BusinessMagazin

Tag: Deloitte România

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România

    BIO

    Este partenerul coordonator al diviziei de consultanţă fiscală pentru companii pe zona de impozite directe. Ea coordonează şi Programul Deloitte SheXO Club, dedicat femeilor în poziţii de leadership şi acţionează ca „ambasador” al eticii în organizaţie. Este lector la Universitatea Româno-Americană, unde predă fiscalitate internaţională, este vicepreşedinte al organizaţiei analiştilor financiari certificaţi Chartered Financial Analyst (CFA) din România şi doctor în ştiinţe economice.

    VISION BOARD, PRINCIPII & MOTIVAŢIE

     Cum arată „imaginea centrală” de pe vision board?

    Probabil ceasul. Mă atrage tot ceea ce reprezintă trecerea timpului şi efectele sale.

     Care este cea mai mare realizare personală?

    Aş spune doctoratul, pentru că m-a condus spre căi mai puţin bătute din aria mea profesională şi m-a învăţat să am o gândire critică în tot ceea ce fac.

     Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe?

    Perspectiva de a avea un impact pozitiv asupra lumii în care trăim, fie că vorbim de rolul de părinte, rolul de „ONG-ist”, dar şi în viaţa profesională de zi cu zi.

     

    LEADERSHIP & CARIERĂ

     Ce te inspiră când iei decizii importante?

    Categoric viteza. Trăim în aşa-zisul „secol al vitezei”, iar de cele mai multe ori este important să reacţionăm rapid. În timp, am învăţat să fac distincţia fină între a fi 100% sigur de toate consecinţele, dar a întârzia o decizie, şi a accepta o incertitudine de 10% pentru a merge mai departe cu încredere.

     Cum integrezi valorile personale în stilul de leadership?

    În afaceri, se spune mereu „fii tu însuţi/însăţi”. Cred cu tărie că valorile personale contribuie la un stil autentic de leadership, iar pentru mine acestea sunt: generozitatea, corectitudinea şi „binele suprem” (win-win).

     Care sunt cele mai importante obiective pentru următorii cinci ani?

    Îmi doresc să îmi sprijin fiicele în depăşirea perioadelor de examene importante din viaţa lor. Să continui activitatea ce cercetare post-doctorală, care îmi dă satisfacţii atât profesionale, cât şi personale. Şi să urmez un program de pregătire în ceea ce priveşte conceptele de mediu şi sustenabilitate, pentru a înţelege mai bine contextul economic în care ne aflăm.

     

    HOBBY-URI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

     Ce hobby te ajută să te relaxezi?

    Mai nou, am (re)descoperit sportul, în toate formele lui – activitatea fizică mă ajută să îmi canalizez energiile spre ceva pozitiv.

     Care este locul care te inspiră?

    Terasa proprie – un mic colţ de linişte şi lumină.

     Există o carte care te-a influenţat profund?

    O carte citită recent, care m-a influenţat semnificativ este „Ruperea blestemului” – o oglindă obligatorie spre trecut.

  • 100 Tineri manageri de top. Andrada Tănase, Deloitte România

    Andrada Tănase, Partener, Regulatory Advisory, Deloitte România

    35 de ani

    S-a alăturat Deloitte România în 2015, în calitate de senior consultant, şi are peste 15 ani de experienţă în domenii precum Basel III, guvernanţă, risc de credit, gestionarea capitalului şi a lichidităţii, guvernanţă şi raportare financiară. Este licenţiată în Finanţe, Bănci şi Burse de Valori şi are un masterat în Managementul Proiectelor Internaţionale de la ASE. Este membră a ACCA şi CECCAR şi este certificată ca Financial Risk Manager (FRM).

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.

    Una dintre greşelile care m-au marcat cel mai mult a fost tendinţa de a încerca să rezolv totul singură, chiar şi în situaţii în care ar fi fost firesc să cer ajutor. Am învăţat că a cere sprijin nu e un semn de slăbiciune, ci de maturitate profesională. Colaborarea autentică reduce timpul necesar investit şi riscurile şi întăreşte echipele. Am învăţat să comunic deschis când am nevoie de sprijin şi să ofer acelaşi sprijin la rândul meu.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?

    Pentru mine, diferenţa dintre greşeală şi eşec este dată de atitudinea noastră şi modul în care reacţionăm în situaţia respectivă. O greşeală este o oportunitate valoroasă de a învăţa şi de a ne adapta, un pas necesar în dezvoltarea profesională. Eşecul, pe de altă parte, apare atunci când nu reuşim să folosim lecţiile învăţate din greşeli sau când renunţăm înainte de a găsi o soluţie. Eşecul în adevăratul sens este să nu încerci şi să nu îţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci.

    TRASEU & AMBIŢIE

    CEO sau antreprenor?

    Consider că stilul antreprenorial mi se potriveşte mai bine, inclusiv în contextul parcursului meu profesional în Deloitte România. Un partener acţionează ca un catalizator al creşterii: iniţiază noi tipuri de servicii, construieşte relaţii solide cu clienţi strategici, creează şi dezvoltă echipe performante şi influenţează direcţia organizaţiei. Practic, gândeşte şi acţionează ca un antreprenor, dar cu avantajul resurselor şi infrastructurii unui CEO de companie multinaţională.

    Trei superputeri profesionale.

    Pentru un consultant, succesul nu ţine doar de expertiză, ci de impactul pe care îl creezi în organizaţia clientului şi în cadrul echipei. Este esenţial să anticipezi nevoile clientului, să gândeşti strategic şi orientat către soluţii, să fii adaptabil şi să înveţi continuu.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?

    În consultanţă, ritmul poate fi intens uneori, iar echilibrul între job şi viaţa personală devine esenţial. Pentru mine, echilibrul înseamnă să fiu extrem de organizată şi să prioritizez clar, astfel încât să pot avea rezultate de calitate în timpul alocat proiectelor, dar să îmi şi păstrez energia pentru viaţa personală.

    Ce faci când nu lucrezi?

    Când nu lucrez, îmi dedic timpul familiei, mai ales de când, în urmă cu doi ani, am devenit mamă. Băieţelul meu este centrul atenţiei mele în momentele libere. Pe lângă viaţa de familie, îmi place să mă menţin activă şi profit de ocaziile în care pot să fac sport, practicând pilates sau jumping fitness, care îmi oferă energie şi echilibru.

  • Piaţa de capital şi antreprenoriatul românesc: o cale cu potenţial şi limite care se cer depăşite

    Piaţa de capital din România, prin Bursa de Valori Bucureşti şi segmentul AeRO, a reprezentat în ultimii ani o resursă reală pentru antreprenoriatul local. Capitalizarea bursei a ajuns la niveluri care nu pot fi ignorate, iar statutul de Piaţă Emergentă a atras atenţia dincolo de graniţe. Şi totuşi, într-o anumită măsură, persistă încă o reticenţă a antreprenorilor faţă de bursă ca platformă de atragere de finanţare. Se pune întrebarea: ce ar putea schimba dinamica, mai ales când ne gândim la continuitatea afacerilor peste generaţii? 

    Listarea la bursă, fie prin acţiuni, fie prin obligaţiuni, oferă oportunităţi care merg dincolo de simpla infuzie de capital. Unele firme aleg să direcţioneze fondurile spre modernizarea liniilor de producţie, mărind capacitatea, altele, să se extindă pe pieţe externe, care le vor aduce venituri mai mari din export în câţiva ani, sau să investească în digitalizare ori pentru a prelua competitori, consolidându-şi poziţia. Admiterea acţiunilor la tranzacţionare aduce notorietate în faţa investitorilor şi lichiditate pe termen lung, chiar dacă vine „la pachet” cu anumite obligaţii de transparenţă, guvernanţă, conformitate şi o posibilă reducere a influenţei fondatorilor, în timp ce obligaţiunile oferă o predictibilitate financiară fără a atinge structura acţionariatului.

    Analizând firmele antreprenoriale de pe piaţa principală a BVB, constatăm că o parte dintre acestea au emis acţiuni noi la admiterea la tranzacţionare sau ulterior, atrăgând fonduri suplimentare. De foarte multe ori, acţionariatul nu s-a diversificat spectaculos: în majoritatea cazurilor se observă că, în primii ani de la admiterea la tranzacţionare, acţionarii preexistenţi, de regulă fondatorii, au acoperit majoritatea emisiunilor de acţiuni, păstrând controlul asupra societăţii. În următorii ani, însă, companiile au continuat să îşi majoreze capitalul, iar diversificarea acţionariatului a prins contur, cu o atragere semnificativă de investitori noi, deşi, în foarte multe cazuri, acţionarii iniţiali au rămas dominanţi.

    Fondurile de tip private equity (PE) aduc şi ele o nuanţă interesantă în această ecuaţie. Dincolo de aportul financiar, fondurile de PE vin cu o perspectivă strategică, care poate include şi pregătirea companiei pentru bursă. Deşi în România nu este situaţia cel mai des întâlnită, în practica internaţională nu este neobişnuit ca fondurile de PE, după investiţia iniţială şi susţinerea dezvoltării companiei, să o sprijine în continuare în procesul de accesare a bursei (fie prin acţiuni, fie prin obligaţiuni).

    Un aspect care merită atenţie este succesiunea multi-generaţională. Multe afaceri antreprenoriale din România se află într-un moment definitoriu, în care fondatorii se gândesc la ce urmează. Listarea la bursă, combinată sau nu cu private equity, poate oferi o soluţie: asigură lichiditate pentru familie, profesionalizează afacerea şi reduce dependenţa de pregătirea generaţiei următoare. Totuşi, trecerea de la un model familial la unul integrat în piaţa de capital presupune o ajustare de abordare, iar aceasta necesită timp, know-how şi viziune.

    Reticenţa faţă de listarea la bursă are explicaţii multiple. Controlul este o preocupare majoră – diversificarea acţionariatului este uneori percepută ca un risc de reducere a influenţei fondatorilor -, obligaţiile de raportare publică impun o anumită rigoare financiară şi organizatorică, procesul de admitere la tranzacţionare rămâne complex pentru cei nefamiliarizaţi, costurile iniţiale generează emoţie, iar cerinţele de transparenţă presupun o schimbare de paradigmă. Volatilitatea pieţei adaugă un risc pe care mulţi preferă să-l evite, dintr-o prudenţă ale cărei rădăcini sunt uşor de înţeles: evenimentele globale majore ale ultimilor ani (pandemie, războaie, instabilitate politică etc.), istoria economică recentă a ţării, dublată de un anumit grad de instabilitate a cadrului fiscal şi legislativ.

    Schimbarea acestei stări de fapt necesită câteva direcţii concrete. O mai bună informare, bazată pe exemple practice despre cum bursa şi investitorii şi tip private equity pot susţine creşterea, ar putea duce la o perspectivă mai clară şi mai amplă. Simplificarea accesului la bursă şi promovarea transparenţei ca un avantaj strategic, prin sesiuni dedicate de training, ar putea reduce din rezerve. Dialogul direct cu fondurile de PE, facilitat prin întâlniri între antreprenori şi investitori, poate construi punţi. Planurile de remunerare bazate pe acţiuni (stock option plans), ca mecanism de motivare a angajaţilor-cheie, ar trebui să câştige mai multă tracţiune (cu precizarea că acestea pot fi implementate şi în cadrul societăţilor ale căror acţiuni nu sunt admise la tranzacţionare).

    Datele sugerează că listarea la bursă şi investiţiile atrase de la fonduri de investiţii au beneficii, prin dezvoltarea semnificativă a afacerii ulterior atragerii de investitori de tip private equity şi/sau ulterior admiterii la tranzacţionare.

    Provocările – volatilitatea, elementele de noutate – coexistă cu oportunităţi reale. Şi în România, ca şi în restul ţărilor europene, accesarea capitalului oferit de fondurile de investiţii şi de bursa de valori poate facilita nu doar diversificarea acţionariatului, ci şi o tranziţie sustenabilă către generaţiile viitoare. Piaţa de capital românească are capacitatea de a susţine antreprenoriatul, dar pasul decisiv depinde de disponibilitatea fondatorilor de a privi cu încredere dincolo de orizontul imediat.

     

  • Mai pot fi investiţiile străine directe un catalizator pentru dezvoltarea economică?

    Atragerea investiţiilor străine în economie, în special în unităţi complexe de producţie, oferă perspective de stabilitate pe termen lung şi creşte capacitatea unei economii de a face faţă volatilităţii financiare din perioadele marcate de incertitudini. Iar când investiţiile provin din state dezvoltate, dincolo de beneficiile clasice, cum ar fi crearea de locuri de muncă, dezvoltarea comunităţilor locale, impactul pozitiv asupra creşterii economice etc., acestea generează şi transfer de tehnologie de ultimă generaţie şi expertiză în domeniu către piaţa locală. În România, contribuţia investiţiilor străine la dezvoltarea economiei este semnificativă, motiv pentru care crearea unui mediu atractiv şi predictibil ar trebui să reprezinte o prioritate la nivel naţional.

    Conform Consiliului Investitorilor Străini, în România, companiile cu capital străin sunt de aproximativ 1,6 ori mai productive faţă de media economiei. În plus, rata investiţiilor per salariat este de 1,6 ori mai mare în companiile străine comparativ cu media companiilor locale, iar profitabilitatea per salariat este de 1,5 ori mai bună. Totodată, investiţiile străine creează locuri de muncă nu doar direct, ci şi indirect, în sectoare conexe, atrag muncitori calificaţi, ceea ce poate contribui la perfecţionarea forţei de muncă şi la creşterea salariilor.

    În ultimul an, sectoarele din România care au atras investiţiile de cea mai mare valoare, preponderent străine, sunt cel energetic (34% din total), urmat de imobiliare şi construcţii (22%) şi produse de consum (14%), iar ponderea investitorilor străini în valoarea totală a tranzacţiilor în care au fost implicaţi investitori strategici a fost de aproape 70%, conform unei analize Deloitte cu privire la cele mai importante tranzacţii încheiate în 2024.

     

    Factori care contribuie la atragerea investiţiilor străine

    Când caută o piaţă investiţională, companiile analizează în principal cadrul legislativ aplicabil investiţiei respective din punct de vedere general, dar şi particular (formalităţile şi aspectele de conformitate), disponibilitatea infrastructurii moderne – accesul facil la drumuri, porturi, reţele de telecomunicaţii şi energie –, forţa de muncă instruită corespunzător, dar şi formele de sprijin de care pot beneficia din partea autorităţilor naţionale şi locale. În plus, accesul la finanţările nerambursabile este un factor cheie în atragerea investiţiilor străine directe sau o soluţie complementară acestora.

    În privinţa legislaţiei, trebuie luate în calcul schimbările adoptate în ultimii ani cu privire la examinarea investiţiilor străine în domeniile strategice şi procedura de autorizare prealabilă a acestora. În principiu, este vorba de proiectele de peste două milioane de euro în domenii strategice, care ţin de securitatea naţională sau ordinea publică, derulate atât de investitori din afara UE, cât şi din spaţiul comunitar, inclusiv din România. Doar anul trecut, Consiliul Concurenţei, autoritatea la nivelul căreia activează Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe, a analizat, din perspectiva securităţii naţionale, 471 de proiecte, de patru ori mai multe decât cu un an în urmă.

    Georgiana Singurel, Partener, Reff & Asociatii | Deloitte Legal,

    Din perspectiva formelor de sprijin, companiile interesate au la dispoziţie, în prezent, o gamă variată de programe de ajutor de stat, inclusiv din fonduri europene nerambursabile, care pot fi accesate pentru finanţarea proiectelor, în special în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării. Printre acestea se numără schemele de ajutor de stat, inclusiv din fonduri europene, disponibile pentru judeţele cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media UE. Concret, cu cât acest indicator este mai mic, cu atât intensitatea ajutorului de stat (sprijinul nerambursabil din costurile eligibile) este mai mare şi poate să ajungă la 60% (sau chiar 70%-80%, în cazul IMM-urilor) în judeţele cele mai sărace.

    În prezent, investiţiile străine din România sunt concentrate în câteva judeţe – Bucureşti (aprox. 50%), urmat de Ilfov, Timiş, Prahova şi Braşov. Astfel, pentru a direcţiona proiectele de investiţii către zone mai puţin accesate, este nevoie de menţinerea formelor de sprijin, dar şi de dezvoltarea infrastructurii în domeniile critice.

    În concluzie, deşi, în ultimii doi ani, volumul investiţiilor străine în România nu a reuşit să egaleze nivelul record din 2022, credem că există şanse de creştere, mai ales în perspectiva finalizării reformelor asumate prin PNRR, dar şi în cadrul procesului de aderare la OCDE, care vizează exact crearea unui cadru economic stabil, predictibil, bazat pe investiţii, favorabil unei dezvoltări economice pe termen mediu şi lung.

     

  • Deloitte România a asistat grupul de investiţii Integral Capital Group în preluarea clinicii de fertilizare in vitro Embryos de la cei trei medici fondatori

    Deloitte România a asistat grupul de investiţii Integral Capital Group în preluarea unui pachet majoritar de acţiuni al clinicii de fertilizare in vitro Embryos, din Bucureşti.

    În urma tranzacţiei, încheiate în februarie 2025, cei trei medici fondatori ai clinicii rămân acţionari minoritari şi membri ai echipei de conducere.

    Echipa Deloitte România implicată în proiect a oferit asistenţă Integral Capital Group în etapa de due diligence financiar, precum şi suport în tranzacţie, şi a fost formată din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Vlad Bălan, Director, Silvia Ştefan şi Laura Necşuliu, Manageri, precum şi Andreea Dobrotă, Associate.

    „Aportul de resurse şi de know-how din partea Integral Capital Group poate duce clinica Embryos la nivelul următor şi o poate transforma într-un jucător relevant la nivel regional”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Advisory, Deloitte România.

    Achiziţia marchează extinderea portofoliului Integral Capital Group în România, după preluarea reţelei de imagistică Medima Health şi a operatorului de vending O’Fresh.

    Etapa de dezvoltare ulterioară acestei achiziţii presupune expansiunea prin deschiderea de noi clinici în alte oraşe mari din ţară, precum şi integrarea acestora într-o platformă pan-regională de specialitate, din care ar urma să facă parte şi alte entităţi ce vor fi preluate în ţările învecinate.

    „Preluarea acestei clinici româneşti de top marchează un moment important pentru noi. Cu sprijinul continuu al fondatorilor, suntem încrezători că vom consolida poziţia clinicii pe segmentul său de piaţă şi că aceasta va deveni ancoră pentru strategia noastră de a dezvolta o platformă regională de fertilizare in vitro”, a declarat Evtim Chesnovski, Partener, Integral Capital Group.

    Tranzacţia este finanţată prin programul NextGenerationEU, cu sprijinul financiar al Guvernului României şi al Guvernului Bulgariei, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Integral Capital Group, cunoscut anterior ca Integral Venture Partners, este specializat în investiţii de capital privat („private equity”) şi de capital de creştere („growth capital”) în Europa Centrală şi de Sud-Est şi în regiunile Adriatice. Fondul se concentrează pe companii antreprenoriale mici şi mijlocii, cu potenţial de creştere. Grupul are birouri centrale în Budapesta şi Belgrad, precum şi infrastructură locală în Londra, Bratislava, Bucureşti şi Sofia.

    Fondată în 2018, clinica de fertilizare in vitro Embryos a raportat o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro în 2023.

     

  • Deloitte România a asistat Alfa Group în preluarea celei mai mari părţi din proiectul de birouri IRIDE Park din nordul Capitalei, deţinut de CPI Property Group din Cehia

    Deloitte România a asistat grupul antreprenorial românesc Alfa Group în preluarea celei mai mari părţi din proiectul IRIDE Park, situat în nordul Capitalei, alături de alte două imobile aflate în vecinătate, de la CPI Property Group din Cehia, care deţine proiecte imobiliare în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est.

    Tranzacţia a fost semnată la începutul lunii octombrie.

    Deloitte România a oferit asistenţă Alfa Group în etapa de due diligence financiar, printr-o echipă alcătuită din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Vlad Bălan, Director, Sorin Rugină, Manager, Sorin Vînătoru, Senior Associate, Robert Doroftei, Senior Associate, şi Andreea Dobrotă, Associate, din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară.

    „Tranzacţia s-a dovedit a fi complexă, presupunând vânzarea parţială (carve-out) a portofoliului IRIDE, excluzând active precum Iride eighteen, myhive Î Iride nineteen sau myhive Metroffice, dar aliniată cu strategia recentă a CPI Property Group, de optimizare a portofoliului curent de proprietăţi deţinute în Europa Centrală şi de Est”, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    IRIDE este primul şi unul dintre cele mai mari parcuri de business din Bucureşti, situat în zona Pipera. Pe lângă clădirile de birouri şi spaţii logistice, proiectul include zonă de parcare, restaurante şi cafenele, magazine de proximitate, un centru medical şi o clinică dentară.

    Alfa Group a fost înfiinţată de omul de afaceri Alin Niculae, care controlează cea mai mare firmă de distribuţie de produse petroliere cu capital românesc, Oscar Downstream, cu afaceri de 1,4 mld. euro.

    Portofoliul său în domeniul imobiliar din Bucureşti include clădirile de birouri Oscar One, Maria Rosetti Tower, Eminescu Offices, Mendeleev Office 5, precum şi proiectele imobiliare de referinţă Cloud9, 19th Residence, 20th Residence şi 21 Residence – fazele 1 & 2.


     

     

  • Deloitte România promovează cinci specialişti din departamentele de audit şi servicii conexe, servicii fiscale şi servicii suport la nivelul de director

    Deloitte România anunţă că i-a promovat la nivelul de director pe Ioana Lucaciu, Mihai Ionică şi Andrei Stan, din departamentul Audit şi Servicii conexe, Alexandru Stancu, din departamentul Servicii Fiscale, şi pe Radu Huţan, din cadrul departamentului de Servicii Suport, începând cu data de 1 septembrie 2024

    Ioana Lucaciu, care preia rolul de Director Audit şi Servicii Conexe, face parte din echipa de Deloitte România din Cluj-Napoca şi are 12 ani de experienţă în audit. Ea a fost implicată în proiecte complexe de auditare a datelor financiare conform standardelor româneşti (RAS) şi internaţionale (IFRS), pentru companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum şi pentru filiale ale unor grupuri internaţionale, în principal din sectoarele auto, bunuri de larg consum şi produse industriale. Ea este membră a Asociaţiei Experţilor Contabili Autorizaţi (ACCA) şi a Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) şi absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca.

    Mihai Ionică, promovat Director Audit şi Servicii Conexe, s-a alăturat Deloitte România în 2010 şi a coordonat numeroase proiecte, precum audituri financiare şi revizuiri ale situaţiilor financiare, pentru companii multinaţionale şi locale care raportează datele financiare în conformitate cu standardele internaţionale (IFRS) şi cele române de contabilitate (RAS). Expertiza lui acoperă diverse sectoare, cu accent pe telecomunicaţii. În cadrul departamentului de audit al Deloitte România, el face parte şi din echipa care asigură relaţia cu autorităţile de reglementare a profesiei de audit financiar. Are un master în Contabilitate, Audit şi Informatică de Gestiune la Academia de Studii Economice din Bucureşti, este membru al ACCA şi al CAFR.

    Andrei Stan s-a alăturat Deloitte România în 2014 şi preia acum rolul de Director Audit şi Servicii Conexe. El este expert în procese de due diligence ale sistemelor IT, în managementul riscului, analiză de afaceri şi îmbunătăţirea proceselor şi asistă companii din domenii precum servicii financiare, telecomunicaţii, retail, media şi divertisment, produse farmaceutice, producţie, precum şi entităţi din sectorul public, cu servicii de consultanţă de business, de management de proiect pentru sisteme IT şi securitatea informaţiilor. Andrei are, de asemenea, experienţă în standarde de conformitate, inclusiv Sarbanes-Oxley şi SSAE 18, şi în sisteme de plăţi electronice şi audituri ale serviciilor de internet banking.

    Alexandru Stancu, Director Servicii Fiscale, a asistat companii din diverse industrii – retail şi produse de consum, producţie, auto şi tehnologie, media şi telecomunicaţii – şi a fost implicat în proiecte complexe, cum ar fi litigii fiscale, reprezentarea clienţilor pe parcursul controalelor fiscale şi antifraudă, revizuiri fiscale, procese de due diligence şi proiecte de digitalizare fiscală (SAF-T, e-Factura şi e-Transport). De asemenea, el a avut o experienţă de doi ani în Elveţia, unde a coordonat proiecte internaţionale de consultanţă fiscală, inclusiv restructurări fiscale, tranzacţii transfrontaliere, tranzacţii în lanţ, precum şi fuziuni şi achiziţii. Este consultant fiscal autorizat şi membru al Camerei Consultanţilor Fiscali din România, precum şi expert contabil în cadrul Camerei Experţilor Contabili din România.

    Radu Huţan, Director Servicii Suport, a făcut iniţial parte din echipa Deloitte România de management al riscului, oferind suport în realizarea de audituri IT, apoi a oferit asistenţă în implementarea proceselor şi procedurilor necesare pentru diferite standarde de securitate a informaţiilor şi ulterior a trecut în echipa de securitate cibernetică, având expertiză în penetration testing şi răspuns la incidente. A fost implicat în proiecte în România şi în regiunea Europei, a Orientului Mijlociu şi a Africii (EMEA), pentru companii din diverse sectoare, în special instituţii financiare. În 2021, el s-a alăturat echipei de management al calităţii şi al riscului din cadrul Deloitte România şi acum este Chief Information Security Officer (CISO) al Deloitte Central Europe.

     

  • 100 tineri manageri de top. Maria Butcu, Deloitte România

    Maria Butcu, Director, Soluţii de Servicii Externalizate, Deloitte România

    Vârstă: 37 de ani

    Cifră de afaceri (2023)*: cca 1,1 mld. lei

    Număr de angajaţi*: cca 3.400

    *pentru toate entităţile Deloitte prezente în România

    Cu peste 15 ani de experienţă în servicii de contabilitate, salarizare şi conformitate fiscală, Maria Butcu a fost implicată în diverse proiecte legate de externalizarea funcţiilor de contabilitate şi salarizare, implementarea soluţiilor ERP, planificare strategică, asistenţă în timpul inspecţiilor fiscale, managementul proiectelor pentru procesele de sfârşit de an, pregătirea pachetelor de raportare, proiecte de consultanţă pentru îmbunătăţirea proceselor, coordonarea interdepartamentală şi personalizarea structurilor de bilanţ. De asemenea, ea se concentrează pe automatizarea rapoartelor de închidere lunare şi anuale, precum şi pe alte procese de digitalizare din domeniile financiar şi resurse umane.

    „Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o este să ascult mai mult decât să vorbesc. Am realizat că «being humble, caring about others and showing empathy» (a fi umil, a-ţi păra de ceilalţi şi a arăta empatie – n.red.) sunt esenţiale în conducerea eficientă a unei echipe şi în abordarea proiectelor zilnice, că nu sunt semne de slăbiciune sau nesiguranţă, ci de putere şi de încredere. Doar demonstrând că îţi pasă de ceilalţi şi că eşti dispus să înveţi şi să te perfecţionezi, îi poţi inspira să-ţi urmeze exemplul. Această lecţie m-a învăţat să fiu deschisă la ideile şi perspectivele celorlalţi, să îi susţin şi să îi încurajez.”


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România

    Cifră de afaceri (2022)*: 980 mil. lei

    Număr de angajaţi (2022)*: 3.500

    *în toate entităţile Deloitte prezente în România

    ► La începutul anilor 2000, cea mai mare dorinţă a unui tânăr absolvent era aceea de a învăţa, orice şi oricum: din cursuri, de la alţi profesionişti, din practică. Am ajuns să lucrez în domeniul consultanţei complet întâmplător, însă am ştiut imediat că mi se potriveşte: dinamism legislativ, oportunitatea de a lucra cu cele mai mari companii din România şi din Europa, de a vedea la prima mână cum se iau deciziile în afaceri. Acestea sunt lucrurile care mă motivează şi acum.

    ► Fiscalitatea fiind un domeniu aproape nou, nu ştiai la ce să te aştepţi în anii aceia. Fiecare săptămână, uneori chiar fiecare zi, aducea noi provocări. Cu siguranţă a fost mult mai dinamic decât m-am aşteptat, asta pentru că legile se schimbă mereu şi, din păcate, uneori în mod neaşteptat. Deci nicio şansă să te plictiseşti!

    ► Chiar dacă următorii 20 de ani vor aduce cu ei schimbări legislative mai mici sau mai mari, aliniere cu Uniunea Europeană, evoluţii tehnologice şi multe altele, mă aştept şi îmi doresc să fiu în continuare aproape de deciziile de business ale antreprenorilor români şi ale companiilor multinaţionale, navigând împreună, uneori alături de curent, alteori împotriva lui, spre afaceri durabile, de succes.

  • Radu Dumitrescu, Deloitte România: De la idee, la finanţare, la vânzare sau preluare, până la integrare – o privire asupra companiilor din tehnologie din perspectivă M&A

    De mai mulţi ani, rapoartele privind piaţa de fuziuni şi achiziţii (mergers and acquisitions – M&A) indică faptul că volumul şi valoarea tranzacţiilor în domeniul tehnologiei cresc constant. Analizele Deloitte arată, de asemenea, că acesta se află în top din perspectiva numărului de tranzacţii. Companiile din tehnologie reprezintă potenţiale ţinte de achiziţie pentru diverşi investitori, inclusiv pentru jucători din cu totul alte sectoare (financiar, energie, sănătate etc.), care îşi doresc să utilizeze tehnologia dezvoltată de acele companii. Cumpărătorii, indiferent de industria şi specificul lor, îşi asigură astfel accesul la tehnologii de vârf, la angajaţi valoroşi sau la soluţii noi, adesea patentate, care îi pot ajuta să rămână competitivi sau să devină lideri pe anumite pieţe. Iar interesul pentru astfel de soluţii este uriaş, după cum ne arată şi povestea primului „unicorn” românesc, care vine tot din zona de tehnologie.

    Tranzacţiile de M&A oferă companiilor de tehnologie o cale de a-şi extinde prezenţa la nivel global, iar România se înscrie în acest trend. În ultimul timp, au fost anunţate o serie de tranzacţii importante, cu valori cumulate de sute de milioane de euro, în care jucători internaţionali au cumpărat companii dezvoltate în România de antreprenori locali.

    Potenţialul României în domeniu este evident şi produce efecte în economia naţională. Ponderea valorii adăugate brute a sectorului IT&C în PIB-ul României a avut o tendinţă ascendentă, ajungând la 8,2% în primul trimestru din 2023, semnificativ peste media zonei euro, de 4,8%, conform datelor Eurostat. Cu abordarea potrivită, ţara noastră se poate dezvolta şi mai mult în acest domeniu care va influenţa viitorul în mod semnificativ.

     

    O idee fără finanţare rămâne doar o idee

    Foarte important pentru orice companie de tehnologie, indiferent că se află la început de drum sau în faza de dezvoltare, este suportul financiar. Bineînţeles că ideea care duce la crearea unei noi soluţii tehnologice este importantă, însă, fără susţinere financiară, fără investiţiile unor business angels sau ale unor fonduri de investiţii, aceste companii nu se pot dezvolta şi nu pot avea acces la pieţe regionale sau chiar globale. Numeroasele finanţări de zeci de milioane de euro atrase de companii de profil ne indică un trend crescător în acest sens.

     

    Ce vrea să vadă un investitor?

    Pentru a atrage investitorii, un model de business solid şi o strategie clară de piaţă sunt esenţiale. Planul de business ar trebui să evidenţieze modul în care compania îşi propune să-şi monetizeze produsele sau serviciile şi să-şi extindă prezenţa pe piaţă. De asemenea, investitorii sunt interesaţi să înţeleagă riscurile asociate afacerii şi modul în care acestea sunt gestionate. În plus, un plan de business ar trebui să abordeze în mod transparent şi aspecte precum concurenţa, reglementările şi vulnerabilităţile tehnologice.

    În discuţia cu un potenţial investitor, o companie trebuie să prezinte clar modul în care urmează să utilizeze fondurile atrase pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea afacerii. Planurile ar trebui să evidenţieze investiţiile propuse în cercetare şi dezvoltare, extinderea pe anumite pieţe şi consolidarea capacităţii operaţionale.

     

    Viaţa posttranzacţie

    Un alt aspect crucial în tranzacţiile din domeniul tehnologiei este reprezentat de procesul de integrare în urma achiziţiei. Integrarea sistemelor şi a infrastructurii tehnologice este esenţială pentru a asigura un flux operaţional fără sincope. Acest proces poate implica migrarea datelor, consolidarea platformelor software
    şi alinierea proceselor operaţionale. De asemenea, sunt importante integrarea din punctul de vedere al culturii organizaţionale şi facilitarea colaborării între echipele provenite din companiile implicate în tranzacţie. O comunicare clară şi deschisă poate contribui la reducerea incertitudinii şi a rezistenţei la schimbare.

    Identificarea şi realizarea sinergiilor sunt cruciale pentru valorificarea beneficiilor tranzacţiei. Acestea pot include economii de costuri, îmbunătăţirea produselor sau serviciilor existente şi accelerarea inovaţiei.

    Atragerea şi retenţia angajaţilor cheie sunt esenţiale pentru succesul unui proces de integrare, iar planurile de compensare şi programele de dezvoltare a carierei pot juca un rol important în menţinerea acestor angajaţi.

    Sectorul tehnologic este în mod inerent dinamic, caracterizat de inovaţie constantă şi de transformare profundă. El rămâne atractiv pentru investitorii care caută inovaţia, care îşi doresc să se extindă pe anumite segmente de piaţă, să se poziţioneze competitiv şi să-şi atingă anumite obiective financiare. Activitatea de M&A în domeniu are aşadar toate premisele pentru a rămâne robustă. Însă este important de reţinut că succesul unei tranzacţii în acest domeniu depinde în mare măsură de alinierea strategică, de integrarea eficientă şi de capacitatea de a gestiona provocările ce derivă din reglementări şi din diferenţele de cultură organizaţională.

    Radu Dumitrescu este Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România