ajuns la o înţelegere cu noul proprietar „prin care renunţă la acţiune şi se angajează să relocheze radarul pe cheltuiala NATO”.

    „Absolut scandalos! Pentru a nu deranja primarul pesedist, care a băgat în propriile buzunare milioane de euro, preşedintele Consiliului Judeţean (tot PSD), care a semnat certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie, ambele ilegale, şi alţi actori implicaţi în acest tun imobiliar, ministrul PSD al apărării, Vasile Dâncu, nu numai că nu face plângere penală contra celor care au călcat în picioare legea, dar renunţă şi la procesul intentat”, mai arată fosul premier.

    Acesta susţine că „ministrul apărării pune în pericol scutul de la Deveselu chiar în timp ce Putin şi alţi lideri de la Kremlin ameninţă cu folosirea armei nucleare. Noroc că un judecător de la Tribunalul din Craiova a anulat înţelegerea extrajudiciară”.

    „Îi cer public preşedintelui PSD să îi retragă sprijinul politic atât lui Vasile Dâncu, ministrul apărării, cât şi primarului PSD din Cârcea şi preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj. Îi cer Premierului Ciucă şi Preşedintelui Iohannis să îl demită de urgenţă pe Vasile Dâncu din funcţia de ministru al apărării pentru punerea în pericol a siguranţei naţionale. Solicit public şefului DNA să demareze imediat o anchetă penală pentru identificarea şi pedepsirea vinovaţilor”, mai spune Orban.

  • Ce este scutul antirachetă de la Deveselu şi ce pericole poate intercepta. Este România protejată în faţa unui atac nuclear?

    Acţiunile lui Vladimir Putin învie în sânul lumii occidentale imaginea celei mai întunecate himere ale istoriei recente: pericolul declanşării unui nou război mondial. În mod aproape inevitabil, un război total la nivel global ar include şi folosirea armelor nucleare, episod ale cărui consecinţe trebuie să rămână veşnic teoretice.

    În faţa tuturor acestor ameninţări iraţionale şi nejustificate, se naşte o întrebare fundamentală cu privire la securitatea statului nostru: Este România protejată în faţa unui război nuclear? 

    Găzduirea de către România a site-ului Aegis Ashore este esenţială pentru planurile de apărare antirachetă ale NATO şi esenţială pentru securitatea Alianţei. Scutul antirachetă NATO are scopul de a apăra împotriva posibilelor ameninţări cu rachete balistice din afara zonei euro-atlantice. De asemenea, va proteja forţele desfăşurate din SUA şi va contribui la creşterea apărării Statelor Unite. 

    Iată câteva detalii despre scutul antirachetă, publicate pe pagina oficială a Ambasadei SUA în România:
     

    Aspecte tehnice ale sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România 

    – Site-ul este compus din radarul de control şi suita de comandă, control şi comunicaţii Aegis. Separat, acesta găzduieşte o serie de module de lansare care conţin interceptoare SM-3

    – Interceptoarele SM-3 (Standard Missile 3) au un scop exclusiv defensiv. Acestea nu poartă focoase explozive şi se bazează doar pe energia cinetică pentru a ciocni şi a distruge rachetele balistice inamice. Rachetele SM-3 au o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 de km/h.
     

    Caracteristicile sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România

    – Aproximativ 200 de militari, civili guvernamentali şi contractori de asistenţă operează instalaţia SUA de la faţa locului

    – Administraţia a convenit ca interceptoarele SM-3 să nu fie folosite pentru teste de zbor, fiind lansate doar în cazul unui atac
     

    Capacităţi defensive dovedite

    – Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore încorporează zeci de ani de operaţiuni fiabile şi eficiente în programul său de proiectare şi testare

    – Scutul antirachetă şi-a dovedit eficienţa prin teste repetate. Din 2002, sistemul a înregistrat un succes de aproximativ 82% în interceptarea rachetelor
     

    Aşadar, iată-ne ajunşi la întrebarea cheie: Cât de eficient este scutul antirachetă în faţa unui atac nuclear?

    Teoretic, sistemul de apărare Aegis Ashore poate opri un atac cu rachete ICBM (Intercontinental Ballistic Missile). Forţele SUA desfăşoară interceptoare SM-3 care pot distruge, în timpul zborului la mijlocul cursului, rachete balistice cu rază medie de acţiune mai lente, cu o potenţială încărcătură nucleară.  

    Dar SM-3 probabil că nu ar funcţiona împotriva armelor hipersonice, a declarat Kingston Reif, expert în rachete la Asociaţia pentru Controlul Armelor din Washington, D.C., pentru The National Interest.

    „Apărarea noastră actuală nu este capabilă să oprească un atac al vehiculelor cu planare hipersonică”, a spus Reif, „în mare parte pentru că rachetele hipersonice zboară la o altitudine mai mică şi într-o atmosferă diferită de rachetele balistice tradiţionale”. 

    „Traiectoria mai puţin previzibilă şi potenţiala manevrabilitate a rachetelor ar reprezenta, de asemenea, provocări pentru aceste apărări”, a adăugat Reif. „Radarele şi senzorii existenţi ar fi, de asemenea, provocaţi să urmărească rachetele la o altitudine mai mică.”

    În acest fel, rachetele hipersonice sunt similare cu rachetele balistice intercontinentale grele, cu rază lungă de acţiune. ICBM-urile zboară prea sus şi prea repede pentru o interceptare fiabilă la mijlocul cursului, deşi Pentagonul a susţinut un oarecare succes în testele limitate ale unei astfel de interceptări. 

     

  • NATO anunţă finalizarea actualizării tehnice a sistemului antibalistic Aegis de la Deveselu

    “Sistemul de apărare antibalistică NATO de tip Aegis instalat în România a finalizat vineri procesul de actualizare tehnică. Actualizarea, implementată inclusiv sistemelor antibalistice Aegis de tip naval, nu conferă nicio capabilitate ofensivă instalaţiei de tip terestru” din România, anunţă Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NATO anunţă finalizarea actualizării tehnice a sistemului antibalistic Aegis de la Deveselu

    “Sistemul de apărare antibalistică NATO de tip Aegis instalat în România a finalizat vineri procesul de actualizare tehnică. Actualizarea, implementată inclusiv sistemelor antibalistice Aegis de tip naval, nu conferă nicio capabilitate ofensivă instalaţiei de tip terestru” din România, anunţă Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: Acuzele privind încălcarea Tratatului INF prin amplasarea facilităţii de la Deveselu, nefondate

    “Declaraţia domnului Mikhail I. Uliyanov‎, director al departamentului de neproliferare şi controlul armamentelor din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, făcută cu prilejul dezbaterilor Comisiei I din cadrul celei de a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, nu aduce elemente de noutate. Poziţiile părţii române, a celei americane şi a NATO în legătură cu dezvoltarea capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice au fost comunicate deschis atât Federaţiei Ruse, cât şi publicului larg cu diverse ocazii. Cel mai recent astfel de prilej l-a reprezentat vizita la Bucureşti a asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, verificare şi conformitate Frank Rose, la 8 octombrie 2015. În cadrul unei sesiuni publice organizate sub egida “Dialoguri@MAE“, România şi SUA au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum şi utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional”, se arată în precizările de presă transmise marţi de MAE.

    Ministerul român de externe menţionează că “acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilităţii antirachetă Aegis Ashore la Baza militară Deveselu sunt nefondate”.

    “Prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ţinte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării şi testării interceptorilor care angajează ţinte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasaţi la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În acelaşi timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost şi nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiţi pentru angajarea ţintelor aeriene”, se precizează în comunicat.

    MAE aminteşte totodată că “Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat.

    “Pe fondul proliferării ameninţărilor balistice şi a interesului continuu al actorilor statali şi non-statali de a testa şi dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeană a sistemului antirachetă al SUA şi, deci, şi baza Deveselu, reprezintă o modalitate de consolidare a apărării colective la nivel Aliat, de creştere a stabilităţii şi securităţii regionale şi internaţionale. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federaţia Rusă, aşa cum a fost comunicat în repetate rânduri de partea română şi de partea americană, ci ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic”, se mai arată în comunicatul MAE.

    Ministerul de Externe mai spune că toate aceste elemente şi precizări, privind sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, au fost reiterate recent de ministrul Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii publice “Dialoguri@MAE” amintite mai sus, dar şi în cadrul interviurilor acordate în ultima perioadă.

    Rusia avertizează că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze “responsabilitatea” montării acestor sisteme şi să renunţe la plan “cât nu este prea târziu”.

    Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) “riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale”, a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.

    “Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus.

    “Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu”, a adăugat Mihail Ulianov.

    Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

    Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

    Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, duminică, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârşitul anului scutul antirachetă de la Deveselu (Olt) va fi operaţionalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecţie NATO în regiune. “În planul cooperării strategice s-a discutat foarte mult despre importanţa facilităţii de la Deveselu, pe care o vom operaţionaliza până la sfârşitul acestui an, acest lucru fiind o dovadă în plus a capacităţii României de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecţie al NATO în regiune”, a precizat vicepremierul Gabriel Oprea, în cadrul unei conferinţe de presă, în care a prezentat concluziile vizitei oficiale desfăşurate, săptămâna aceasta, în Statele Unite ale Americii.

    În iulie 2014, Rusia avertiza că are “numeroase nemulţumiri” faţă de Statele Unite privind Tratatul INF. “Nemulţumirile se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune şi în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră”, argumenta Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenţiei în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenţionează să le instaleze în Polonia şi România în cadrul sistemului antibalistic. “Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF”, avertiza Moscova.

     

  • Mesajele lui Biden pentru România şi o reacţie rusească

    Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.

    Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).

    Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.

    Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.

    De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.

    Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.

  • Aurescu: Scutul de la Deveselu va fi operaţional în 2015. Sunt asigurate sursele de finanţare

    Declaraţia a fost făcută la Conferinţa Internaţională de Securitate GLOBSEC 2014, care are loc, la Bratislava, în perioada 14 – 16 mai 2014.

    Secretarul de stat în MAE s-a referit la evoluţiile de securitate din imediata vecinătate a României, subliniind importanţa care trebuie acordată în acest context misiunii principale a NATO de asigurare a apărării colective.

    Bogdan Aurescu a evocat demersurile de operaţionalizare a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, precum şi “contribuţia semnificativă” a României în acest sens, prin intermediul bazei Deveselu. Astfel, Aurescu a precizat că acest proiect este unul dintre cele mai importante în cadrul dimensiunii politico-militare şi de securitate a Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, care se află în centrul politicii externe a României, alături de participarea la UE şi NATO.

    Potrivit MAE, oficialul român a prezentat stadiul aplicării Acordului româno-american din 2011 privind apărarea antirachetă, “accentuând că termenul de operaţionalizare a sistemului de la Deveselu se menţine la orizontul anului 2015, fără niciun fel de întârzieri de la calendarul agreat cu SUA, fiind asigurate, totodată, sursele de finanţare necesare”. În acest context, el a subliniat “determinarea aliaţilor de a edifica sistemul antirachetă al NATO, evidenţiind că semnificaţia acestuia depăşeşte componenta strict militară şi reprezintă, în acelaşi timp, o expresie a solidarităţii aliate pentru apărarea spaţiului euro-atlantic”.

    Referindu-se la capabilităţile Alianţei Nord-Atlantice în materie de apărare, inclusiv din perspectiva apărării antirachetă, Bogdan Aurescu a arătat că evoluţiile îngrijorătoare din Ucraina confirmă necesitatea unei prezenţe sporite a SUA şi a NATO pe teritoriul statelor membre din flancul estic al Alianţei, inclusiv în România.

    “Din această perspectivă, prezenţa permanentă a SUA pe teritoriul României, prin facilitatea antirachetă de la Deveselu, are şi semnificaţia politică a unui angajament ferm pentru securitatea României”, a declarat Bogdan Aurescu.

  • Lucrările la scutul american de la Deveselu încep astăzi. Băsescu, la ceremonia de marcare a evenimentului: Sentimentul meu e acela al datoriei împlinite

     Delegaţia americană prezentă la eveniment este condusă de James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, şi include alţi înalţi oficiali din cadrul Departamentului Apărării, Departamentului de Stat şi comandamentelor forţelor americane din Europa.

    Din partea conducerii NATO participă la eveniment ambasadorii Alexander Vershbow, Secretar General Adjunct, şi Sorin Ducaru, asistent al Secretarului General al NATO pentru ameninţări emergente de securitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miller: România s-a transformat într-unul dintre cei mai de încredere şi mai capabili parteneri

     “Participăm astăzi la un nou început, la propriu şi la figurat. Lucrările de construcţie care încep odată cu această ceremonie marchează începutul unei noi etape pentru relaţiile dintre Statele Unite şi România şi pentru alianţa nord-atlantică. A fost nevoie de eforturi intense pentru a ajunge în punctul în care ne aflăm astăzi. Felicitări tuturor celor care au contribuit la acest proiect. Angajamentul dumneavoastră neobosit şi contribuţia dumneavoastră activă au făcut posibil evenimentul de astăzi. Acest eveniment reprezintă de asemenea o extraordinară realizare pentru România, o realizare de care toţi trebuie să fiţi foarte mândri”, a menţionat adjunctului secretarului apărării pentru politica de apărare, în discursul rostit în cadrul ceremoniei de luni de la Deveselu.

    El a adăugat că, de la aderarea la NATO în 2004 şi la Uniunea Europeană în 2007, România “a urmat ferm” calea democratizării şi a integrării europene şi transatlantice, precum şi a modernizării forţelor sale armate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrările la scutul american de la Deveselu încep astăzi. Băsescu, Duşa, oficiali români, americani şi ai NATO, prezenţi la ceremonia de marcare a evenimentului

     Delegaţia americană prezentă la eveniment este condusă de James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, şi include alţi înalţi oficiali din cadrul Departamentului Apărării, Departamentului de Stat şi comandamentelor forţelor americane din Europa.

    Din partea conducerii NATO participă la eveniment ambasadorii Alexander Vershbow, Secretar General Adjunct, şi Sorin Ducaru, asistent al Secretarului General al NATO pentru ameninţări emergente de securitate.

    Totodată, sunt prezenţi reprezentanţi ai ministerelor afacerilor externe din Polonia şi Turcia, state care găzduiesc sau vor găzdui componente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice şi care contribuie, astfel, la sistemul antirachetă al NATO.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro