BusinessMagazin

Tag: deutsche bank

  • Cine se bucură de dezastrul Deutsche Bank: Gigantul bancar Barclays a atras deja clienţi cu fonduri de 20 de miliarde de euro de la colosul german

    Barclays este unul dintre primii mari câştigători ai dezastrului cu care se confruntă în present gigantul bancar german Deutsche Bank.

    Potrivit CNBC, banca britanică condusă de fostul şef al JPMorgan Jes Staley, a convins clienţi de hedge fund cu portofolii totale de 20 miliarde dolari ai Deutsche Bank să se mute la Barclays.

    Jumătate din această sumă, adică 10 miliarde dolari, provin de la un singur client, potrivit sursei citate.

    Este cea mai mare retragere de bani de când Deutsche Bank a anunţat în luna iulie că se retrage din businessul de tranzacţionare acţiuni. Decizia colosului german care încearcă încă de după criza din 2008 să revină printre numele grele ale Wall Street-ului a declanşat o cursă în industrie pentru clienţii diviziei sale.

    Rivalii au pornit după clienţii Deutsche încă din 7 iulie când gigantul german a anunţat că cedează businessul de brokeraj către banca franceză BNP Paribas. Presa internaţională scrie că Wesley le-a spus explicit anajaţilor Barclays că pot profita de problemele Deutsche, potrivit The Telegraph.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Era banilor ieftini continuă: Deutsche Bank crede că dobânzile vor scădea în toată lumea

    Preşedintele BCE Mario Draghi ar putea revizui perspectivele şi ar putea semnala o reducere de dobândă chiar în luna septembrie, iar pieţele aşteaptă o reducere de 0,25% a dobânzii după întâlnirea Comitetului FED de săptămâna viitoare.

    Strategii Deutsche Bank prevăd că o suită de bănci centrale din pieţele emergente se vor alinia acestor decizii, în contextul în care încearcă să livreze stimuli economici suplimentari şi să „limiteze propagarea şocurilor generate de pieţele de capital”.

    Scăderea costurilor de finanţare din partea băncii centrale vine de cele mai multe ori pentru stimularea economiei prin încurajarea businessurilor să împrumute şi să investească.

    Într-o notă publicată miercuri, strategii Deutsche Bank Quinn Brody, Himanashu Porwal şi Jim Reid au revizuit previziunile de creştere pentru pieţele emergente în 2019, sugerând că activitatea de producţie din pieţele emergente „prezintă acum un tipar persistent de slăbiciune” similar cu cel din pieţele dezvoltate.

    Astfel au redus previziunile pentru Rusia, Africa de Sud, Turcia, India, Indonezia, Filipine, Vietnam, Brazilia şi Chile.

    „Economiile asiatice sunt trase cel mai mult în jos de şocurile persistente care vin dinspre politicile comerciale”, scriu analiştii, atrăgând atenţia că în America Latină aşteptările de creştere vor continua să se deterioreze în 2019.

     

  • Pierderi peste aşteptări pentru una dintre cele mai mari bănci din lume: Deutsche Bank continuă: Banca a raportat pierderi de peste 3 miliarde de euro în T2

    Colosul german Deutsche Bank a raportat miercuri pierderi peste aşteptări, de 3,1 miliarde euro, ceea ce a afectat preţul acţiunilor băncii listate la Frankfurt, în contextul în care investitorii nu se aşteptau la aceste raportări, potrivit Business Insider.

    Banca germană a raportat în T2 piarederi de 3,1 miliarde euro generate de un „plan strategic de transformare” de 3,4 miliarde euro.

    Financial Times scrie că Deutsche Bank a înregistrat cel mai prost rezultat trimestrial de după criza financiară din 2008.

    Analiştii Credit Suisse susţin că pierderile au fost mai mari decât nivelul de 2,8 miliarde euro pe care Deutsche Bank îl semnalase către piaţă, iar într-o notă către clienţi au numit rezultatul „dezamăgitor”.

    La începutul lunii iulie Deutsche Bank a anunţat un plan masiv de reorganizare a businessului ce prevede 18.000 de concedieri până în anul 2022 şi închiderea diviziei de tranzacţionare.

    Acţiunile Deutsche Bank au scăzut cu 5% imediat după anunţ, iar la ora 14.15 se tranzacţionau la 6,9 euro per acţiune, în scădere cu 2,4%, la o capitalizare bursieră de 14,3 miliarde euro.

     

  • Povestea „sacrificării” angajaţilor de la Deutsche Bank: Cum s-a ajuns la planul draconic de concediere a 18.000 de salariaţi

    Cel mai mare finanţator al Germaniei are aproape 8.000 de angajaţi în Marea Britanie, 7.000 dintre aceştia fiind doar în Londra, capitala britanică fiind unul dintre centrele principale pentru compania de investiţii globale.

    Cele mai mari tăieri de personal vor avea loc în Londra, iar conducerea Deutsche Bank este aşteptată să reducă în jur de 5% din forţa de muncă.

    Măsura crudă, la câteva ore după anunţ

    Unii angajaţi din Londra ar fi fost văzuţi în lacrimi, în timp ce îşi părăseau pentru ultima dată locul de muncă. Angajaţii companiei au început să plece din clădirea Deutsche Bank în jurul orei 10.00 dimineaţa, cu braţele pline de cutii. În plus, cheile de acces ale angajaţilor ar fi încetat să mai funcţioneze la ora 11.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Deutsche Bank îşi continuă scăderea dramatică pentru a doua zi consecutivă şi înregisterează un declin de 12% după ce creditorul a anunţat ultimul plan masiv de reorganizare

    UPDATE. Acţiunile celei mai mari bănci germane, Deutsche Bank, continuă să scadă în şedinţa de marţi, după ce luni au închis cu o scădere de circa 6% pe bursa din Franfurt – pe fondul valului de concedieri anunţat de creditor.

    Astfel, marţi la ora 12.20, acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la 6,4 euro per acţiune, în scădere cu 5,6% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de aproape 13,2 miliarde euro, cumulând o scădere de circa 12% de la anunţul privind concedierea a 18.000 de oameni şi până la momentul redactării acestui articol.

    Potrivit Reuters, analiştii spun că CEO-ul Christian Sewing, care a preluat frâiele băncii în urmă cu un an, a luat o decizie bună în privinţa închiderii birourilor de tranzacţionare, însă pun la îndoială capacitatea de a pune planul în aplicare într-un climat cu dobânzi scăzute în care băncile americane câştigă pas cu pas piaţa germană.

    „Eliminarea activităţilor de tranzacţionare volatile, subperformante şi care solicită mult capital, corelată cu reduceri ulterioare la nivelul costurilor operaţionale, ar trebui să îmbunătăţească profitabilitatea, însă riscurile pe care le prezintă execuţia sunt ridicate”, notează agenţia de rating Fitch.

    Luna trecută, Fitch a atribuit băncii rating-ul „BBB”, cel mai redus statut investiţional.

    Acţiunile gigantului Deutsche Bank se tranzacţionau luni la ora 16.50 în scădere cu 6,5% în contextul în care creditorul german a lansat un program masiv de restructurare, care va elimina aproape o cincime din forţa de muncă a instituţiei financiare, potrivit CNBC.

    Astfel, luni la ora 16.50, acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau pe bursa de la Frankfurt la valoarea de 6,7 euro per acţiune, în scădere cu 6,5% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de aproape 13,9 miliarde euro.

    Deprecierea acţiunilor băncii vine pe fondul unui program masiv de restructurare anunţat de şefii Deutsche Bank, în urma căruia va desfiinţa 18.000 de locuri de muncă până în 2022, şi va închide divizia globală de tranzacţionare acţiuni, în încercarea de a-şi îmbunătăţi profitabilitatea.

    Printre planurile board-ului se numără şi crearea unei „bănci proaste”, cu active mai puţin performante de 74 miliarde euro. Pentru al doilea trimestru din acest an, analiştii citaţi de CNBC se aşteaptă ca Deutsche Bank să raporteze o pierdere netă de 2,8 miliarde euro.

    Annette Weisbach, directorul financiar al Deutsche Bank, susţine că aceasta va fi ultima încercare majoră de a reorganiza banca în drumul spre profitabilitate. În urma acestor schimbări, Deutsche Bank ar trebui să rămână cu 74.000 de angajaţi la nivel global şi ar trebui să îşi reducă costurile operaţionale ajustate cu un sfert, până la 17 miliarde euro.

    Deutsche Bank nu a reuşit să revină la dimensiunea şi profitabilitatea de dinainte de criza financiară din 2008, iar de atunci a fost afectată atât de criza creditului din Europa de la începutul deceniului, cât şi de o serie de scandaluri şi amenzi. Cea mai recentă încercare de a redeveni profitabilă, a adus banca germană la masa negocierii pentru o fuziune cu creditorul Commerzbank, însă discuţiile au eşuat.

     

  • Problemele continuă pentru gigantul Deutsche Bank: 20.000 de angajaţi vor fi daţi afară

    Gigantul bancar Deutsche Bank vrea să îşi reducă personalul cu o cincime în cadrul unui plan care se conturează a fi cel mai ambiţios de până acum, în încercarea de a reveni la profitabilitatea dinaintea crizei financiare, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, vrea să concedieze până la 20.000 de oameni prin noul său plan de restructurare, iar demersurile ar putea începe chiar de săptămâna aceasta.

    Decizia nu a fost încă adoptată în mod oficial, ceea ce înseamnă că nivelul concedierilor se poate schimba.

    „Deutsche Bank lucrează la măsuri pentru a-şi accelera transformarea pentru a îmbunătăţi profitabilitatea într-un mod ustenabil. Vom transmite deciziile către acţionari când şi dacă este necesar”, a transmis un purtător de cuvânt al băncii.

    În cadrul Adunării Generale a Acţionarilor din luna mai, Sewing le-a spus investitorilor că lucrează la tăieri de costuri „dure” după ce a decis să renunţe la tranzacţia cu Commerzbank în luna aprilie.

    Planul său anterior de reorganizare, lansat în urmă cu mai mult de un an, nu a avut succesul scontat.

    La sfârşitul primului trimestru din 2019 Deutsche Bank avea 91.500 de angajaţi, în scădere de la un număr de 95.400 de angajaţi – care erau în bancă la momentul când Sewing a preluat conducerea.

    Potrivit uneia dintre surse, banca va face un anunţ oficial cu privire la acest plan de reorganizare cel târziu în data de 8 iulie.

     

     

  • Dezastru în curtea nemţilor: Colosul bancar Deutsche Bank se prăbuşeşte la minim istoric pe bursa de la Frankfurt înainte de AGA

    Acţiunile gigantului bancar Deutsche Bank s-au prăbuşit luni la un nou minim istoric, cu câteva zile înainte ca investitorii să se întâlnească în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), potrivit Reuters.

    Astfel, luni la ora 13.40, acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la preţul de 6,63 euro per acţiune, în scădere cu 3,1% de la începutul şedinţei, la o capitalizare bursieră de circa 13,7 miliarde euro.

    Per total, acţiunile au scăzut cu peste 37% de la AGA din 2018.

    Colosul german este lovit de probleme pe toate fronturile încât drumul revenirii spre profitabilitate a fost o cursă lungă cu rezultate minime în ultimi ani.

    Investitorii au mai prins speranţă pentru o scurtă perioadă la începutul anului când toate discuţiile publice arătau că problematica bancă germană poate realiza o fuziune cu Commerzbank.

    Speranţele au dispărut însă iar sentimentul pieţei faţă de acţiunile Deutsche Bank a revenit la stadiul de neîncredere odată cu anunţul că negocierile au eşuat.

     

  • Donald Trump dă în judecată Deutsche Bank şi Capital One pentru încurca o investigaţie a Congresului asupra afacerilor familiei sale

    Preşdintele american Donald Trump, trei dintre copii săui şi Organizaţia Trump, au dat în judecată Deutsche Bank şi Capital One într-o încercare de a bloca cele două instituţii financiare de a colabora cu Congresul în investigaţia în care cele două au fost citate, potrivit CNBC care citează documentele depuse la tribunal.

    Congresul american a citat Deutsche Bank luna aceasta, în timp ce creditorul anunţa încă din luna ianuarie că a fost abordat de mai multe comisii ale Democraţilor pentru a discuta legăturile dintre bancă şi Donald Trump.

    Donald Trump şi doamna cu părul gri de la Deutsche Bank: Cum l-a ajutat banca germană pe preşedintele american exagerându-i averea şi ce credite a dat gigantul bancar către familia lui

    În procesul intentat de Trump şi apropiaţii săi săptămâna aceasta, preşedintele susţine niciuna dintre Comisiile care desfăşoară ancheta asupra sa nu au nicio pistă, ci doar speră să găsească nereguli.

    „În acest caz avem părţi citate de Congres fără a exista nicio bază legitimă sau legală. Citările au fost emise pentru a-i hărţui pe preşedintele Donald Trump, pentru a-i analiza fiecare aspect din finanţele personale, din afacerile sale, referitoare la el sau la familia sa şi să încerce să găsească orice material care ar putea să îl afecteze pe plan politic. Nu există niciun alt temei decât cel politic”, se arată în documentele depuse de echipa lui Trump la tribunal.

    Tot în aceste documente Trump recunoaşte că cele două bănci au oferit pentru mult timp servicii de banking atât business, cât şi pe plan personal familiei Trump, însă faptul că ele două Comisii de anchetă au cerut să vadă tot istoricul financiar al familiei preşedintelui cu cele două instituţii este o exagerare  – din perspectiva lui Donald Trump.

     

  • Eşec istoric: Negocierile dintre cei doi coloşi germani Deutsche Bank şi Commerzbank au eşuat. Cine mai stă la rând să cumpere Commerzbank?

    Deutsche Bank şi Commerzbank au anunţat că discuţiile cu privire la o eventuală fuziune au eşuat pe fondul unor riscuri şi costuri prea ridicate, care au ucis încă din faşă şansa nemţilor la „un campion european”, aşa cum anunţase ministerul de Finanţe, potrivit Reuters.

    După aproape şase săptămâni de discuţii, cele mai mari două bănci din Germania au anunţat că negocierile la nivel înalt cu privire la o fuziune s-au încheiat.

    „Am concluzionat că această tranzacţie nu ar fi adus destule beneficii pentru a acoperi riscurile şi costurile”, a spus Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, fiind aprobat de omologul său de la Commerzbank, Martin Zielke.

    Pespectivele fuziunii s-au lovit de nemulţumirea exprimată extrem de vocal a sindicatelor, deoarece ar fi dus la 30.000 de concedieri. Mai mult decât atât, tranzacţia a stârnit valuri de îngrijorare şi printre unii investitori.

    Oficialii guvernamentali din Germania, în frunte cu ministrul Finanţelor Olaf Scholz, au susţinut vehement crearea unui campion naţional şi european în industria bancară. Fuziunea dintre cele două a părut ce amai la îndemână soluţie în contexul în care ambele bănci au avut probleme în a rămâne profitabile încă din perioada de după criza financiară.

    După ce Deutsche Bank a anunţat că vrea o fuziune cu Commerzbank, şi ING, UniCredit, Santander, SocGen, BNP Paribas sau UBS sunt potenţiali cumpărători.

    Gigantul olandez ING a contactat deja Commerzbank şi guvernul ger­man, iar italienii de la UniCredit iau în calcul o potenţială ofertă.

    Ministerul german de Finanţe, care gestionează o participaţie de 15% în Commerzbank, a încurajat negocierile cu Deutsche Bank.

    Cu toate acestea, încă există critici faţă de această variantă în cadrul guver­nu­lui, dar mai ales în rândul liderilor de sin­dicat care atrag atenţia asupra redu­ce­rilor de personal care ar veni din această fuziune.

    Astfel, una dintre alter­na­tive ar pu­tea fi grupul olandez ING. Ralph Hamers, CEO-ul celei mai mari bănci olan­deze, l-a contactat pe Martin Zielke, corespondentul său din banca ger­mană, încercând să demareze ne­go­cierile. Hamers a promis chiar că o ast­fel de fuziune ar genera mai puţine re­du­ceri de personal decât una între cei doi creditori germani. Potrivit pu­bli­caţiei Manager Magazin, Hamers ar fi dis­pus să mute sediul central al ING din Am­sterdam în Frankfurt. Zielke a refu­zat discuţiile formale, dar nu a rupt total legătura.

    ING este deja una dintre cele mai mari bănci comerciale din Germania, cu peste 8 milioane de clienţi.

    Italienii de la UniCredit au luat în considerare începerea negocierilor şi vor încerca să abordeze Commerzbank în cazul în care discuţiile cu Deutsche eşuează. Planul italienilor ar fi acela de a cumpăra o participaţie semnificativă în Commerzbank, pentru a realiza o fuziune între banca germană şi divizia ger­mană a grupului italian, HypoVe­reins­bank, potrivit Financial Times.

    Combinarea HypoVereinsbank cu Commerzbank le-ar oferi italienilor o poartă de intrare către creditarea aşa-numitelor Mittelstand-uri, adică IMM-urile Germaniei – coloana vertebrală a economiei nemţilor.

    La fel ca şi UniCredit, şi francezii de la BNP Paribas au mai încercat să negocieze cu nemţii în 2017. Dacă reuşesc să preia Commerzbank, ar crea o entitate franco-germană care ar depăşi cu mult Deutsche Bank atât în termeni de venituri, cât şi de câştiguri. Un purtător de cuvânt al BNP a declarat pentru Bloomberg că francezii nu au momentan planuri de achiziţie.

    Potrivit surselor publicaţiei americane, şi spaniolii de la Banco Santander se pregătesc să depună o ofertă dacă preţul va fi unul corect. Ei consideră Commerzbank atrăgătoare pentru că ar face expansiunea grupului mai uşoară în Germania şi apoi în restul Europei.

    Nici francezii de la SocGen nu rămân indiferenţi la oportunitatea de extindere în piaţa germană şi se numără printre grupurile care vor depune o ofertă în cazul în care negocierile cu Deutsche Bank eşuează. Mai devreme în luna aprilie preşedintele SocGen, Lorenzo Bini Smaghi, a spus că banca îşi propune „să fie un personaj principal“ în consolidarea transfrontalieră a sistemului bancar european.

    Nu în ultimul rând, şi elveţienii de la UBS ar putea fi o variantă de cumpărător încât Axel Weber, CEO-ul companiei a transmis că sectorul european de banking are nevoie de consolidare, însă nu a menţionat nimic în mod oficial legat de Commerzbank.

     

     

  • Toată lumea vrea o bucată din felia nemţilor: După ce Deutsche Bank a anunţat că vrea o fuziune cu Commerzbank, atât ING, UniCredit, Santander, cât şi SocGen şi BNP Paribas sau UBS sunt potenţiali cumpărători

    Commerbank, jucătorul mai mic dintre cele două bănci germane, atrage mai mult interes – în principal pentru că ar fi mai uşor de integrat.
     
    Gigantul olandez ING a contactat deja Commerzbank şi guvernul german, iar italienii de la UniCredit iau în calcul o potenţială ofertă.
     
    Ministerul german de Finanţe, care gestionează o participaţie de 15% în Commerzbank, a încurajat negocierile cu Deutsche Bank.
     
    Cu toate acestea, încă există critici faţă de această variantă în cadrul guvernului, dar mai ales în rândul liderilor de sindicat care atrag atenţia asupra reducerilor de personal care ar veni din această fuziune.
     
    Astfel, una dintre alternative ar putea fi grupul olandez ING. Ralph Hamers, CEO-ul celei mai mari bănci olandeze, l-a contactat pe Martin Zielke, corespondentul său din banca germană, încercând să demareze negocierile.