BusinessMagazin

Tag: Deloitte România

  • Radu Dumitrescu, Deloitte România: De la idee, la finanţare, la vânzare sau preluare, până la integrare – o privire asupra companiilor din tehnologie din perspectivă M&A

    De mai mulţi ani, rapoartele privind piaţa de fuziuni şi achiziţii (mergers and acquisitions – M&A) indică faptul că volumul şi valoarea tranzacţiilor în domeniul tehnologiei cresc constant. Analizele Deloitte arată, de asemenea, că acesta se află în top din perspectiva numărului de tranzacţii. Companiile din tehnologie reprezintă potenţiale ţinte de achiziţie pentru diverşi investitori, inclusiv pentru jucători din cu totul alte sectoare (financiar, energie, sănătate etc.), care îşi doresc să utilizeze tehnologia dezvoltată de acele companii. Cumpărătorii, indiferent de industria şi specificul lor, îşi asigură astfel accesul la tehnologii de vârf, la angajaţi valoroşi sau la soluţii noi, adesea patentate, care îi pot ajuta să rămână competitivi sau să devină lideri pe anumite pieţe. Iar interesul pentru astfel de soluţii este uriaş, după cum ne arată şi povestea primului „unicorn” românesc, care vine tot din zona de tehnologie.

    Tranzacţiile de M&A oferă companiilor de tehnologie o cale de a-şi extinde prezenţa la nivel global, iar România se înscrie în acest trend. În ultimul timp, au fost anunţate o serie de tranzacţii importante, cu valori cumulate de sute de milioane de euro, în care jucători internaţionali au cumpărat companii dezvoltate în România de antreprenori locali.

    Potenţialul României în domeniu este evident şi produce efecte în economia naţională. Ponderea valorii adăugate brute a sectorului IT&C în PIB-ul României a avut o tendinţă ascendentă, ajungând la 8,2% în primul trimestru din 2023, semnificativ peste media zonei euro, de 4,8%, conform datelor Eurostat. Cu abordarea potrivită, ţara noastră se poate dezvolta şi mai mult în acest domeniu care va influenţa viitorul în mod semnificativ.

     

    O idee fără finanţare rămâne doar o idee

    Foarte important pentru orice companie de tehnologie, indiferent că se află la început de drum sau în faza de dezvoltare, este suportul financiar. Bineînţeles că ideea care duce la crearea unei noi soluţii tehnologice este importantă, însă, fără susţinere financiară, fără investiţiile unor business angels sau ale unor fonduri de investiţii, aceste companii nu se pot dezvolta şi nu pot avea acces la pieţe regionale sau chiar globale. Numeroasele finanţări de zeci de milioane de euro atrase de companii de profil ne indică un trend crescător în acest sens.

     

    Ce vrea să vadă un investitor?

    Pentru a atrage investitorii, un model de business solid şi o strategie clară de piaţă sunt esenţiale. Planul de business ar trebui să evidenţieze modul în care compania îşi propune să-şi monetizeze produsele sau serviciile şi să-şi extindă prezenţa pe piaţă. De asemenea, investitorii sunt interesaţi să înţeleagă riscurile asociate afacerii şi modul în care acestea sunt gestionate. În plus, un plan de business ar trebui să abordeze în mod transparent şi aspecte precum concurenţa, reglementările şi vulnerabilităţile tehnologice.

    În discuţia cu un potenţial investitor, o companie trebuie să prezinte clar modul în care urmează să utilizeze fondurile atrase pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea afacerii. Planurile ar trebui să evidenţieze investiţiile propuse în cercetare şi dezvoltare, extinderea pe anumite pieţe şi consolidarea capacităţii operaţionale.

     

    Viaţa posttranzacţie

    Un alt aspect crucial în tranzacţiile din domeniul tehnologiei este reprezentat de procesul de integrare în urma achiziţiei. Integrarea sistemelor şi a infrastructurii tehnologice este esenţială pentru a asigura un flux operaţional fără sincope. Acest proces poate implica migrarea datelor, consolidarea platformelor software
    şi alinierea proceselor operaţionale. De asemenea, sunt importante integrarea din punctul de vedere al culturii organizaţionale şi facilitarea colaborării între echipele provenite din companiile implicate în tranzacţie. O comunicare clară şi deschisă poate contribui la reducerea incertitudinii şi a rezistenţei la schimbare.

    Identificarea şi realizarea sinergiilor sunt cruciale pentru valorificarea beneficiilor tranzacţiei. Acestea pot include economii de costuri, îmbunătăţirea produselor sau serviciilor existente şi accelerarea inovaţiei.

    Atragerea şi retenţia angajaţilor cheie sunt esenţiale pentru succesul unui proces de integrare, iar planurile de compensare şi programele de dezvoltare a carierei pot juca un rol important în menţinerea acestor angajaţi.

    Sectorul tehnologic este în mod inerent dinamic, caracterizat de inovaţie constantă şi de transformare profundă. El rămâne atractiv pentru investitorii care caută inovaţia, care îşi doresc să se extindă pe anumite segmente de piaţă, să se poziţioneze competitiv şi să-şi atingă anumite obiective financiare. Activitatea de M&A în domeniu are aşadar toate premisele pentru a rămâne robustă. Însă este important de reţinut că succesul unei tranzacţii în acest domeniu depinde în mare măsură de alinierea strategică, de integrarea eficientă şi de capacitatea de a gestiona provocările ce derivă din reglementări şi din diferenţele de cultură organizaţională.

    Radu Dumitrescu este Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România

     

  • Deloitte: Noul impozit pe cifra de afaceri ar putea aduce 6,5 miliarde de lei în plus la buget anul viitor. Cele mai afectate domenii de creşterea ratei de impozitare sunt tehnologia şi telecomunicaţiile, industria auto şi retailul

    Impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament va fi unul semnificativ, în special pentru entităţile care urmează să fie impozitate pe cifra de afaceri, în cazul cărora rata efectivă de impozitare va creşte considerabil, la 20%-30%, după intrarea în vigoare a noilor reglementări, potrivit unei analize realizate de experţii Deloitte România. 

    Cele mai afectate domenii sunt tehnologie şi telecomunicaţii, industria auto, retail, domeniul farmaceutic şi industria prelucrătoare. Conform aceleiaşi analize, impozitul pe cifra de afaceri ar aduce în plus la bugetul de stat 6,5 miliarde de lei pe an. Reprezentanţii Deloitte subliniază că legea ar putea intra în vigoare chiar din octombrie, dat fiind că mai trebuie doar promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial. 

    Printre măsurile cu aplicabilitate imediată se numără restrângerea facilităţilor acordate angajaţilor din anumite domenii, precum scutirea de impozit pe veniturile care depăşesc 10.000 de lei pe lună pentru angajaţii din IT, şi reintroducerea contribuţiei la sănătate pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol. 

    „Acest pachet de măsuri tratează «un simptom» acut, dar nu şi cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse în economie. Este adevărat că deficitul bugetar trebuie redus şi era nevoie de măsuri în această direcţie, însă ele par dezechilibrate, dat fiind că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporţie de aproximativ 85% din taxarea suplimentară şi, în consecinţă, în mică parte din reducerea cheltuielilor. Dar, din nou, autorităţile au mers pe o abordare din care lipsesc studiile de impact, măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale şi o viziune clară cu privire la reaşezarea sistemului fiscal naţional în ansamblul său. Rămâne de văzut care va fi impactul lor real în practică”, a declarat Vlad Boeriu, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

    Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România  este de părere că poate cea mai importantă măsură cuprinsă în acest pachet, ca impact, este introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri, şi care va fi aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim. 

    Această măsură se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările Deloitte, deci o treime din marii contribuabili, companii româneşti şi multinaţionale.

    „Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri şi doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 şi estimărilor pe 2023. În consecinţă, pentru acestea, dar şi pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va creşte cota efectivă de impozitare începând cu 2024. Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie şi telecomunicaţii, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) şi industria prelucrătoare (la 28%). Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut şi cifra de afaceri estimată. Este de reţinut faptul că impozitul pe cifra de afaceri se aplică şi societăţilor din aceleaşi categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul menţionat. Măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor”, a detaliat Alexandra Smedoiu.

     


     

     

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Alexandra Smedoiu, Partener servicii fiscale, Deloitte România

    Cifră de afaceri (la finalul lui 2021): >718 mil. lei  /

    Număr de angajaţi: >2.900

    * În toate entităţile Deloitte prezente în România

    Alexandra Smedoiu conduce divizia de servicii de consultanţă fiscală pentru companii pe zona de impozite directe. Ea este lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar, coordonează programul Deloitte SheXO Club şi iniţiativele de promovare a diversităţii şi incluziunii, acţionând şi ca „ambasador” al eticii în organizaţie. Este lector la Universitatea Româno-Americană, unde predă fiscalitate internaţională, şi preşedinte al organizaţiei analiştilor financiari certificaţi Chartered Financial Analyst din România.

    „Pentru mine, libertatea înseamnă autocunoaştere în toate sensurile (inclusiv, de exemplu, să nu-ţi doreşti ceva ce nu poţi avea) şi flexibilitate în gândire.”

  • Energia verde, calea complexă către independenţa energetică a Europei faţă de Rusia

    Piaţa energiei a fost, în ultimii ani, în centrul atenţiei, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor, cu efecte propagate în celelalte ramuri economice, devenind astfel una din cauzele majore ale inflaţiei generalizate cu care statele lumii încă se mai luptă. Primele dezechilibre au apărut în 2021, ca urmare a blocajelor cauzate de pandemie, iar în 2022 situaţia s-a agravat pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. În aceste condiţii, autorităţile, în special cele din statele europene, au fost nevoite să se replieze şi să adapteze strategiile energetice, centrate anterior pe tranziţia către energia verde, la noile condiţii de piaţă, precum şi la necesitatea de a proteja populaţia şi economiile de efectele nefaste ale creşterii preţurilor la produsele energetice şi ale disfuncţionalităţilor de pe lanţurile de aprovizionare.

    În Europa, primele măsuri, din toamna lui 2021, au vizat sprijinirea populaţiei şi a firmelor mici pentru plata facturilor tot mai ridicate, astfel că statele membre au introdus mecanisme specifice în acest scop, pornind de la plafonarea preţurilor pentru consumatorii cei mai afectaţi, reducerea taxelor pe consum, sprijin financiar direct etc. Ulterior, autorităţile s-au concentrat mai mult pe cauză decât pe efect şi au acţionat în sensul reducerii dependenţei energetice a blocului comunitar faţă de combustibilii fosili din Rusia, dar procedurile greoaie întârzie apariţia rezultatelor. Însă iarna caldă a ajutat la reducerea consumului, a preţurilor şi a presiunii asupra consumatorilor şi guvernanţilor.

    Proceduri simplificate pentru autorizarea producţiei de energie verde

    În aceste condiţii, Comisia Europeană a propus, la finalul lui 2022, un nou regulament de urgenţă pentru accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă care, în mare, prevede simplificarea procedurilor de autorizare pentru producţia de energie verde. Regulamentul este prevăzut să se aplice un an, timp în care ar trebui adoptată şi transpusă Directiva privind energia din surse regenerabile. Aceasta vizează tehnologii specifice şi proiecte cu potenţial de implementare rapidă şi impact redus asupra mediului, precum cele de energie solară, pompe de căldură sau de retehnologizare a centralelor electrice. Conform propunerii, se prezumă că instalaţiile de energie regenerabilă sunt de interes public major, ceea ce ar permite obţinerea derogărilor de la legislaţia de mediu a UE pe baza unor evaluări simplificate.

    Pe de altă parte, criza energetică a favorizat anumiţi participanţi la piaţă, pe care autorităţile europene i-au luat în vizor, autorizând statele membre în jurisdicţia cărora îşi au sediul să îi taxeze pentru profiturile excepţionale obţinute în această perioadă.

    Ce planuri are România?

    Acest sistem de taxare a profiturilor excepţionale a fost introdus şi în România la finalul anului trecut şi vizează rezultatele financiare din 2022, dar rămâne de văzut ce companii întrunesc condiţiile pentru a fi taxate. În plus, legislaţia naţională nu este clară cu privire la modul în care vor fi folosiţi banii încasaţi din aceste taxe. Regulamentul european emis în acest scop prevede ca banii astfel obţinuţi să fie folosiţi pentru a finanţa investiţii în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile.

    Între timp, companiile energetice din piaţa locală se află în diverse stadii de abordare a producţiei de energie verde, dat fiind atât potenţialul, cât şi necesarul de surse alternative de alimentare cu energie. Potrivit unui studiu realizat la finalul anului trecut de jucătorii din domeniu cu sprijinul Deloitte, energia regenerabilă ar putea ajunge, până în 2030, la o pondere de 34% din producţia totală de energie electrică, dacă România va acţiona în conformitate cu REPowerEU, programul european care prevede accelerarea investiţiilor în energia verde, cu scopul de a reduce rapid dependenţa de Rusia. La nivelul UE, ţinta este de 45%, în creştere de la 40%, anterior războiului din Ucraina.

    Totodată, pentru a-şi spori independenţa energetică, România are la dispoziţie şi exploatarea gazelor din Marea Neagră, deciziile cu privire la aceste investiţii fiind aşteptate în cursul acestui an.

    În concluzie, soluţia de ieşire din criza energetică şi de limitare a dependenţei energetice a Europei de resursele din Rusia pare a fi clară, şi anume concentrarea pe producţia de energie verde. Spre deosebire de alte ţări europene, România este favorizată de existenţa unor resurse energetice locale semnificative. Cu toate acestea, calea către aceste obiective este îngreunată de necesarul uriaş de investiţii în domeniu, precum şi de nevoia de a clarifica priorităţile strategice.

     

  • Performanţa se construieşte sustenabil

    Sustenabilitatea este în 2023 mai mult decât o opţiune principială, este un standard asumat, cu termene deja apropiate, într-un orizont de câteva decenii, iar România este angajată în efortul comunitar de performanţă şi responsabilitate în domeniu. Obiectivul major al Uniunii Europene, asumat prin ratificarea Acordurilor de la Paris privind schimbările climatice, este acela de a avea, până în 2050, primele economii şi societăţi neutre climatic, iar, ca reper intermediar, anul 2030 ar trebui să marcheze reducerea cu cel puţin 55% faţă de nivelul din 1990. Pentru a transpune în practică această ambiţie, este nevoie de mai mult decât mobilizare birocratică pentru reglementare şi raportare, este necesară o transformare a paradigmei economice, iar valurile de şoc resimţite de state şi industrii în ultimii ani, în regiune şi în lume, arată că tranziţia trebuie accelerată şi gândită ca soluţie ireversibilă.

    Performanţa din top 1.000 cele mai mari companii este revelatoare din acest punct de vedere. Regăsim pe primul loc o companie din sectorul energetic convenţional, petrol şi gaze, OMV Petrom, care şi-a asumat la rândul său o strategie ambiţioasă pentru 2030, a cărei materializare va angrena, dat fiind tipicul industriei, eforturi fundamentale de reconversie. Pornind de la acest exemplu, nu este nici hazardat, nici prematur, ci dimpotrivă, este necesar şi responsabil să vizăm ca fiecare dintre cele 1.000 cele mai mari companii din România să înceapă sau să îşi accelereze tranziţia spre „verde” în 2023.

    Gândit şi planificat profesionist, procesul de „sustenabilizare” a businessului, adică a consumului de resurse şi materii prime, a infrastructurilor şi proceselor de producţie, poate aduce numeroase oportunităţi pentru afaceri. Alternative de finanţare cu fonduri naţionale şi comunitare dedicate sustenabilităţii, atractivitate în piaţă, pentru clienţi şi investitori, eficientizarea bugetului operaţional prin reducerea costurilor de aprovizionare, de energie ş.a., crearea de noi locuri de muncă şi sporirea rezilienţei sunt numai câteva dintre acestea şi este evident că fiecare are o rază de impact care trece dincolo de business, spre economie şi spre societate în ansamblu. Între beneficiile macro sunt, aşadar, de menţionat securizarea creşterii şi a competitivităţii economice şi a pieţei muncii, dinamizarea sectorului cercetare-dezvoltare, creşterea securităţii energetice, îmbunătăţirea stării ecosistemelor şi a sănătăţii publice şi, poate cel mai important, perpetuarea confortului şi a prosperităţii câştigate în ultima jumătate de secol; toate acestea corespund angajamentelor luate prin Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. În scenariul opus, eşecul sau întârzierea acţiunii climatice au fost puse în discuţie în cadrul Forumului Economic Internaţional de la Davos ca ameninţări pe termen lung, cu potenţial de a agrava problemele sociale cele mai importante la nivel global, adică sărăcia şi decalajele de dezvoltare între regiuni şi continente, distribuţia inechitabilă a resurselor şi declinul demografic.

    Această analiză este cât se poate de pertinentă pentru România, care prezintă şi o serie de vulnerabilităţi tipice, între care rapoarte internaţionale recente amintesc ritmul deteriorării mediului, impredictibilitatea pieţei muncii şi a disponibilităţii mijloacelor de trai, precum şi gradul de îndatorare şi politizarea resurselor strategice. Analizând aceste riscuri prin raportare la sectoarele economice cel mai bine situate în topul celor mai mari 1.000 de companii, este necesar să punem în context şi să dezbatem ameninţări precum seceta şi deşertificarea, care vor afecta potenţialul de generare a hidroenergiei, agricultura şi toată zona de industrii asociate, precum şi decuplarea tot mai pronunţată a aptitudinilor formate în sistemul educaţional clasic de nevoile reale din piaţa muncii, cu atât mai mult dintr-o piaţă a muncii care are ea însăşi nevoie de transformare.

    Pe ce mizează, totuşi, România şi economia autohtonă? Pe un potenţial încă subevaluat în zona resurselor regenerabile, pe o tradiţie industrială diversă, pe un capital uman dinamic şi receptiv şi pe o vocaţie antreprenorială în creştere, care, combinate într-un efort comun de sprijin public-privat, pot capitaliza urgenţa transformării „verzi” ca oportunitate de dezvoltare şi de „reindustrializare”. Pentru că, dincolo de interesul naţional evident, Europa şi regiunea au nevoie în viitorul apropiat de România performantă, responsabilă şi rezilientă.

     

     


     

     

  • Alexandra Smedoiu, Deloitte România, preşedinte al CFA România: Convingerea mea dintotdeauna este că în afaceri, şi nu numai, contează să inspiri încredere. Şi cum să inspiri încredere altfel decât fiind tu însăţi?

    Cifră de afaceri (2020): 109,8 mil. lei*

    Profit (2020): 11,4 mil. lei

    Număr de angajaţi (mediu): 307

    *potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe

    CARTE DE VIZITĂ

    • Cu o experienţă de aproape 15 ani în consultanţă fiscală, a coordonat, de-a lungul timpului, numeroase proiecte locale şi internaţionale, preponderent pentru clienţi din industria serviciilor financiare, dar şi pentru companii din domeniul imobiliar;

    • Experienţa ei profesională include o arie largă de proiecte, de la revizii şi audituri fiscale, la asistenţă în tranzacţii şi controale fiscale;

    • Este membru al Camerei Consultanţilor fiscali din România, al Asociaţiei Contabililor Autorizaţi (ACCA) din Maria Britanie, al Institutului de Fiscalitate Internaţională (ADIT) din Marea Britanie şi al Asociaţei Analiştilor Financiari CFA; este şi preşedinte al CFA România.

    Soft power este un concept care nu mai este de mult doar un mit. Convingerea mea dintotdeauna este că în afaceri, şi nu numai, contează să inspiri încredere. Şi cum să inspiri încredere altfel decât fiind tu însăţi? Cineva mi-a spus odată că nu poţi să ai succes în afaceri fiind o persoană caldă şi feminină. Ei bine, eu mă străduiesc în fiecare zi să demonstrez contrariul!

  • CSR 2022. Centrele pentru copiii ucraineni – Deloitte România

    Motivaţie:

    Încă din primele zile ale conflictului din Ucraina, Deloitte a oferit ajutor imediat colegilor din Ucraina, familiilor lor, inclusiv prin campanii de donare de sânge, strângeri de fonduri, angajări. Dată fiind preocuparea strategică a Deloitte România pentru incluziune prin educaţie, implicarea în acest proiect împreună cu World Vision a fost o alegere evidentă, spun reprezentanţii companiei: nevoia refugiaţilor ucraineni de integrare este uriaşă – pentru copii, prin educaţie şi activităţi personale vârstei lor, care să îi ajute să facă faţă traumei prin care trec, iar pentru mamele lor, prin ajutor pentru integrare pe piaţa muncii, pentru a-şi putea susţine familia până la întoarcerea acasă. De asemenea, angajaţii Deloitte au participat ca  voluntari.

     

    Descrierea proiectului:

    Concret, proiectul constă în construirea a două centre, denumite Happy Bubbles, care oferă zilnic asistenţă familiilor de ucraineni, în special copiilor, după modelul Child Friendly Spaces dezvoltat de World Vision pe baza unei metodologii internaţionale, implementate în mai multe zone ale globului în care trăiesc refugiaţi. Aceste spaţii prietenoase sunt gândite pentru a asigura copiilor un mediu sigur şi confortabil, astfel încât ei să-şi regăsească măcar parţial rutina de joacă şi educaţională de acasă. Odată stabilită ideea proiectului şi definită procedura de colaborare între Deloitte România şi World Vision România, au urmat discuţiile cu autorităţile locale pentru găsirea celor mai potrivite locuri, obţinerea autorizaţiilor, achiziţia containerelor modulare, dotarea lor cu echipamente şi materiale didactice, la recomandarea experţilor educaţionali.  Centrele se află în Bucureşti, în Complexul Cultural Sportiv Studenţesc Tei şi la Romexpo. Fiecare dintre ele are o suprafaţă de 80 mp şi poate găzdui până la 40 de copii zilnic. Activităţile se adresează preşcolarilor şi şcolarilor de toate vârstele şi includ cursuri de limbile română şi engleză, de educaţie financiară, robotică, pictură, muzică, dans. De asemenea, beneficiarii au asigurate mesele de prânz şi gustări.

    De asemenea, copiii au mers în excursii în Bucureşti şi în imediata apropiere – Curtea Domnească Târgovişte, Palatul Mogoşoaia, Zoo, Therme. Voluntari din partea Deloitte România au participat la unele dintre activităţile organizate de echipa de proiect, dar au şi iniţiat ei înşişi acţiuni inedite pentru copii.

     

    Rezultate:
    Primul centru, cel  din Complexul Cultural Sportiv Studenţesc Tei din Bucureşti, a fost deschis în luna mai 2022, iar aproximativ 100 de  persoane, mame şi copii, au beneficiat de peste 500 de ore de activităţi în primele trei luni de la inaugurare (al doilea centru va fi inaugurat pe 20 septembrie).

  • Citatul săptămânii.Radu Dumitrescu, Deloitte România: Valoarea estimată a pieţei de fuziuni şi achiziţii în 2021 a fost între 4 şi 4,4 miliarde de euro

    Valoarea estimată a pieţei de fuziuni şi achiziţii în 2021 a fost între 4 şi 4,4 miliarde de euro. Aici am inclus tranzacţii ale căror valori au fost transmise în spaţiul public, cât şi valori estimate de noi.

  • Alexandra Smedoiu: Convingerea mea dintotdeauna este că în afaceri, şi nu numai, contează să inspiri încredere

    Partener Servicii Fiscale, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar; Preşedinte al CFA România • Deloitte România

    Cifră de afaceri (2019): 491,6 mil. lei (la nivelul tuturor entităţilor Deloitte prezente în România) • NUMĂR DE ANGAJAŢI: > 2.000 (pentru toate entităţile Deloitte prezente în România)

     

    —   Cea mai importantă lecţie învăţată în pandemie:

    „Eram fericiţi şi nu ştiam”, titra un ziar internaţional la începuturile pandemiei. Cu siguranţă, cea mai importantă lecţie a fost aceea de a preţui ceea ce am, de la sănătate, la familie, la o echipă cu colegi minunaţi, la colaboratori care mai de care mai interesanţi, oportunităţi de învăţare şi petrecerea timpului cu prietenii.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Decizia de a investi în dezvoltarea mea personală. De multe ori, prinşi în sarcinile şi responsabilităţile de zi cu zi, uităm sau amânăm la nesfârşit să avem grijă de noi. Aşa am ajuns să mă reînscriu la studii, decizie favorizată desigur de posibilitatea de a urma cursurile online, dar şi să reiau anumite proiecte personale mai vechi.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în această perioadă:

    Am învăţat să navighez prin oceanul de incertitudini, alături de colegi, să le ofer şi să primesc susţinere din partea lor, să-mi recunosc temerile în faţa lor. De asemenea, ca şi în celelalte aspecte ale vieţii, micile detalii fac diferenţa: o conversaţie spontană cu un coleg la începutul unei zile dificile pentru el, un mesaj de încurajare sau un ajutor personal, un buchet de flori sau un cadou dulce oferit fără un motiv anume. Acestea sunt metodele la care am apelat pentru a rămâne aproape de colegi şi a mă ajuta să-i motivez.

    —   Work from home sau de la birou?

    Am beneficiat de program flexibil pe parcursul întregii perioade de la declanşarea pandemiei însă, dacă ar fi să aleg, cu siguranţă aş opta pentru lucrul de la birou.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Acasă! Ce poate fi mai frumos decât să fii acasă, iar soţul perfect îţi pregăteşte cafeaua preferată, în timp ce tu deschizi o carte nouă? Sau când fetiţele se joacă liniştite cu păpuşile ori, şi mai bine, te anunţă triumfătoare că au rezolvat o problemă de olimpiadă la matematică? Atunci când sunt acasă mă reîncarc cu energie pozitivă şi îmi reamintesc, dacă mai era nevoie, că nimic nu este imposibil!

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Pentru mine, mama este un model de viaţă, iar în această perioadă mi-a demonstrat, prin optimismul ei debordant, că a vedea ce este mai bun în jurul tău este nu numai un remediu împotriva tristeţii şi a deznădejdii, ci şi un fel de a fi.

    —   Putere vs. feminitate:

    „Soft power” este un concept care nu mai este de mult doar un mit. Convingerea mea dintotdeauna este că în afaceri, şi nu numai, contează să inspiri încredere. Şi cum să inspiri încredere altfel decât fiind tu însăţi? Cineva mi-a spus odată că nu poţi să ai succes în afaceri fiind o persoană caldă şi feminină. Ei bine, eu mă străduiesc în fiecare zi să demonstrez contrariul!

  • Soluţia digitală care te ajută să scapi de corvoada calculelor impozitului pe profit şi a completării declaraţiilor fiscale

    SmarTax este o soluţie digitală pentru calculul impozitului pe profit şi pentru completarea declaraţiilor fiscale. Aceasta este dedicată departamentelor fiscale şi contabile din cadrul tuturor companiilor, indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

    Descrierea inovaţiei:

    Prin intermediul acestei soluţii digitale, companiile îşi pot calcula impozitul pe profit şi completa declaraţiile fiscale trimestriale şi anuale, pe baza documentelor contabile arhivate pe aceeaşi platformă, pe orice dispozitiv fix sau mobil conectat la internet. Astfel, utilizatorii îşi pot digitaliza procesul de calcul şi raportare a impozitului pe profit. Aplicaţia încorporează întreaga legislaţie fiscală în vigoare referitoare la impozitul pe profit şi va fi actualizată permanent în funcţie de schimbările care apar în această sferă.

    Ideea de a crea SmarTax a pornit de la nevoile companiilor de a-şi îmbunătăţi capacitatea de a lua decizii rapid, în funcţie de noutăţile legislative apărute în domeniul fiscal, şi de a compara tratamentul fiscal trimestrial sau anual cu cele aplicate anterior, pentru a avea un control mai bun în gestionarea rezultatelor fiscale şi a documentaţiei suport pentru tranzacţiile sensibile. Persoanele implicate: Dan Bădin, partener servicii fiscale, Deloitte România, cu o experienţă profesională de peste 20 de ani şi fiind specializat în impozitare directă la nivel local şi internaţional; Vlad Vatavu, manager impozite directe, Deloitte România, specializat în impozitul pe profit şi axat mai ales pe clienţi din industria prelucrătoare a produselor de consum şi industriale; Robert Ionescu, consultant senior taxe, Deloitte România – specializat în impozitare directă la nivel local şi internaţional, fiind implicat în ultimii ani în diverse tipuri de proiecte pentru companii locale şi internaţionale din diferite domenii de activitate (retail, industria prelucrătoare a produselor de consum şi industriale), având experienţă în proiecte de inspecţie fiscală, due diligence, revizii fiscale şi consultanţă; Alexandru Vasile, technology manager, Deloitte România, specializat în dezvoltarea de aplicaţii şi crearea de produse digitale necesare optimizării fluxurilor de lucru.

    Elementul de noutate:

    Reprezentanţii Deloitte spun că elementul de noutate al acestui proiect este dat de funcţionalităţile multiple ale aplicaţiei, care o transformă într-un instrument complet de conformare cu cerinţele de calcul şi raportare a impozitului pe profit.

    Efectele inovaţiei:

    Reduce erorile umane care ar putea apărea în acest demers complex; reduce cu minimum 50% timpul alocat de către profesioniştii din taxe şi contabilitate acestui demers; automatizează în totalitate procesele repetitive; permite replicarea tratamentelor fiscale de la un trimestru sau de la un an la altul pentru tranzacţiile noi similare identificate; îmbunătăţeşte operaţiunea de arhivare a documentaţiei suport a tranzacţiilor, permiţând totodată integrarea funcţiilor deja existente de arhivare cu aplicaţia; creşte gradul de control pentru întregul proces de raportare a impozitului pe profit de-a lungul anilor.

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.