Spaţiile logistice au ajuns la finalul anului trecut la grade maxime de ocupare, efervescenţa sectorului logistic şi interesul tot mai mare al chiriaşilor venind într-un context în care consumul a crescut în mod constant. Acest plus se reflectă în cifra de afaceri realizată în comerţul cu amănuntul, adică în sectoare-cheie precum mobilă, modă, electrocasnice sau farma; acestea sunt de altfel şi domeniile din care provin companiile care închiriază cele mai extinse suprafeţe pentru depozitare şi care stau în spatele celor mai multe tranzacţii de închiriere.
Astfel, dezvoltatorii de clădiri industriale sau logistice îşi ocupă spaţiile integral chiar şi înainte de inaugurare, cele mai multe cereri venind din partea reţelelor de comerţ modern.
Segmentul logistic nu este afectat major de avansul încet al infrastructurii, consumul fiind cel care determină stabilirea de noi locaţii logistice şi de distribuţie; infrastructura poate aduce doar reconfigurări şi optimizări ale reţelelor de distribuţie pe baza timpului de transport necesar pentru a deservi anumite locaţii, potrivit lui Costin Bănică, head of industrial agency în cadrul JLL România.
În ceea ce priveşte segmentul de producţie, el este de părere că dezvoltarea redusă a infrastructurii reprezintă un punct cheie pentru companiile care se uită la România pentru potenţiale investiţii. „În continuare, aproape toată cererea de noi spaţii de producţie este îndreptată către zona Transilvaniei, care oferă acces rapid către Uniunea Europeană.” Din punctul său de vedere, o dezvoltare accelerată a infrastructurii de legătură dintre judeţele la est de Arcul Carpatic cu Transilvania ar oferi mai multe oportunităţi comunităţilor din Moldova de a avea o şansă reală în a primi investiţii în zona de producţie.
Interesul pentru oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara este în continuare crescut, notează managerul de la JLL România, dar există posibilitatea să apară mici dezvoltări speculative anexate proiectelor preînchiriate în oraşe secundare. „În plus, parte din proiectele care au fost anunţate au deja semnate contracte de închiriere, ai căror termeni agreaţi prevăd lansarea proiectelor până la finalul anului.”
Pe de altă parte, luând în calcul volumul redus al spaţiilor industriale moderne şi interesul investitorilor pentru dezvoltarea de astfel de spaţii, oraşe precum Oradea, Sibiu, Craiova sau chiar Drobeta-Turnu Severin s-ar afla între primele zone în care Costin Bănică se aşteaptă la noi proiecte; investiţiile pot veni atât din zona de logistică cât şi din cea de producţie. „Oraşe precum Bacău, Craiova, Cluj sau Deva ar putea avea un cuvânt important de spus în contextul creşterii reţelelor de distribuţie în viitor. Fie că vorbim despre activităţi logistice, fie despre concentrarea furnizorilor de piese necesare producţiei, sunt locaţii care oferă mari oportunităţi şi deschidere către dezvoltare.”
Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox, se aşteaptă ca următorul pol imobiliar pe acest segment să fie în jurul oraşului Cluj. „Constanţa ar putea urma pe termen mediu, alături de Sibiu şi Braşov.”
Piaţa va continua să se maturizeze, chiriaşii devenind din ce în ce mai sofisticaţi, mai concentraţi pe calitate, eficienţă şi sustenabilitate, remarcă Sînziana Pardhan, managing director la P3 în România.
Potrivit ei, comerţul online, automatizarea, piaţa restrânsă a forţei de muncă şi schimbările din lanţul de distribuţie vor avea un impact asupra tipului şi specificaţiilor tehnice ale noilor depozite, în speţă asupra înălţimii construcţiei, raţiei spaţiilor de andocare, zonelor de birou sau celor sociale şi zonelor de parcare mai extinse.
„Am văzut şi vom continua să vedem o creştere sănătoasă a sectorului, deoarece această creştere este determinată de fundamente economice solide, de macrotendinţele de la nivel global, aşa cum este comerţul online, şi de stocul încă redus de spaţii de depozitare moderne din România, raportat la Europa Centrală şi de Est”, observă managing directorul de la P3. La nivel mondial, comerţul electronic reprezintă cel mai important nou motor de creştere şi schimbare în sectorul de depozitare, a cărui influenţă va continua să se extindă în următorii câţiva ani, iar acesta ar trebui să aibă un impact pozitiv de lungă durată asupra sectorului, crede managerul de la P3. „România este încă o piaţă emergentă în ceea ce priveşte vânzările online şi, în afară de câţiva mari retaileri online care au depozite dedicate, cele mai multe nevoi de depozitare pentru activitatea de online sunt acoperite din spaţiul existent al retailerilor.” Pe măsură ce vânzările online încep să câştige o masă critică, tot mai mulţi retaileri îşi vor dedica spaţii separate acestui segment.
În anul 2017, compania a achiziţionat 17 hectare de teren lângă parcul P3 Bucureşti, unde va dezvolta până la 100.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare noi, consolidându-şi astfel poziţia de cel mai mare parc logistic din ţară. Sînziana Pardhan spune că expansiunea în Bucureşti va continua, dar explorează în mod activ şi alte oportunităţi din afara Bucureştiului. „Distribuţia geografică actuală a stocului modern de depozitare (atât în cadrul oraşelor, cât şi în întreaga ţară) a fost în mare măsură determinată de disponibilitatea infrastructurii rutiere. Pe măsură ce infrastructura se extinde, aceasta facilitează apariţia unor noi huburi logistice şi industriale.”
Şi chiar dacă îmbunătăţirea infrastructurii nu va spori cererea internă de logistică, care este determinată de consumul populaţiei, fenomenul poate influenţa deciziile chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile alese, care se pot schimba pe măsură ce apar noi rute mai scurte şi mai eficiente. „O infrastructură îmbunătăţită poate, totuşi, să conducă la o creştere a cererii pentru spaţiile de producţie, precum şi logistica de tranzit, dacă ne vom ridica la nivelul de dezvoltare necesar pentru a deveni un hub regional”, argumentează ea.